DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apulsescu2

apulsescu2 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – lj-dau cali a unui tra s-fugã (di-aclo iu eara ncljis); eleftirusescu, sãlãghescu, sãlghescu, sãrgljescu, sãrghescu
{ro: pune în libertate}
{fr: mettre en liberté}
{en: set free}

§ apulsit2 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – tsi-lj s-ari datã cali (di-iu eara ncljis); eleftirusit, sãlãghit, sãlghit, sãrgljit, sãrghit
{ro: pus în libertate}
{fr: mis en liberté}
{en: set free}

§ apulsiri2/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti sãlãghit; eleftirusiri, sãlãghiri, sãlghiri, sãrgljiri, sãrghiri
{ro: acţiunea de a pune în libertate}
{fr: action de mettre en liberté}
{en: action of setting free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: acţiunea de a pune în colivie sau cuşcă}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheadicã

cheadicã (chĭá-di-cã) sf cheadits (chĭá-ditsĭ) – atsea tsi caftã s-adarã tsiva (s-bagã un ambodyiu) ca un lucru si nu s-facã; atsea tsi fatsi lucrul tra s-nu s-adarã; atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã ciciorlu dinãpoea (dinintea) omlui (tra s-lu facã s-cadã cu imnarea i pindzearea); hãlatea tsi fatsi s-astãmãtseascã un lucru tsi s-minã; ambodyiu, ambod, biducljauã, pirducljauã, purducljauã
{ro: piedică, obstacol}
{fr: entrave, obstacle, croc-en-jambe}
{en: obstacle, trip (to fall)}
ex: cati cheadicã trã ghini; nj-bãgã cheadicã (purducljauã) cu ciciorlu sh-cãdzui

§ chedicã (chĭé-di-cã) sf chedits (chĭé-ditsĭ) – (unã cu cheadicã)
ex: nu-nj fu bunã chedica

§ ncheadic (nchĭá-dicŭ) (mi) vb I nchidicai (nchi-di-cáĭ), nchidicam (nchi-di-cámŭ), nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidi-cari/nchidicare (nchi-di-cá-ri) – mi-agudescu cu ciciorlu di tsiva tsi-nj sta n cali (cari poati s-mi facã s-cad); bag cheadits tra s-nu s-facã un lucru; cheadic, ancheadic, ãncheadic, scundipsescu, ambudyisescu, mbudyisescu, ambutsescu, mbutsescu, mbudhuescu;
(expr:
1: lu ncheadic (s-facã tsiva) = lu-ambuyisescu pri cariva (lj-bag cheadits, l-tsãn, nu lu-alas) tra sã-sh facã lucrul (s-fugã di iuva, etc.);
2: mi ncheadic di cariva = dau di cariva, lu-astãmãtsescu n cali;
3: ncheadic (leg) calu = leg ciciorlu a calui di tsiva tra s-nu s-minã dit loc, s-nu fugã;
4: mi ncheadic tu zburãri; nji sã ncheadicã limba = bãbãlescu, gonghisescu, nj-s-acatsã limba cãndu zburãscu;
5: di nchidicarealui = agioc di ficiurits)
{ro: împiedeca}
{fr: empêcher, entraver}
{en: hamper, hinder, impede, put obstacles}
ex: s-nu sã ncheadicã tsiva tu alãgari; calu sã nchidicã (s-agudi cu ciciorlu di tsiva cãndu imna n cali); nchidicats caljlji
(expr: ligats-lã cicioarli a caljlor di tsiva tra s-nu fugã); ahiurhi limba si-lj si ncheadicã
(expr: s-bãbãleascã); iu mi duc di nãsã mi ncheadic
(expr: dau di nãsã, u-astãmãtsescu)

§ nchidicat (nchi-di-cátŭ) adg nchidicatã (nchi-di-cá-tã), nchidicats (nchi-di-cátsĭ), nchidicati/nchidicate (nchi-di-cá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã cheadits; tsi cãdzu mpadi cã-lj si bãgã unã cheadicã; chidicat, anchidicat, ãnchidicat, scundipsit, ambudyisit, mbudyisit, ambutsit, mbutsit, mbudhuit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dira

dira (dí-ra) invar (tu expresia: dau dira) – (dau) cali; (dau) izini; (lu-alas) s-hibã ileftir; sãlghescu, iliftirisescu, etc.
{ro: în voie}
{fr: (laisser) en liberté}
{en: (let) free}
ex: lã deadi dira (li alãsã eleftiri), li sãlãghi prãvdzãli

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã