|
|
lele1
lele1 (lé-le) sf fãrã pl – unã lãngoari di moarti
{ro: boală mortală}
{fr: maladie mortelle}
{en: death illness}
ex: ficiorlji sh-loarã lelea (lãndzidzãrã) di fricã; vrei s-lu mori ficiorlu, sã-lj dai lelea (lãngoarea) a ficiorlui?; sh-lo lelea (lãndzidzã di moarti); sh-lo lelea shi s-dusi sh-nãsã; oili sh-loarã lelea (murirã)
lele2
lele2 (lé-le) invar – zbor di vreari cu cari-lj greshti pri cariva tsi tsã easti aproapi di suflit; suflitlu-a meu; aharã, ahãrã, durutã, vrutã, dashã, scumpã, sãrmai, geanãm, curbani, yem
{ro: drag}
{fr: cher, chéri, bien-aimé}
{en: dear, beloved, honey!}
ex: dã-nj, lele (scumpã), unã apã; pri iu tricurã, lele (vruts), ficiori?; lele (vrute, vrutã), iu ti duts?
lele3
lele3 (lé-le) (scriat shi le-le) inter – zbor tsi-ascapã dit gura-a omlui cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, vai, cavai, mar, a-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, alimunu, mãrãcui!; etc.
{ro: aoleu, vai, ah!}
{fr: malheur!, ah!}
{en: alas! oh, oh dear, oh poor me!}
ex: lele, gione-al Giuvara!; lele, mamã!; lele, corba-nj di io!; lele, cheale, tsi-ari s-patã!; lele-nj cheale, lele-nj cheale! (o, mãratlu-nj!)
§ a-lele (a-le-lé) interg – (unã cu lele3)
oi-lele!
oi-lele! (oi-le-lé) inter (scriat shi oi-le-le) – zbor tsi lj-ascapã a omlui dit gurã cãndu sh-aspuni durearea, njila, dipirarea tsi u-aducheashti n fatsa-a unui lucru slab (sh-cãtivãroarã mirachea, lãhtara, haraua, nearãvdarea, etc.); ai, au, o!, oi!, vai, cavai, mar, oi-lele, a-lele, lele, bobo, oi-bobo, o-bobo, o-popo, pupu, bubu, u-bubu, mãrãcui!, alimunu, etc.
{ro: ah!, aoleu, vai, cavai de mine, etc.}
{fr: cri d’effroi ou de douleur poussé par quelqu’un; malheur!, ah!, mon Dieu, etc.}
{en: cry shouted out by somebody in great pain; alas!, oh, oh dear, oh poor me!, oh God!, my God; etc.}
ex: oi-lele! shi oi-bobo! plãngu ocljilj di caimo; oi-lele! tsi lumtã mari s-acãtsã tru Padea-Mari; haidi-de! cum trag armãnjlji! oi-lele! cum trag pãngãnjlji; oi-lele! tsi njatã arsi! oi-bobo! tsi crimã mari!
§ o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – (unã cu oi-lele)
ex: o-lele! mi-agudirã; o-lele! dado! cãt mi doari; zghira o-lele ca un gumar
§ oi-bobo! (oi-bo-bó) inter (scriat shi oi-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: oi-bobo! tsi lumtã greauã s-acãtsã la Pishtireauã!; oi-bobo! cum s-bati sh-cãntã!; oi-bobo! pri dorlu-a lor!
§ o-bobo! (o-bo-bó) inter (scriat shi o-bo-bo) – (unã cu oi-lele)
§ bobo! (bo-bó) inter (scriat shi bo-bo) – (unã cu oi-lele)
ex: bobo! maratslji!; bobo! tsi sharpi mi mãshcã!; bobo! dor tsi mi-ari loatã!
§ o-popo! (o-po-pó) inter (scriat shi o-po-po) – (unã cu oi-lele)
§ popo! (po-pó) inter (scriat shi po-po) – (unã cu oi-lele)
§ po-popo! (pó-po-pó) inter (scriat shi po-po-po) – (unã cu oi-lele)
§ pupu-pu! (pú-pu-pú) inter (scriat shi pu-pu-pu) – (unã cu oi-lele)
ex: pupu-pu!, pupu-pu! om tru udãlu-a meu!
§ pupu! (pú-pu) inter (scriat shi pu-pu) – (unã cu oi-lele)
§ bubu (bu-bú) inter (scriat shi bu-bu) – (unã cu oi-lele)
ex: bubu! tsi nã vinji pristi cap!
§ u-bubu! (u-bu-bú) inter (scriat shi u-bu-bu) – (unã cu oi-lele)
§ pupuiri/pupuire (pu-pu-í-ri) sf pupuiri (pu-pu-írĭ) – deapir (plãngut) di muljeri tsi s-avdi ca zborlu “pupu” spus multi ori cu-arada tra s-aspunã marea dureari tsi u-aduchescu n fatsa-a unui lucru multu slab
o-lele!
o-lele! (o-le-lé) inter (scriat shi o-le-le) – vedz tu oi-lele!
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: oi-lele!le-le
RO:vai de mine!
EN:dear me!
FR:mon Dieu !
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015