DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adavgu

adavgu (a-dáv-gu) (mi) vb III, II shi I adapshu (a-dáp-shĭu) shi adãvgai (a-dãv-gáĭ), adãvgam (a-dãv-gámŭ) shi adãvdzeam (a-dãv-dzeámŭ), adapsã (a-dáp-sã) shi adaptã (a-dáp-tã) shi adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) shi adãvdzea-ri/adãvdzeare (a-dãv-dzeá-ri) shi adãvgari/adãvgare (a-dãv-gári) – alichescu un lucru di altu tra s-lu fac ma mari (ma bun, ma largu, etc.); l-fac s-creascã (l-mãrescu) un lucru; alichescu, mãrescu, crescu, avgãtsescu, avdag
{ro: adăuga, creşte, multiplica}
{fr: joindre, ajouter, accroître, augmenter, multiplier}
{en: attach, add, grow, multiply}
ex: macã easti ashitsi, adapsi (dzãsi sh-alti zboarã) picurarlu, mi duc; adapsi amirãlu; li-adãvgã lucrili; vrem s-nã adãvgãm (s-nã mãrim) avearea; adapsi (l-mãri) murlu nica un cot; Dumnidzã s-u adavgã pi chetri shi pi leamni [zbor tsi-l dzãtsi preftul a lumiljei cãndu bitiseashti bisearica tra s-lã si ducã tuti lucrili ambar]; lj-adapshu (lj-mãrii, lj-criscui) plata; s-adãvgarã ninga trei guri; Dumnidzã s-ts-adavgã dzãlili (s-ti facã s-bãnedz ma multu)

§ adaptu (a-dáp-tu) adg adaptã (a-dáp-tã), adaptsã (a-dáp-tsã), adapti/adapte (a-dáp-ti) – (lucrul) tsi-lj s-ari alichitã unã cumatã tra s-lu facã ma mari; (cumata) tsi easti alichitã la un lucru tra s-lu facã ma mari; alichit, mãrit, criscut, avgãtsit, avdãgat
{ro: adăugat, crescut, multiplicat}
{fr: joint, ajouté, accru, augmenté, multiplié}
{en: attached, added, grown, multiplied}
ex: cãmeasha easti adaptã (lji s-adãvgã, s-mãri cu unã cumatã)

§ adapsu (a-dáp-su) adg adapsã (a-dáp-sã), adapshi (a-dáp-shi), adapsi/adapse (a-dáp-si) – (unã cu adaptu)

§ adãvgat (a-dãv-gátŭ) adg adãvgatã (a-dãv-gá-tã), adãvgats (a-dãv-gátsĭ), adãvgati/adãvgate (a-dãv-gá-ti) – (unã cu adaptu)

§ adavdziri/adavdzire (a-dáv-dzi-ri) sf adavdziri (a-dáv-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adavgã tsiva; adãvdzeari, adãvgari, alichiri, mãriri, crishteari, avgãtsiri, avdãgari
{ro: acţiunea de a adăuga, de a creşte, de a multiplica; adăugare, creştere, multiplicare}
{fr: action de joindre, d’ajouter, d’accroître, d’augmenter)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

alãchescu

alãchescu (a-lã-chĭés-cu) (mi) vb IV alãchii (a-lã-chíĭ), alãcheam (a-lã-chĭamŭ), alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun aculsiti cu unã colã; alichescu, lãchescu, aculsescu;
(expr:
1: mi-alãchescu n cor = intru n cor;
2: nji s-alãcheashti inima, ocljul (di-unã featã) = nj-astãmãtseashti inima, cad tu mari vreari;
3: lu-alãchescu = mi-adun cu, lu-agiungu di dinãpoi;
4: mi-alãchescu di cariva = hiu deadun tut chirolu cu el; nu mi dispartu di el; lj-stau ca unã aumbrã;
5: (oili) s-alãchescu = (oili) slãghescu multu;
6: (mãcarea nu-nj s-alicheashti di buric = mãcarea nu mi saturã, mi-alasã agiun;
7: lj-alãchescu unã (pliscutã, fushti) = lj-dau, lj-plãscãnescu unã pliscutã, unã fushti)
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}
ex: baliga alãcheashti; s-avea alãchitã di fundu-lj unã flurii; ocljilj ãlj s-alãchirã
(expr: lj-astãmãtsirã) ningã Toli; lji s-alãchi
(expr: lj-astãmãtsi) inima di mushuteatsa-a ljei; totna s-alãcheashti di mini
(expr: sta ningã mini ca unã aumbrã); iu s-mi-alãcheascã
(expr: s-mi-agiungã) dushmanjlji!; nitsi draclu nu n-alãchea
(expr: nu nã agiundzea); di uscãciuni mari, oili s-avea alãchitã
(expr: avea slãghitã); alãchea-lj unã
(expr: dã-lj unã pliscutã)!

§ alãchit1 (a-lã-chítŭ) adg alãchitã (a-lã-chí-tã), alãchits (a-lã-chítsĭ), alãchiti/alãchite (a-lã-chí-ti) – ashi cum easti tsiva cãndu easti faptu s-hibã unã cu (aculsit di) altu tsiva; alichit, lãchit, aculsit, etc.; (fig: alãchit = (i) oarfãn, ftoh; (ii) slab, slãghit multu)
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}
ex: shidea alãchits
(expr: un ningã-alantu, canda eara alãchits); carni alãchitã (fig: slabã); agiumsi oarfãn, oarfãn alãchit (fig: multu ftoh, oarfãn)

§ alãchiri/alãchire (a-lã-chí-ri) sf alãchiri (a-lã-chírĭ) – atsea tsi-u fatsi un cãndu alãcheashti tsiva; alichiri, lãchiri, aculsiri, astãmãtsiri, etc.
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ameastic1

ameastic1 (a-meás-ticŭ) (mi) vb I amisticai (a-mis-ti-cáĭ), amis-ticam (a-mis-ti-cámŭ), amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amistica-ri/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) – mintescu ma multi lucri sh-li fac sã sta deadun ca un singur (shi idyiul) lucru; fac sutsatã cu cariva; meastic, mintescu, anãcãtusescu, mi-adun
{ro: (se) mesteca}
{fr: (se) mêler, mélanger}
{en: mix (up), mingle, blend, stir up}
ex: nu-amistica shteyili cu urdzãtsli; cãndu ti-ameastits tu tãrtsi ti mãcã portsilj; ameasticã-lj niheamã pãni cu nuts; s-amisticã chedinlu (s-mintirã hirili dit chedin) di nu pot s-lu disfac; cãrtsãli s-amisticarã (s-mintirã); cu-arinã s-amisticã (s-anãcãtusi, s-minti); s-amisticarã armãnj cu vurgari sh-cu arbinesh di nu-sh cunoashti cãnili domnu-su (di mintits tsi suntu, nu lã da di hãbari domnu-su); mi-amisticai (mi feci sots) cu nãs s-fac lucru; nu s-amisticarã (nu s-mintirã, nu s-urdinarã) vãrnãoarã un cu-alantu; s-amisticã (s-bãgã tu zbor) sh-tat-su a ficiorlui; cãndu s-ameasticã (s-astalji, s-adunã) dzua cu noaptea; cari s-ameasticã prit gumari, clutsãts vai mãcã; nu ti-ameasticã, iu nu-ts hearbi oala
(expr: nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor)

§ amisticat1 (a-mis-ti-cátŭ) adg amisticatã (a-mis-ti-cá-tã), amisticats (a-mis-ti-cátsĭ), amisticati/amisticate (a-mis-ti-cá-ti) – tsi easti faptu di ma multi lucri mintiti deadun; misticat, mintit, anãcãtusit;
(expr: sufrãntseali-amisticati = sufrãntseali tsi da (s-agudescu, s-alichescu) unã di-alantã)
{ro: mestecat}
{fr: mêlé, mélangé; associable; joint}
{en: mixed (up), mingled, blen-ded, stirred up}
ex: easti amisticat (easti cunuscut, s-urdinã) cu nai cama mãrlji oaminj dit Vlãhii; cãntic amisticat cu cloput; easti un om amisticat (tsi s-ameasticã cu lumea, tsi cunoashti multã lumi, tsi ari ligãturi cu multsã oaspits); dzeani amisticati (ligati, alichiti deadun)

§ amisticari1/amisticare (a-mis-ti-cá-ri) sf amisticãri (a-mis-ti-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ameasticã tsiva, icã s-ameasticã ma multi lucri; misticari, mintiri, anãcãtusiri
{ro: acţiunea de a amesteca, mestecare}
{fr: action de (se) mêler, de (se) mélanger; mêlée, contact, rélation}
{en: action of mixing (up, of mingling, of blending, of stirring up}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

catolic1

catolic1 (ca-tó-licŭ) sm, sf catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) – crishtin tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; lãtin, latin
{ro: creştin catolic}
{fr: catholique}
{en: catholic}
ex: cali urutã loarã catolitslji la noi

§ catolic2 (ca-tó-licŭ) adg catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) –
1: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma;
2: tsi ari s-facã cu tutã dunjaea; tsi easti trã tuts shi pristi tutã lumea; catolichescu, lãtinescu, latinescu
{ro: catolic; universal}
{fr: catholique; universel}
{en: catholic; universal}

§ catolichescu (ca-to-li-chĭés-cu) adg catolicheascã (ca-to-li-chĭás-cã), catolicheshtsã (ca-to-li-chĭésh-tsã), catolicheshti (ca-to-li-chĭésh-ti) – (unã cu catolic2)

§ catolichii/catolichie (ca-to-li-chí-i) adv (shi adg fãrã pl) – tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; tsi easti trã tutã lumea; tsi easti bun trã tuts shi trã tuti
{ro: catolic; universal, în general}
{fr: catholique; universel, universellement, généralement, en générale}
{en: catholic; universal, universally, generally, in general}
ex: bisearica ayisitã catolichii (trã tutã lumea) stereusitã di apostolj; 40 di dzãli easti catolichii (trã tutã dunjaea) pãreasinj

§ catolizedz (ca-tho-li-zédzŭ) (mi) vb I catolizai (ca-tho-li-záĭ), catolizam (ca-tho-li-zámŭ), catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizari/catolizare (ca-tho-li-zá-ri) – fac cariva si s-adarã catolic shi s-ascultã di papa di Roma; l-trec pri cariva tu pistea catolicheascã
{ro: catoliciza}
{fr: catholiciser}
{en: convert to Catholicism}
ex: s-catolizeadzã tuts cãndu armãnjlji au s-aleagã limba icã patriarhia

§ catolizat (ca-tho-li-zátŭ) adg catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizats (ca-tho-li-zátsĭ), catolizati/catolizate (ca-tho-li-zá-ti) – tsi s-ari faptã catolic; tsi ari tricutã la pistea catolicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cirish

cirish (ci-ríshĭŭ) sn cirishuri (ci-ríshĭŭrĭ) – aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã, colã
{ro: clei}
{fr: colle de pâte}
{en: glue}
ex: cirishlu (cola, tupcala) cu cari s-alichescu cãrtsãli

§ ciriji/cirije (ci-rí-ji) sf ciriji (ci-ríjĭ) shi cirijuri (ci-rí-jĭurĭ) – (unã cu cirish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

colã2

colã2 (có-lã) sf fãrã pl – aloat multu moali, faptu di fãrinã amisticatã cu apã, cu cari s-alichea cãrtsãli tu chirolu-atsel veclju; lugurii cu cari s-alichescu lucri; cirish, ciriji, tutcali, tutcalã, tupcalã
{ro: clei}
{fr: colle}
{en: glue}

§ aculsescu (a-cul-sés-cu) (mi) vb IV aculsii (a-cul-síĭ), aculseam (a-cul-seámŭ), aculsitã (a-cul-sí-tã), aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) – fac dauã lucri si sta deadun alichiti cu unã colã; alãchescu, alichescu, lãchescu
{ro: lipi}
{fr: coller}
{en: glue}

§ aculsit (a-cul-sítŭ) adg aculsitã (a-cul-sí-tã), aculsits (a-cul-sítsĭ), aculsiti/aculsite (a-cul-sí-ti) – tsi easti alichit cu unã colã di un altu lucru; alãchit, lãchit, alichit
{ro: lipit}
{fr: collé}
{en: glued}

§ aculsiri/aculsire (a-cul-sí-ri) sf aculsiri (a-cul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aculsescu dauã lucri; alãchiri, lãchiri, alichiri
{ro: acţiunea de a lipi; lipire}
{fr: action de coller}
{en: action of gluing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã