DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

anghidã1

anghidã1 (an-ghí-dhã) sm, sf invar –
1: lucru tsi easti njic ca mãrimi; tsi easti dip putsãn; tsi suntu putsãnj tu numir;
2: cumatã njicã shi suptsãri tsi easi (cadi i armãni) di la un lucru (un lemnu tsi s-disicã); anghiudã, nghidã, nãnghidã, putsãn, nãheamã, niheamã, nãfeamã, theamã, heamã, niheamãzã, thimizicã, himizicã, ashclji, schizari, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, surtsel, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, gãgi, spitsã, etc.; (fig: anghidã = atsea tsi fatsi cariva tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi sh-lu ari tu minti cu bãgari di zizanji, schinj, angrãnji, etc.; zizanj, angrãnji, muzavirlãchi, schinãturã, ntsãpãturã, munãfic, munãficlichi)
{ro: aşchie, un pic, puţintel, in-trigă}
{fr: échardes, éclats de bois; un peu de, un brin, intrigues}
{en: splinters, a little, a bit; intrigues, schemes}
ex: dats-lã unã anghidã di (himizicã) cash; dã-lj nã anghidã di (putsãnã) pãni sh-di sari; cãt bãnã, bãgã multi anghidz (fig: zizanji, schinãturi, muzavirlãchi); s-bagã anghidz (fig: schinj, zizanji) shi s-facã tiranj a muljari-sai; cãti zboari, cãti anghidz (fig: zizanj, muzavirlãchi) nu bãga la frati-su

§ anghiudã (an-ghĭú-dhã) sm, sf invar – (unã cu anghidã1)
ex: un anghiudã (njicuzot) di drãcush ishit dzua-atsea dupã anghidz (fig: muzavirlãchi) shi ntsãpãturi; shicadzlji tsi-aspunea aestu anghiudã (aestu om shcurtu, njic)

§ nghidã1 (nghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

§ nãnghidã (nãn-ghí-dhã) invar – (unã cu anghidã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ashclji/ashclje

ashclji/ashclje (ásh-clji) sf ashclji (ásh-clji) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca yilia, lemnul, etc.); surtsel, schizari, tsandzãrã, luschidã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, anghidã, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}
ex: mi-agudi unã ashclji cãndu disicam leamni; unã ashclji di geami nj-intrã tu cicior

§ ashcljedz (ash-cljĭédzŭ) vb I ashcljai (ash-cljĭáĭ), ashcljam (ash-cljĭámŭ), ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) – disic leamni (tsi s-fac ashclji cu disicarea); disic
{ro: aşchia}
{fr: fendre, couper du bois en éclats}
{en: split wood into small splinters}
ex: ashcljai (disicai sh-li feci ashclji) dauã-trei leamni; ai cãshtigã s-nu ts-ashcljedz caplu

§ ashcljat (ash-cljĭátŭ) adg ashcljatã (ash-cljĭá-tã), ashcljats (ash-cljĭátsĭ), ashcljati/ashcljate (ash-cljĭá-ti) – (lemnu) tsi easti disicat (sh-cu tãljarea cad ashclji); disicat
{ro: aşchiat}
{fr: (bois) fendu}
{en: (wood) split into small splinters}
ex: avea leamni ashcljati (disicati) tu ubor; vinji cu caplu ashcljat (disicat) tu dauã-trei locuri

§ ashcljari/ashcljare (ash-cljĭá-ri) sf ashcljeri (ash-cljĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ash-cljadzã; disicari
{ro: acţiunea de a aşchia; aşchiare}
{fr: action de fendre, de couper du bois en morceaux}
{en: action of splitting wood into small splinters}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cal1

cal1 (cálŭ) sm calj (cáljĭ) – pravdã imirã di casã cu cari oaminjlji trag amãxili icã u ncalicã tra s-lji ducã iuva; dupã cum lj-easti hroma i ari alti hãri, calu poati s-lja sh-numa: psar (griv, siv), murgu (amurgu), cil (albu), ghioc (arosh), aroibu (arosh), at (cal mascur), areati (cal mascur, niscuchit), binec (cal di cãvalã), etc.;
(expr:
1: cal di lemnu = ciumagã pri cari ncalicã cilimeanjlji cãndu s-agioacã;
2: nj-gioacã calu = nj-njergu lucrili ambar; u scot naparti; lj-dau di cali a lucrului;
3: cal cu peani, azbuirãtor, cu-areapiti; cal tsi mãcã loclu shi bea niorlji = cal dit pãrmiti, cal multu gioni, cal aumbrat, cal mãyipsit;
4: nj-adun caljlji tu ahuri = nj-tsãn gura ncljisã sh-nu dzãc tsiva;
5: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi lucrul cu tut copuslu tsi-l caftã ma, tu soni, un altu va-lj veadã hãirea;
6: cari, xen cal ãncalicã, n cali discalicã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari nu-sh fac lucrili cu puterli-a lor ma cu puterli-a altor, shi tr-atsea nu va poatã s-lu bitiseascã;
7: calu bun, singur sh-adavdzi orzul = omlu bun si-andoapirã totna pi puterli-a lui, cãndu va s-facã un lucru;
8: a calui nu-lj si mãcã carnea, ma imnaticlu = zbor tsi-lj dzãtsi a omlui ta s-acumprã un lucru mash trã hãrli tsi va lu-agiutã la ananghea tsi u ari, nu tr-atseali hãri tsi nu va lu-agiutã;
9: calu psohi, mushtili lu-ascuchi = lumea nu ti tinjiseashti cãndu nu mata ai puteari s-fatsi tsiva, ma va sh-arãdã di tini;
10: di pri cal, pri gumar = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-alasã un lucru bun ti un lucru slab cãndu minduescu cã easti ma ghini;
11: calu tsi-i pischesi nu s-mutreashti la dintsã = cãndu-lj si fatsi unã doarã, omlu nu lipseashti s-lji mutreascã cusurli shi s-lji facã cãtigurii)
{ro: cal, armăsar, murg, etc.}
{fr: cheval, étalon}
{en: horse, stallion}
ex: cal di cãvalã; cal di furtii (trã ncãrcari lucri); cal cu arivani (tsi alagã cu cicioarili di-unã parti deadun); cal shutsãt; cal areati (mascur sh-nishutsãt); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); ncarcã caljlji tuts ca-aeri; suntu la noi multsã calj shi di soi bunã; cari ari cal, nu-ari livadi, shi cari ari livadi, nu-ari cal; lj-gioacã calu
(expr: lj-njardzi ghini, ambar); mash aclo nu-lj gioacã calu
(expr: nu u scoati n cap, naparti); cal tsi mãcã loclu sh-bea niorlji
(expr: cal multu gioni, mãyipsit); alãgam pri calj di lemnu
(expr: pri ciumãdz); adunã-ts caljlji tu ahuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

diplo

diplo (dhi-pló) adv invar – tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); tu cari poati sã ncapã di doauã ori ma multu (ca tu altu lucru); tsi s-aspuni ca doauã lucri di idyea soi; (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; dublu, duplu
{ro: dublu, îndoit}
{fr: doublement}
{en: double; twofold}
ex: plãtii diplo (di dauã ori ma multu)

§ dublu1 (dú-blu) adv (unã cu diplo)

§ duplu1 (dú-plu) adv – (unã cu diplo)

§ dublu2 (dú-blu) adg dublã (dú-blã), dubli (dú-bli), dubli/duble (dú-bli) – tsi suntu doauã lucri i doi inshi (di idyea soi); tsi easti di doauã ori ma mari (di-un altu lucru); (easti, ved, mi duc, etc.) di dauã ori; duplu
{ro: dublu}
{fr: double}
{en: double}
ex: s-lu vindã cu dublã (di dauã ori ma mari) tinjii

§ duplu2 (dú-plu) adg duplã (dú-plã), dupli (dú-pli), dupli/duple (dú-pli) – (unã cu dublu2)

§ dipledz (dhi-plédzŭ) vb I diplai (dhi-pláĭ), diplam (dhi-plámŭ), diplatã (dhi-plá-tã), diplari/diplare (dhi-plá-ri) – fac unã parti dit un lucru (carti, pãndzã, stranj, etc.) si s-ashtearnã pristi unã altã parti di-a lui; l-fac un lucru s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusescu, ndiplusescu, anduplic, nduplic
{ro: îndoi, dubla}
{fr: plier, doubler}
{en: fold, double}
ex: li diplã (diplusi) stranjili; lji diplã dichea (lj-u featsi di dauã ori ma mari leafa)

§ diplat (dhi-plátŭ) adg diplatã (dhi-plá-tã), diplats (dhi-plátsĭ), diplati/diplate (dhi-plá-ti) – tsi ari unã parti turnatã (nduplicatã) sh-ashtirnutã pristi unã altã parti; tsi easti faptu s-hibã di dauã ori ma mari (ma multu, ma greu, etc.); diplusit, ndiplusit, anduplicat, nduplicat
{ro: îndoit, dublat}
{fr: plié, doublé}
{en: folded, doubled}

§ diplari/diplare (dhi-plá-ri) sf diplãri (dhi-plắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru s-dipleadzã; diplusiri, ndiplusiri, anduplicari, nduplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

licãturã

licãturã (li-cã-tú-rã) sf licãturi (li-cã-túrĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) di la un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, luschidã, lutseatrã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi
{ro: aşchie}
{fr: éclat de bois, copeau}
{en: splint}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

luschidã

luschidã (lus-chí-dã) sf luschidz (lus-chídzĭ) – cumatã multu njicã shi suptsãri tsi ari ishitã (cãdzutã i armasã) dit un lucru tsi s-ari aspartã i disicatã (ca lemnul, yilia, etc., bunãoarã); ashclji, anghidã, surtsel, schizari, tsandãrã, lutseatrã, licãturã, pilicudã, scãrpã, scãrpoaci, shcãrpã, mindzalji, minutsalji, mintsalji, spitsã, gãgi;
(expr: am nã luschidã (n gurã) = am nã parti, unã-armãsãturã dit un dinti aspartu (n gurã))
{ro: aşchie}
{fr: écharde, copeau}
{en: splinter, chip}
ex: nj-intrã nã luschidã (cumatã di lemnu) sum unglji; nu-am tu gurã nã luschidã
(expr: armãsãturã di dinti)?

§ ljuschidã (ljĭus-chí-dã) sf ljuschidz (ljĭus-chídzĭ) – (unã cu luschidã)
ex: nj-intrã nã ljuschidã tu deadzitlu atsel marli di la cicior; adunai ljuschidz

§ lutseatrã (lu-tseá-thrã) sf lutseat-ri/lutseatre (lu-tseá-thri) – (unã cu luschidã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

minut2

minut2 (mi-nútŭ) adg minutã (mi-nú-tã), minuts (mi-nútsĭ), minuti/minute (mi-nú-ti) – tsi easti njic; tsi easti suptsãri; tsi easti apus; tsi nu easti mari (lungu, gros icã analtu); njic, shcurtu, suptsãri, apus, etc. (fig:
1: minut = parã cu njicã tinjii; expr:
2: nj-fac apa-atsea minutã = mi chish, nj-fac apa-atsea suptsãri)
{ro: mărunt, mic, scund, subţire, etc.}
{fr: menu, petit, mince, etc.}
{en: small, fine, little, short, thin, slim, etc.}
ex: ari fumealji minutã (ficiori njits); dinjicã tseapa minutã (u fatsi cumãts njits); nu-am minuts (paradz cu njicã tinjii) cu mini; u-ai minutã (suptsãri) chealea; nã fustani minutã (suptsãri) ca pãndza di pangu; lishoarã-minutã (suptsãri) ca nã fliturã; iu-i cioara ma minutã (suptsãri), aclo s-arupi; easti om minut (suptsãri, has; icã shcurtu, apus di boi); armasi minut (njic, shcurtu, nu para criscut tu boi); arburli aestu easti minut (suptsãri, njic); easti un om minut di boi (shcurtu); s-vã fãtsets apa minutã
(expr: apa suptsãri, chishatlu) di pi punti; ts-acatsã nã ploai minutã (cu chicutli njits), dultsi shi suptsãri; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu
(expr: lucrili njits tsi nu lã dai simasii pot s-dãnãseascã multu chiro); nu-am minuts (fig: paradz cu njicã tinjii) trã bisearicã

§ minutedz (mi-nu-tédzŭ) (mi) vb I minutai (mi-nu-táĭ), minutam (mi-nu-támŭ), minutatã (mi-nu-tá-tã), minutari/minutare (mi-nu-tá-ri) – l-fac un lucru s-hibã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); lu mpartu (l-talj) un lucru tu cumãts ma njits, tu sãrmi; zminut, minutsãscu, sãrmu, shcurtedz, suptsãredz, njicshuredz, etc.; (fig: minutedz = ftuhipsescu, urfãnipsescu)
{ro: subţia, micşora}
{fr: amincir, affiner}
{en: thin, fine down}
ex: hirlu s-minuteadzã (s-fatsi ma suptsãri); ved cã minutai (fig: urfãnipsii) ca multu; s-minutã (fig: ftuhipsi, urfãnipsi) mãratlu, arãu bãneadzã

§ minutat (mi-nu-tátŭ) adg minutatã (mi-nu-tá-tã), minutats (mi-nu-tátsĭ), minutati/minutate (mi-nu-tá-ti) – tsi s-ari faptã ma minut (ma njic, ma suptsãri, ma shcurtu, etc.); njicshurat, faptu ma suptsãri, shcurtat; zminutat, minutsãt, sãrmat, shcurtat, suptsãrat, njicshurat, etc.
{ro: subţiat, micşorat}
{fr: aminci, affiné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn