DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agnanghea

agnanghea (ag-nán-ghĭa) adv – di-alantã parti, ãn fatsã, andicra, andicrita, carshi
{ro: vizavi}
{fr: vis-à-vis}
{en: opposite, across}
ex: di agnanghea (di carshi), ãl mutrea; stãtu agnanghea (n fatsã, di-alantã parti)

§ agnanghiu (agh-nán-ghĭu) sn agnanghiuri (agh-nán-ghĭurĭ) – unã dzeanã di iu omlu poati s-veadã diparti locurli di deavãrliga; atsea tsi veadi omlu cãndu mutreashti ca di diparti, un loc tsi s-aspuni nãintea-a ocljilor; videari
{ro: privelişte}
{fr: vue, panorama}
{en: sight, panorama}

§ agnãnghipsescu (agh-nãn-ghip-sés-cu) vb IV agnãnghipsii (agh-nãn-ghip-síĭ), agnãnghip-seam (agh-nãn-ghip-seámŭ), agnãnghipsitã (agh-nãn-ghip-sí-tã), agnãnghipsiri/agnãnghipsire (agh-nãn-ghip-sí-ri) – mutrescu ca di diparti locurli di deavãrliga; mutrescu cu mintea ca dit yis; mutrescu un aghnanghiu
{ro: privi contemplând, contempla}
{fr: regarder de loin, contempler}
{en: view as from a distance, contemplate}
ex: agnãnghipsinda (mutrinda ca di diparti, ca tu yis) cãljurli

§ agnãnghipsit (agh-nãn-ghip-sítŭ) adg agnãnghipsitã (agh-nãn-ghip-sí-tã), agnãnghipsits (agh-nãn-ghip-sítsĭ), agnãnghipsiti/agnãnghipsite (agh-nãn-ghip-sí-ti) – tsi easti mutrit ca di diparti sh-cu mintea ca dit yis
{ro: privit, contemplat}
{fr: regardé de loin, contemplé}
{en: viewed as from a distance, contemplated}

§ agnãnghipsiri/agnãnghipsire (agh-nãn-ghip-sí-ri) sf agnãnghipsiri (agh-nãn-ghip-sírĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu mutreashti aghnanghiul din fatsã; mutriri ca di diparti sh-cu mintea ca dit yis
{ro: acţiunea de a privi, de a contempla; privire}
{fr: action de regarder de loin, contempler}
{en: action of viewing as from a distance, of contemplating}

§ agnãndipsescu (agh-nãn-dip-sés-cu) vb IV agnãndipsii (agh-nãn-dip-síĭ), agnãndipseam (agh-nãn-dip-seámŭ), agnãndipsitã (agh-nãn-dip-sí-tã), agnãndipsiri/agnãndipsire (agh-nãn-dip-sí-ri) – (unã cu agnãnghipsescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

anangasi/anangase

anangasi/anangase (a-nán-ga-si) sf fãrã pl – atsea tsi-l tradzi pri cariva (tsi-l fatsi, tsi-l pindzi) tra s-facã tsiva; shtiuri, parachinisi, mucaeti
{ro: îndemn, stimulant, impuls}
{fr: stimulant, impulsion}
{en: stimulant, impulse}
ex: chinsirã fãrã multã anangasi (pindzeari, shtiuri)

§ anãngãsãescu (a-nãn-gã-sã-ĭés-cu) vb IV anãngãsãii (a-nãn-gã-sã-íĭ), anãngãsãeam (a-nãn-gã-sã-ĭámŭ), anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãiri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) – lj-dzãc a unui (l-pingu, l-fac, l-cljem, l-cãndãrsescu, l-vãryescu, etc. pri cariva) tra s-facã un lucru; mi fac mucaeti (dupã anangasea tsi nj-u fatsi cariva) tra s-lu fac un lucru; anãngãsescu, ngãsãescu, parachinisescu, pãrãchinisescu, pãrãchinsescu, pãrãnchisescu; fac, pingu, cãndãrsescu, ipuhriusescu, vãryescu, urnimsescu, etc.
{ro: îndemna, stimula, forţa}
{fr: inciter, stimuler, contraindre, forcer}
{en: incite, stimulate, force, oblige}
ex: bãrbatslji anãngãsãea caljlji (lj-pindzea, lj-avina, lj-fãtsea s-minã ma-agonja); mi anãngãsãeashti (mi fatsi, mi pindzi, mi ipu-hriuseashti) s-fug noaptea

§ anãngãsãit (a-nãn-gã-sã-ítŭ) adg anãngãsãitã (a-nãn-gã-sã-í-tã), anãngãsãits (a-nãn-gã-sã-ítsĭ), anãngãsãiti/anãngãsãite (a-nãn-gã-sã-í-ti) – tsi-lj s-ari dzãsã (tsi easti pimtu, faptu, cãndãrsit, ipuhriusit) s-facã tsiva; tsi s-ari faptã mucaeti; anãngãsit, ngãsãit, parachinisit, pãrãchinisit, pãrãchinsit, pãrãnchisit; faptu, pimtu, cãndãrsit, ipuhriusit, vãryit, urnimsit, etc.
{ro: îndemnat, stimulat, forţat}
{fr: incité, stimulé, contraint, forcé}
{en: incited, stimulated, forced, obliged}

§ anãngãsãi-ri/anãngãsãire (a-nãn-gã-sã-í-ri) sf anãngãsãiri (a-nãn-gã-sã-írĭ) – atsea tsi fatsi un cari anãngãsãeashti pri cariva; anãngãsiri, ngãsãiri, parachinisiri, pãrãchinisiri, pãrãchinsiri, pãrãnchisiri; fãtseari, pindzeari, cãndãrsiri, ipuhriusiri, vãryiri, urnimsiri, etc.; anangasi, mucaeti, shtiuri
{ro: acţiunea de a îndemna, de a stimula, de a forţa; îndemnare, stimulare, forţare}
{fr: action d’inciter, de stimuler, de contraindre, de forcer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãbãrdisescu

cãbãrdisescu (cã-bãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cãbãrdisii (cã-bãr-di-síĭ), cãbãrdiseam (cã-bãr-di-seámŭ), cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) – fac (umflu) un lucru tra si s-adarã ma mari (cu suflarea di vimtu nãuntrul a lui, cu ndisarea-a lucrului cu tsiva, cu agudirea-a unei parti dit truplu (a omlui), etc.); umflu;
(expr: mi cãbãrdisescu = mi-alavdu, mi pinjisescu, mi fãlescu, mi fudulescu, etc.)
{ro: inflama, umfla}
{fr: gonfler, enfler, augmenter}
{en: inflate, swell, cause something to swell}
ex: laptili s-cãbãrdiseashti (s-umflã); ca multu ti cãbãrdiseshti
(expr: ti alavdzã, ti umfli)

§ cãbãrdisit (cã-bãr-di-sítŭ) adg cãbãrdisitã (cã-bãr-di-sí-tã), cãbãrdisits (cã-bãr-di-sítsĭ), cãbãrdisiti/cãbãrdisite (cã-bãr-di-sí-ti) – tsi s-ari umflatã
{ro: inflamat, umflat}
{fr: gonflé, enflé, augmenté}
{en: inflated, swelled}
ex: fãrinã cãbãrdisitã (umflatã)

§ cãbãrdisiri/cãbãrdisire (cã-bãr-di-sí-ri) sf cãbãrdisiri (cã-bãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un s-cãbãrdiseashti; umflari
{ro: acţiunea de a inflama, de a umfla}
{fr: action de gonfler, d’enfler, d’augmenter}
{en: action of inflating, of swelling, of causing something to swell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãtãstrãpsescu

cãtãstrãpsescu (cã-tãs-trãp-sés-cu) (mi) vb IV cãtãstrãpsii (cã-tãs-trãp-síĭ), cãtãstrãpseam (cã-tãs-trãp-seámŭ), cãtãstrãpsitã (cã-tãs-trãp-sí-tã), cãtãstrãpsiri/cãtãstrãpsire (cã-tãs-trãp-sí-ri) – lu-as-pargu un lucru di nu-armãni tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; spãstrescu (cher) tut tsi am; sutrupsescu, prãpãdescu, pãrpãdescu, afãnisescu, afãnsescu
{ro: ruina, nimici}
{fr: ruiner, anéantir}
{en: ruin, annihilate}

§ cãtã-strãpsit (cã-tãs-trãp-sítŭ) adg cãtãstrãpsitã (cã-tãs-trãp-sí-tã), cãtãstrãpsits (cã-tãs-trãp-sítsĭ), cãtãstrãpsiti/cãtãstrãpsite (cã-tãs-trãp-sí-ti) – tsi fu aspartu (s-ari aspartã) di nu-armasi dip tsiva di el; tsi easti faptu afan di pi fatsa-a loclui; sutrupsit, prãpãdit, pãrpãdit, afãnisit, afãnsit
{ro: ruinat, nimicit}
{fr: ruiné, anéanti}
{en: ruined, annihilated}

§ cãtãstrãpsiri/cãtãstrãpsire (cã-tãs-trãp-sí-ri) sf cãtãstrãpsiri (cã-tãs-trãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva easti cãtãstrãpsit; sutrupsiri, prãpãdiri, pãrpãdiri, afãnisiri, afãnsiri
{ro: acţiunea de a ruina, de a nimici; ruinare, nimicire}
{fr: action de ruiner, d’anéantir}
{en: action of ruining, of annihilating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catolic1

catolic1 (ca-tó-licŭ) sm, sf catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) – crishtin tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; lãtin, latin
{ro: creştin catolic}
{fr: catholique}
{en: catholic}
ex: cali urutã loarã catolitslji la noi

§ catolic2 (ca-tó-licŭ) adg catolicã (ca-tó-li-cã), catolits (ca-tó-litsĭ), catolitsi/catolitse (ca-tó-li-tsi) –
1: tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma;
2: tsi ari s-facã cu tutã dunjaea; tsi easti trã tuts shi pristi tutã lumea; catolichescu, lãtinescu, latinescu
{ro: catolic; universal}
{fr: catholique; universel}
{en: catholic; universal}

§ catolichescu (ca-to-li-chĭés-cu) adg catolicheascã (ca-to-li-chĭás-cã), catolicheshtsã (ca-to-li-chĭésh-tsã), catolicheshti (ca-to-li-chĭésh-ti) – (unã cu catolic2)

§ catolichii/catolichie (ca-to-li-chí-i) adv (shi adg fãrã pl) – tsi easti di pistea crishtinã tsi-ascultã di papa di Roma; tsi easti trã tutã lumea; tsi easti bun trã tuts shi trã tuti
{ro: catolic; universal, în general}
{fr: catholique; universel, universellement, généralement, en générale}
{en: catholic; universal, universally, generally, in general}
ex: bisearica ayisitã catolichii (trã tutã lumea) stereusitã di apostolj; 40 di dzãli easti catolichii (trã tutã dunjaea) pãreasinj

§ catolizedz (ca-tho-li-zédzŭ) (mi) vb I catolizai (ca-tho-li-záĭ), catolizam (ca-tho-li-zámŭ), catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizari/catolizare (ca-tho-li-zá-ri) – fac cariva si s-adarã catolic shi s-ascultã di papa di Roma; l-trec pri cariva tu pistea catolicheascã
{ro: catoliciza}
{fr: catholiciser}
{en: convert to Catholicism}
ex: s-catolizeadzã tuts cãndu armãnjlji au s-aleagã limba icã patriarhia

§ catolizat (ca-tho-li-zátŭ) adg catolizatã (ca-tho-li-zá-tã), catolizats (ca-tho-li-zátsĭ), catolizati/catolizate (ca-tho-li-zá-ti) – tsi s-ari faptã catolic; tsi ari tricutã la pistea catolicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

clãtin

clãtin (clã-tínŭ) (mi) vb I clãtinai (clã-ti-náĭ), clãtinam (clã-ti-námŭ), clãtinatã (clã-ti-ná-tã), clãtinari/clãtinare (clã-ti-ná-ri) – mi min dipriunã di-unã parti sh-di-alantã; fac tsiva si s-minã ninti-nãpoi tut chirolu, cu pindzeari shi trãdzeari; lu-ascutur un pom tra s-lji cadã poamili; min, njishcu, ascutur
{ro: (se) clătina}
{fr: remuer, secouer}
{en: stir, move, shake}
ex: nitsi frãndza nu s-clãtinã (nu s-minã); clãtinã (minã, ascuturã) caplu, cãndu vidzu tsi s-fatsi

§ clatin (clá-tinŭ) (mi) vb I clãtinai (clã-ti-náĭ), clãtinam (clã-ti-námŭ), clãtinatã (clã-ti-ná-tã), clãtinari/clãtinare (clã-ti-ná-ri) – (unã cu clãtin)
ex: s-clatinã shi-lj yini s-cadã di mprostu

§ clãtinat (clã-ti-nátŭ) adg clãtinatã (clã-ti-ná-tã), clãtinats (clã-ti-nátsĭ), clãtinati/clãtinate (clã-ti-ná-ti) – tsi s-ari minatã ninti-nãpoi; minat, njishcat ascuturat
{ro: clătinat}
{fr: remué, secoué}
{en: stirred, moved, shaken}

§ clãtinari/clãtinare (clã-ti-ná-ri) sf clãtinãri (clã-ti-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-clãtinã (s-clatinã)
{ro: acţiunea de a (se) clătina} {fr action de remuer, de secouer}
{en: action of stirring, of moving, of shaking}

§ cleatin (cleá-tinŭ) (mi) vb I clitinai (cli-ti-náĭ), clitinam (cli-ti-námŭ), clitinatã (cli-ti-ná-tã), clitinari/clitinare (cli-ti-ná-ri) – (unã cu clãtin)
ex: aushlu clitina caplu; s-cleatinã scara

§ clitinat (cli-ti-nátŭ) adg clitinatã (cli-ti-ná-tã), clitinats (cli-ti-nátsĭ), clitinati/cli-tinate (cli-ti-ná-ti) – (unã cu clãtinat)

§ clitinari/clitinare (cli-ti-ná-ri) sf clitinãri (cli-ti-nắrĭ) – (unã cu clãtinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã