DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

leadzi/leadze

leadzi/leadze (leá-dzi) sf ledz (ledzĭ) – regulã (nom) astãsitã di chivernisi, sutsiitati, bisearicã, adeti, etc.; nom, zãcon, zagon, zaconj;
(expr: pi leadzea-a mea! = unã soi di giurat, c-atseali spusi suntu dealihea; giur)
{ro: lege, canon}
{fr: loi, canon}
{en: law, rule}
ex: eara unã leadzi, cari nu lãsa ca aushlji s-bãneadzã cama multu di 70 di-anj; ta s-nu hibã pidipsit di leadzi, lu tsãnu ascumtu multu chiro; omlu aestu nu-ari leadzi, ni inimã; pi leadzea-a mea
(expr: tsã giur), tsi tsã spun easti ndreptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

leagãn1

leagãn1 (leá-gãnŭ) sn leagãni/leagãne (leá-gã-ni) – unã soi di pat njic tu cari s-tsãni natlu (tra s-doarmã, tra s-hibã ligãnat ninti-nãpoi, etc.); unã soi di scamnu pri cari, omlu tsi shadi, poati si s-minã ninti-nãpoi, dit unã parti tu-alantã; cunji, cunã, sãrmãnitsã, mãnushi, trocnã, nitsã, nani, nanã
{ro: leagăn}
{fr: berceau (d’enfant); escarpolette, balançoire}
{en: cradle; swing}
ex: nat ãn leagãn (sãrmãnitsã) si nu nfashi; nu vrut s-mi-alãsats s-u dinjic ninga dit leagãn (sãrmãnitsã); feci un leagãn trã njits; a cui i feata di pri leagãn (cunji)?; tricu tu oda di didindi, sh-u lo dit leagãn

§ leagãn2 (leá-gãnŭ) (mi) vb I ligãnai (li-gã-náĭ), ligãnam (li-gã-námŭ), ligãnatã (li-gã-ná-tã), ligãnari/ligãnare (li-gã-ná-ri) –
1: min pri cariva (i tsiva) multi ori cu-arada sh-dit-unã parti tu-alantã; min nãinti-nãpoi njiclu dit unã sãrmãnitsã (i din bratsã); stau pri tsiva (scamnu, cunja, etc.) sh-mi min nãinti-nãpoi, cãndu di-unã parti sh-cãndu di-alantã; mi dau cunja
2: mi leagãn (mi frãngu) lishor sh-dultsi cu truplu sh-gofurli di-unã parti sh-di-alantã (tu imnari, giucari, cãntari) cãmãrusinda-mi; ãnj fac cãtsãmãchi; mi frãngu
{ro: (se) legăna; (se) balansa}
{fr: (se) bercer; dandiner; (se) balancer}
{en: rock, rock a baby (in the cradle); dandle a baby (in one’s arms); swing}
ex: leagãnã-l njiclu tu sãrmãnitsã; vrei s-leadzinj ficiuriclu?; leagãnã sãrmãnitsa tra s-lu-acatsã somnul; cãndu-lj ligãna njitslji tru sãrmãnitsã; nã ligãnãm pi funi; lãndura s-ligãna pi talazi; s-leagãnã fadzlji s-leagãnã (s-minã di-unã parti sh-di-alantã); tsi niori grosh s-leagãnã astã-searã!; cãndu fadzlji s-leagãnã di furtunã; cãndu imnã, s-leagãnã (sh-leagãnã, sh-lu frãndzi truplu); s-ligãnã putsãn cãndu lu-agudi, sh-deapoea cãdzu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leangã

leangã (leán-gã) invar – (om analtu shi slab) lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); mutuleangã, muteai, ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, shapshal, shabsha, shamandur, turlu, temblã, tivichel, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, nigaud}
{en: fool}
ex: boatsi leanga (glara) nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); easti un leangã (analtu sh-hazo); dzã-lj-u “leangã sh-giumitati” (temblã, di glar tsi easti); boatsi leanga (lunga sh-glara = tufechea) nu-ari

§ leangu (leán-gu) sm, sf leangã (leán-gã), leandzi (leán-dzi), leandzi/leandze (leán-dzi) – (unã cu leangã)

§ mutuleangã (mu-tu-leán-gã) sm, adg mutuleangã (mu-tu-leán-gã), mutuleandzi (mu-tu-leán-dzi) shi mutuleanganj (mu-tu-leán-ganjĭ), mutuleandzi/mutuleandze (mu-tu-leán-dzi) shi mutuleanga-ni/mutuleangane (mu-tu-leán-ga-ni) – zborlu yini di la “mut” shi “leangã”; (unã cu leangã)

§ mutuleagã (mu-tu-leá-gã) sm, adg mutuleagã (mu-tu-leá-gã), mutuleadz (mu-tu-leádzĭ) shi mutulea-ganj (mu-tu-leá-ganjĭ), mutuleadzi/mutuleadze (mu-tu-leá-dzi) shi mutuleagani/mutuleagane (mu-tu-leá-ga-ni) – (unã cu mutu-leangã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leani/leane

leani/leane (leá-ni) sf lenuri (lé-nurĭ) – atsea tsi ari un tsi lji ngreacã multu (i nu lu-arãseashti dip) s-lucreadzã; timbilãchi;
(expr: lj-eara leani shi s-greascã, nu s-lucreadzã; lj-eara leani s-discalicã s-bea apã = easti om tsi lj-easti multã leani; easti multu linivos)
{ro: lene}
{fr: paresse, fainéantise}
{en: lazyness}
ex: di leani multã tsi-avea, nitsi s-mãcã nu mãca; nu shtia tsi va dzãcã leani; easti om cu leani (linãvos); cari ari leani, mãcã leamni; ca di leani, ca di curmari, s-teasi, si-lj coacã un oclju di somnu; leanea-i doamnã mari; tsi ts-u leani ashi, cã eshti ficior njic; ca cãnli tsi mbitãrneashti di leani

§ linivos (li-ni-vósŭ) adg linivoasã (li-ni-vŭá-sã), linivosh (li-ni-vóshĭ), linivoasi/linivoase (li-ni-vŭá-si) – tsi nu para lu-arãseashti (i lji ngreacã multu) tra s-facã un lucru; aduliftu, acãmat, blanes, cumban, hain, hãin, edec, haileas, linãvos, linos, tãvlãmbã, timbel, armãsãtor, tindu-gomar, cioari tu cinushi
{ro: trântor, leneş}
{fr: fainéant, paresseux}
{en: lazy}
ex: omlu linivos, i va s-tindã i va s-beasã; suntu linivosh, nu nveatsã carti; nu shtii tsi soi di om linivos easti, di-atsea greshti acshitsi

§ linãvos (li-nã-vósŭ) adg linãvoasã (li-nã-vŭá-sã), linãvosh (li-nã-vóshĭ), linãvoasi/linãvoase (li-nã-vŭá-si) – (unã cu linivos)
ex: sh-la mu-mea io nu earam featã linãvoasã; tsi s-aibã adratã, crishtinã, cã-i linãvos, cum nu-ari faptã fisea; cari shtea cã vai hibã ahãt sumnoasã sh-linãvoasã; eara unã linãvoasã sh-unã agru-cumbanã, cã nu-avea soatsã

§ linos (li-nósŭ) adg linoasã (li-nŭá-sã), linosh (li-nóshĭ), linoasi/linoase (li-nŭá-si) – (unã cu linivos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

leapã

leapã (leá-pã) sf leapi/leape (leá-pi) – ureaclji di saricã; cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, adãvgatã mash ti mushiteatsã (cã nu-agiutã la tsiva);
(expr: leapã di saricã = lucri tsi nu-aduc hãiri)
{ro: bucată ce atârnă (pentru frumuseţe) din umerii de “sarică”}
{fr: morceau qui penche (seulement pour la beauté) de l’épaule de “saricã”}
{en: piece of material that hangs (for beauty only) from the shoulders of the “saricã”}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a2

a2 articul proclitic invar –
ex: un oclju a meu, ocljilj a mei; perlu a luplui, doi peri a cãnilui; unã casã a voastrã, casili a voastri; trei erghi a loclui, erghili a loclui; dintsãlj a luchilor, capitili a boilor; lilicea a Pindului; shi tu formili al, ali, (a-lù, a-li) tu zboarã ca: ocljul al cal, ocljilj al cal; unglja al cal, ungljili al cal; dintili ali eapã, dintsãlj ali eapã; narea ali eapã, nãrili ali eapã; grailu al Dumnidzã; calea al Dumnidzã; lailu ali lai, lailji ali lai; oara ali ncurunari; blãsteamili ali mumi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a3

a3 inter – bre, vre, me, etc.; aidi, aide, hai, haidi
{ro: mă!, măi!, bă!, hei!, fă!; haide, etc.}
{fr: hé!, hola!, etc.; allons, etc.}
{en: heigh!, hey, you!, say!, look here!, etc.; let’s go!, etc.}
ex: am tsi dzãtsi, a! (bre!) om?; a (bre!) om, nu fã siri; voi, a! (vre!) muntsã; a, voi sots, a, voi mãrats; a lea, nji nchisii; a (aidi), nã featã, trã surtseali (multi ori s-leagã cu lea, vea, tra s-facã zboarãli a-lea/alea, a-vea/avea, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

a4

a4 – forma shcurtã a zborlui “va”, cu cari s-fatsi vinjitorlu-a ver-bului; va, vai
{ro: forma scurtă de la particula “va” cu care se face viitorul}
{fr: forme courte de la particule “va” qui sert à former le futur}
{en: short form of the particle “va” used to make the future}
ex: eu cu mortu-a s-mi mãrit; nu-a s-avdã-a lui fluearã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abanozi

abanozi (a-ba-nó-zi) sf fãrã pl – lemnu greu, vãrtos, sãnãtos, sumulai, a unui arburi dit locurli caldi, dit cari s-fatsi mobilã di luxu; abãnos, banozi
{ro: abanos}
{fr: ébène}
{en: ebony}
ex: bãstuni di abanozi

§ abãnos (a-bã-nósŭ) sm abãnosh (a-bã-nóshĭ) – (unã cu abanozi)
ex: u miscu cu-unã crutsi di abãnos

§ banozi (ba-nó-zi) sf fãrã pl – (unã cu abanozi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abel

abel (a-bélŭ) sn abeali/abeale (a-beá-li) – cheatrã njicã, albã shi duzi (buimatcã) tsi s-aflã di-aradã la mardzinea di-arãu; cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di ficiurits i feati njits (“cu bealili”) cu tsintsi chitritseali; adul, bel, cutumag, gurgulj, chitritseauã, shombur, shomburã
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc copilăresc cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}
ex: cum ti agiots tini cu abealili; cu abealili s-agioacã mash featili

§ bel1 (bélŭ) sn beali/beale (beá-li) – (unã cu abel)
ex: featili s-agioacã cu bealili; oulu di cathã easti cãt un bel; altsã cu beali (chitritseali); stealili trimura nsus ca beali (chitritseali) di yeamandu

§ adul (a-dhúlŭ) sn aduli/adule (a-dhú-li) – cheatrã njicã, albã shi stronghilã dit un gioc di njits cu tsintsi chitritseali; abel
{ro: pietricică albicioasă, rotundă sau ovală, folosită într-un joc de copii cu cinci pietricele}
{fr: caillou blanc et rond d’un jeu d’enfants}
{en: small stone from a children’s game}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abur

abur (á-burŭ) sm aburi (á-burĭ) – chicutli (ca unã soi di negurã) tsi es dit apa (dzama, grãsimea, etc.) tsi hearbi (i sta tu vimtu i la soari); (fig: abur = duh, pnevmã, vimtu)
{ro: abur}
{fr: vapeur}
{en: vapor}
ex: friptaljlu chica di grãsimi cu nishti aburi; pãnea scoati aburi; cari-sh dzãtsea cu mintea cãtã puteari au aburlji; suflitlu easti abur (fig: vimtu, duh)

§ aburos (a-bu-rósŭ) adg aburoasã (a-bu-rŭá-sã), aburosh (a-bu-róshĭ), aburoasi/aburoase (a-bu-rŭá-si) – tsi ari i scoati (poati si scoatã) aburi
{ro: aburos}
{fr: vaporeux}
{en: that releases vapors, vaporising}
ex: ca gljetslu, aratsi sh-aburos; urdzãtura aburoasã (tsi scoati aburi)

§ aburedz1 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – scot aburi; bag s-shadã tu aburi; acats aburi; mi fac aburi; xizumsescu
{ro: aburi, evapora}
{fr: vaporiser}
{en: vaporize}
ex: carnea abura (scutea aburi) pri fearica uscatã; fãntãnjli tsi abureadzã (tsi scot aburi); loclu abureadzã (scoati aburi)

§ aburat1 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), aburati/aburate (a-bu-rá-ti) – tsi ari scoasã aburi; tsi s-ari faptã aburi; tsi ari acãtsatã aburi; tsi ari shidzutã tu aburi; xizumsit
{ro: aburit}
{fr: vaporisé}
{en: vaporized}

§ aburari1/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es aburi (cãndu tsiva fatsi, acatsã i scoati aburi); xizumsiri
{ro: acţiunea de a aburi; aburire}
{fr: action d’exhaler des vapeurs}
{en: action of vaporizing} aburescu (a-bu-rés-cu) (mi) vb IV aburii (a-bu-ríĭ), abuream (a-bu-reámŭ), aburitã (a-bu-rí-tã), aburiri/aburire (a-bu-rí-ri) – (unã cu aburedz1)
ex: geamurli s-aburirã (acãtsarã aburi); cãndu pãnea s-usucã u aburim (u bãgãm s-shadã tu aburi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aburedz3

aburedz3 (a-bu-rédzŭ) vb I aburai (a-bu-ráĭ), aburam (a-bu-rámŭ), aburatã (a-bu-rá-tã), aburari/aburare (a-bu-rá-ri) – nj-aduc aminti; tsãn minti; timisescu, simisescu, fimisescu, timsescu, acuitescu, cuitescu, cuituescu, ticãescu
{ro: aminti}
{fr: se rappeller}
{en: remember}
ex: abureadzã-lj (adu-lj aminti) tsi tsã dzãsh

§ aburat3 (a-bu-rátŭ) adg aburatã (a-bu-rá-tã), aburats (a-bu-rátsĭ), abura-ti/aburate (a-bu-rá-ti) – adus aminti; tsãnut minti; timisit, simisit, fimisit, timsit, acuitit, cuitit, cuituit, ticãit
{ro: amintit}
{fr: rappellé}
{en: remembered}

§ aburari3/aburare (a-bu-rá-ri) sf aburãri (a-bu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un sh-adutsi aminti; adutseari aminti; tsãneari minti; thimisiri, simisiri, fimisiri, timsiri, acuitiri, cuitiri, cuituiri, ticãiri, etc.
{ro: acţiunea de a-şi aminti, amintire}
{fr: action de se rappeller}
{en: action of remembering}
ex: aburarea (tsãnearea minti) nu aspardzi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

abushala

abushala (a-bú-shĭa-la) adv – pi mãnj sh-pi cicioari
{ro: abuşilea}
{fr: á quatre pattes}
{en: on all four}
ex: yinea abushala (pi mãnj sh-pi cicioari); s-trapsi abushala pãnã la eali; t-abushala, t-abushala s-trapsirã

§ abushila (a-bú-shi-la) adv – (unã cu abushala)

§ deabushila (dea-bú-shi-la) adv (scriarea di-abushila shi di abushila neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu abushala)
ex: s-trapsi deabushila, deabushila pãnã la cãmesh

§ abushiledz (a-bu-shi-lédzŭ) (mi) vb I abushilai (a-bu-shi-láĭ), abushilam (a-bu-shi-lámŭ), abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) – mi trag azvarna pi patruli mãnj shi cicioari; mi trag abushala
{ro: a merge de-abuşilea}
{fr: marcher à quatre pattes}
{en: walking on all four (hands and feet)}
ex: ficiorlu s-abushileadzã

§ abushilat (a-bu-shi-látŭ) adg abushilatã (a-bu-shi-lá-tã), abushilats (a-bu-shi-látsĭ), abushila-ti/abushilate (a-bu-shi-lá-ti) – tsi easti (i ari imnatã) abushila (pi patruli mãnj sh-cicioari)
{ro: care este de-abuşilea}
{fr: qui est à quatre pattes}
{en: who is on all four}

§ abushilari/abushilare (a-bu-shi-lá-ri) sf abushilãri (a-bu-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva imnã abushila (pi patruli mãnj shi cicioari)
{ro: acţiunea de a merge de-abuşilea}
{fr: action de marcher á quatre pattes}
{en: action of walking on all four}

§ ambushuledz (am-bu-shĭu-lédzŭ) (mi) vb I ambushulai (am-bu-shĭu-láĭ), ambushulam (am-bu-shĭu-lámŭ), ambushulatã (am-bu-shĭu-lá-tã), ambushulari/ambushulare (am-bu-shĭu-lá-ri) – (unã cu abushiledz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn