DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

glar

glar (glárŭ) sm, sf, adg glarã (glá-rã), glari (glárĭ), glari/glare (glá-ri) – (om) lipsit di minti shi fãrã giudicatã tu zbor i fapti; (om) tsi easti zurlu di minti, tsi ari glãritã di minti, tsi lj-ari fudzitã mintea; ahmac, anoit, cshura, ciulja, dabolja, divanã, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, ntreshcu, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, manglar, tabolja, shapshal, shabsha, shamandur, ta-o-to, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prost; nebun}
{fr: niais, bête, sot; fou}
{en: fool; mad, insane}
ex: tsi glar (hazo) hii!; cu glarlj-atselj ashitsi lipseashti s-ti portsã; tini eshti Costi ali Cati-atsea glara; glarlu aushashti trã minduirea-a altui; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã; glarlu nu poartã coarni si s-cunoascã, cuvenda-l da di padi; pãnã s-mindueascã mintioshlji, glarlji sh-u tricurã bana; ts-bãgash mintea cu glarlji, ma glar di elj va ti fats; shi glarlu scoati (paradz), ma nu shtii s-lji tsãnã; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!

§ glaru-lishor (glá-ru-li-shĭórŭ) sm, sf, adg glaru-lishoarã (glá-ru-li-shĭŭá-rã), glaru-lishori (glá-ru-li-shĭórĭ), glaru-lishoari/glaru-lishoare (glá-ru-li-shĭŭá-ri) – tsi easti ca glar sh-li fatsi lucrili fãrã tra si s-mindueascã multu; glar, lishor
{ro: uşu-ratic}
{fr: frivole, niais}
{en: light-minded, frivolous, careless}
ex: muljarea-aestã eara glaru-lishoarã

§ glarecicu (gla-réci-cu) sm, sf, adg glarecicã (gla-réci-cã), glarecitsã (gla-réci-tsã), glareciti/gla-recite (gla-réci-ti) – (unã cu glar)

§ glareshcu (gla-résh-cu) sm, sf, adg glareshcã (gla-résh-cã), glareshtsã (gla-résh-tsã), glaresh-ti/glareshte (gla-résh-ti) – (unã cu glar)

§ glãrushcu (glã-rúsh-cu) sm, sf, adg glãrushcã (glã-rúsh-cã), glãrushtsã (glã-rúsh-tsã), glãrushti/glãrushte (glã-rúsh-ti) – (unã cu glar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai2!

lai2! (láĭ) inter (multi ori tu forma olai icã o-lai, o lai, a-lai, a-lãi sh-cãtivãrãoarã, di-aradã, trã unã muljari, lea, la) – zboarã tsi s-dzãc cãndu vrei sã-lj greshti a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); lãi, o-lai, a-lai, alãi, a-le, a-lea,ore
{ro: mă, bă!, fă; felul în care te adresezi cuiva}
{fr: hé; la manière qu’on addresse un homme ou une femme pour lui dire quelque chose}
{en: hello; the way one addresses a man or a woman to say something}; o lai, Miha, o, lai frate!; o lai picurare!; o, lai Chita, mutrea ncoa, la!; galea-agalea, o lai sor; o lai Doamne, Dumnidzale!; mori, lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir!; lai oarfãna-a mea farã!; lai (mãrata) Fani-ali Sii!; o, lai (vruts, scunchi) oaminj di zãmani!; lai (hãrioa-si) dzãli di-altãoarã!; haida-de! tsi lai giunar!; tsi lai (ciudii di) gioc: tsi lai fricã!

§ lea! (leá) inter – s-dzãtsi cãndu vrei s-greshti a unei muljari tra s-lji dzãtsi tsiva; le, la, a-lea, etc.
{ro: fă}
{fr: hé}
{en: listen!}
ex: lea! yinu-aoatsi; sh-loarã, lea! doauã cilnicoanji; o, lea Chitsã, fãrshiroatã! de, lea soro, dzãtsi una; grea-nj, lea scumpã!

§ le (le) inter – (unã cu lea)
ex: le (a-lea), tsi pãtsãm

§ la2 (la) inter – (unã cu lea)
ex: u loai, la (lea), u loai; la (lea) muljare!

§ o-lai! (ó-laĭ) inter (scriat shi o lai shi olai) – (unã cu lai2!)
ex: o-lai! yinu-aoatsi s-ti ved ma ghini; o-lai, gione picurar!; o-lai Pindu, Pindu vrute!; o-lai, yinu cu mini!

§ a-lai! (á-laĭ), a-lãi! (á-lãĭ) inter – (unã cu lai2!)
ex: a-lai, ficior!

§ lãi! (ó-lãĭ) inter (multi ori tu forma olãi icã o-lãi icã o lãi) – (unã cu lai2!)

§ o-lãi! (ó-lãĭ) inter (scriat shi o lãi shi olãi) – (unã cu lai2!)

§ a-le! (a-lé), a-lea! (a-leá) inter – (unã cu lai2!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vali1/vale

vali1/vale (vá-li) sf vãljuri (vã-ljĭurĭ) – loc ahãndos namisa di dauã dzenj i muntsã tu cari s-aflã multi ori apã (un arãu) tsi curã; avlachi multu mari tsi dipuni tu-unã parti cãtrã nghios; trap, clincã; (fig: vali = apã tsi dipuni agonja, cu puteari, di-aradã la munti dupã ploi multi i dupã tuchirea-a neauãljei; proi, puvonj, arãcãi, arãu; expr:
2: Atsel din Vali = draclu, dyeavulu, Zarzavuli, Si-lj Creapã Numa; Atsel di sum Punti; Atsel cu Coadã; etc.; [zborlu yini di-aclo cã laolu pistipseashti cã dratslji bãneadzã tu vãljuri ahãndoasi];
3: ljau valea = dipun, mi duc la-arãu;
4: muntsã sh-vãljuri = tut loclu, pristi tut;
5: tuts calea, nãs valea = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi suntu anapudz sh-nu s-poartã ca oaminjlji di-aradã;
6: s-dusi n vali; bagã s-la n vali = dipuni la-arãu s-la stranji, vilendzã, etc.)
{ro: vale, torent}
{fr: vallée, torrent}
{en: valley, torrent}
ex: tu unã vali, elj videa un foc tsi-ardea la unã moarã; dipusim tu-unã vali arcuroasã; loarã valea
(expr: dipusirã), valea oili; chetrili ali vali; lo truoarã lãna shi s-dusi n vali
(expr: s-dusi s-u la lãna la-arãu); dusi n vali
(expr: dusi la-arãu) s-aspealã ndauã cãmesh; mã-sa bãgã s-la n vali
(expr: dipusi s-la la-arãu); s-ti duts s-u lai ãn vali sh-astarã s-u aduts albã ca neaua; sh-tu trapuri sh-tu vãljuri; a glarlui, tini lj-aspunj calea sh-el lj-u da valea!; sh-tini drac din vali
(expr: draclu, Atsel din Vali), ma sh-mini nu cad cama nghios; scoati caplu s-vedz nafoarã, tsi vali mari (fig: apã, arãu, puvonj) yini; loat di vali (fig: apã, arãu, puvonj); sh-ninti arãu, sh-nãpoi vali arauã (fig: vali cu apã multã, puvonj); alãgarã muntsã sh-vãljuri
(expr: alãgarã pristi tut, nu-alãsarã loc nealãgat); muntsãlj lj-adrã cãmpu, nu-alãsã vali sh-pãduri
(expr: alãgarã pristi tut, nu-alãsarã loc nealãgat)

§ vãlicã (vã-lí-cã) sf vãlitsi/vãlitse (vã-lí-tsi) – vali ma njicã; vãljurã
{ro: vâlcea}
{fr: petite vallée}
{en: small valley}

§ vãljurã (vã-ljĭú-rã) sf vãljuri (vã-ljĭúrĭ) – (unã cu vãlicã)
ex: vãljura aurlã di apã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã