|
|
alath
alath (a-láthŭ) sn alathuri (a-lá-thurĭ) – unã cu alat1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: alat1alaturi*
alaturi* (a-lá-turĭ) – pluralu di la numa niutrã (sn) “alat (a-láthŭ)”; vedz alat1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascãalatus
alatus (a-lá-thusŭ) sn alatusi (a-lá-thusĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la forma tu cari easti lugursit ca ndreptu (di cum lipseashti s-hibã); alat, latus, ftexim, hãtai, cãbati, stepsu, sfalmã, eanglãshi
{ro: greşeală, eroare; vină}
{fr: faute, erreur}
{en: mistake, error, fault}
ex: alatus s-nu fãtseam
§ alat1 (a-láthŭ) sn alaturi (a-lá-thurĭ) – (unã cu alatus)
§ latus (lá-thusŭ) sn latusuri (lá-thu-surĭ) – (unã cu alatus)
§ alãtipsescu (a-lã-thip-sés-cu) vb IV alãtipsii (a-lã-thip-síĭ), alãtipseam (a-lã-thip-seámŭ), alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtip-siri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) – fac alathus; escu (am) cãbati; lãtipsescu, lãtãsescu, ftixescu, ftisescu, stipsescu
{ro: greşi}
{fr: faire une faute}
{en: make error, fail}
§ alãtipsit (a-lã-thip-sítŭ) adg alãtipsitã (a-lã-thip-sí-tã), alãtipsits (a-lã-thip-sítsĭ), alãtipsiti/alãtipsite (a-lã-thip-sí-ti) – tsi fatsi (ari) alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; ftixit, ftisit, stipsit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fait une faute, fautif, coupable}
{en: who made an error, guilty}
§ alãtipsiri/alãtipsire (a-lã-thip-sí-ri) sf alãtipsiri (a-lã-thip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftiseashti (easti di vinã, ari cãbati); lãtipsiri, lãtãsiri, ftixiri, ftisiri, stipsiri
{ro: acţiunea de a greşi, greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute}
{en: action of making an error, of failing}
§ lãtipsescu (lã-thip-sés-cu) vb IV lãtipsii (lã-thip-síĭ), lãtipseam (lã-thip-seámŭ), lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtipsiri/lãtipsire (lã-thip-sí-ri) – (unã cu alãtip-sescu)
§ lãtipsit (lã-thip-sítŭ) adg lãtipsitã (lã-thip-sí-tã), lãtip-sits (lã-thip-sítsĭ), lãtipsiti/lãtipsite (lã-thip-sí-ti) – (unã cu alã-tipsit)
dishilat1
dishilat1 (di-shi-látŭ) adg – vedz tu shali2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: shali2shali2/shale
shali2/shale (shĭá-li) sf shali/shale (shĭá-li) shi shelj (shĭéljĭ) – partea di nghios a schinãratlui di om
{ro: şale}
{fr: lombes, reins}
{en: loins}
ex: mi dor shalili; l-doari tu shali
§ dishiledz (di-shi-lédzŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – fac calu (omlu, gumarlu, etc.) s-poartã unã furtii multu greauã pri shalili-a lui; portu deanumirea lucri greali tsi mi ncusureadzã; mi curmu di mesi di lucrul greu tsi-l fac; misucupsescu, dãuledz; (fig:
1: mi dishiledz = (i) cãpãescu di copuslu mari tsi-l fac; (ii) mi molj, mi fac mulashcu; expr:
2: l-dishiledz di shcop (chiutecã) = l-bat ghini, ãlj trag unã bunã bãteari, lj-dau un shcop bun)
{ro: (se) deşela, (se) speti}
{fr: échiner, s’éreinter, (se) courbaturer}
{en: break someone’s back}
ex: va nã dishilãm (misucupsim) di-ahãt lucru; furtiili greali va nã dishileadzã caljlji
§ dishel1 (di-shĭélŭ) (mi) vb I dishilai (di-shi-láĭ), dishilam (di-shi-lámŭ), dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilari/dishilare (di-shi-lá-ri) – (unã cu dishiledz)
ex: s-dishilã calu di ncãrcat tsi eara; u dishilã di chiutecã
(expr: u bãtu ghini)
§ dishilat1 (di-shi-látŭ) adg dishilatã (di-shi-lá-tã), dishilats (di-shi-látsĭ), dishilati/dishilate (di-shi-lá-ti) – tsi-l dor shalili di greatsa tsi u poartã; tsi s-ari ncusuratã di lucrili greali tsi li poartã; tsi s-ari curmatã di mesi di lucrul tsi-l fatsi; dishilat, dãulat
{ro: deşelat, spetit}
{fr: échiné, éreinté, courbatu; amolli}
{en: having his back broken by hard work}
§ dishila-ri1/dishilare (di-shi-lá-ri) sf dishilãri (di-shi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-dishileadzã; misucupsiri, dãulari
{ro: acţiunea de a (se) deşela, de a (se) speti; deşelare, spetire}
{fr: action d’échiner, de s’éreinter, de (se) courbaturer; échinement, éreintement, amollissement}
spel
spel (spélŭ) (mi) vb I spilai (spi-láĭ), spilam (spi-lámŭ), spilatã (spi-lá-tã), spilari/spilare (spi-lá-ri) – fac s-hibã curat un lucru (di-aradã, cu larea-a lui cu apã shi sãpuni); aspel, lau, alau; (fig:
1: spel = lau stranji; limpidzãscu, trec stranjili spilati cu sãpuni prit apã limpidi; expr:
2: li spel (di-aoa) = fug cu dealaga sh-ma s-pot, fãrã s-mi-aducheascã ghini alantã lumi; u-angan cãtsaua; ãnj ljau zverca, ãnj ljau pãltãrli, etc.;
3: mi spel (di-un lucru, di-unã borgi) = ascap (mi lau) di-un lucru, nj-plãtescu unã borgi;
4: spealã-ts gura = lã-ts gura; s-nu zburãshti urãt di omlu bun, s-nu-l zburãshti di-arãu, s-nu-l cacuzburãshti;
5: lj-tornu (apã) si s-(a)spealã = lj-versu apã si s-la pri mãnj, pri fatsã, pri trup, etc.;
6: cãtusha si spealã (s-la) = cãtusha sh-lindzi chealea)
{ro: spăla}
{fr: laver}
{en: wash}
ex: mi lai sh-mi spilai; mi spilai (lai) cu apã aratsi; ti spilash (lash)?; ca sã-sh spealã (la) mãnjli; s-li spilãm di-aoa
(expr: s-fudzim di-aoa); s-li-aspealã (s-fugã) di fricã; ma troarã li spilã
(expr: fudzi); li ded prit dauã sãpuni, tora li spel (fig: li limpidzãscu, li trec prit apã curatã); mi spilai (ascãpai, mi vindicai) di heavrã; mi spilai (ascãpai) di borgi
§ spilat (spi-látŭ) adg spilatã (spi-lá-tã), spilats (spi-latsĭ), spilati/spilate (spi-lá-ti) –
1: cari fu faptu s-hibã curat; aspilat, lat, alat;
2: curat, spãstrit, spastru
{ro: spălat, curat}
{fr: lavé, propre}
{en: washed, clean}
§ spilari/spilare (spi-lá-ri) sf spilãri (spi-lắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; aspilari, lari, alari
{ro: acţiunea de a spăla; spălare}
{fr: action de laver}
{en: action of washing}
§ spilãturã (spi-lã-tú-rã) sf spilãturi (spi-lã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si spealã un lucru; lucrili aspilati; spilari, aspilari, lari, alari
{ro: spălătură}
{fr: lavage}
{en: washing} (fig: spilãturã = ghelã fãrã nustimadã, proastã)
ex: mãcai nã spilãturã (ghelã proastã)
suflat1
suflat1 (su-flátŭ) adg – vedz tu suflu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: suflusuflu
suflu (sú-flu) vb I suflai (su-fláĭ), suflam (su-flámŭ), suflatã (su-flá-tã), suflari/suflare (su-flá-ri) – scot vimtu cu puteari, dit plimunj prit gurã (prit nãri); treatsi vimtu cu puteari dit un loc ma aratsi tu-un loc ma caldu (nafoarã i dit un loc dishcljis tu-un altu n casã); scot vimtu prit gurã (greu sh-agonja tra s-ljau anasã) cãndu hiu avursit dupã un copus mari tsi-l fac; adilj, ahulescu, bati (vimtu), tradzi (vimtu);
(expr:
1: nj-suflu narea = scot vimtu prit nãri cu puteari tra sã scot mixili tsi am nãuntru cari nu mi-alasã s-lj-au ghini anasã;
2: nu-am cu tsi sã-nj suflu narea = hiu multu oarfãn, cã nu-am paradz nitsi ti-unã distimeli; nu-am nitsi ascucheat ãn gurã; nu-am zmeanã la cur; etc.;
3: suflã draclu tu pungã = nj-easti punga goalã; nu-am paradz;
4: lji suflu = am paradz;
5: suflu lampa (tseara, shpirtul, etc.) = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi pira-a lambãljei (a tsearãljei, a shpirtului, a pirãljei, etc.) tra s-u-astingu;
6: suflu foclu = scot vimtu cu puteari dit gurã pristi foc (i) tra s-lu-astingu, icã (ii) tra s-nu s-astingã, tra s-lu fac sã-lj creascã pira, tra s-ardã ma ghini;
7: lj-suflu unã (pliscutã) = lj-dau (lj-trag) nã pliscutã;
8: suflu flueara = bat flueara tra si s-avdã un cãntic;
9: omlu (pravda) nu mata suflã = omlu (pravda) nu-adilji, nu bãneadzã, easti mortu;
10: s-lu sufli, cadi = easti multu slab;
11: nu suflu nitsiun zbor = tac, nu dzãc tsiva a vãrnui, nu scot un zbor din gurã di-atseali tsi shtiu, tsi-nj sã spun, etc.)
{ro: sufla; respira; sufla nasul; stinge; etc.}
{fr: souffler; respirer; (se) moucher; éteindre; haleter; etc.}
{en: blow; breathe; blow one’s nose; extinguish (fire); pant; etc.}
ex: suflã (bati) vimtul cu puteari; va s-li suflã (lja) vimtul; sufla cu foljili tra sã schinã foclu; acãtsã ta-s suflã notlu, shi gljetslu, cari eara vãrtos ca bãrtsirea; suflãndalui un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi tuti apili; cum sufla vimtul, lj-adusi n casã nã frãndzã di dafnã; shi sufla turbatlu vimtu di dzãtseai cã vai chearã lumea!; ta s-nu imni pi-aoa, pi-aclo, yinu sã sufli la foali; acãtsã sã suflã prit nãri; suflu prit curlu a trumbetãljei sh-u-adun nãpoi tutã oastea; suflã tu foc ta si s-aprindã; dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nu vedz, cã s-astimsi foclu? ãlj dzãsi-a aishtui, suflã niheam; tsi suflji (adilj, ljai anasã) ashi greu?; va aibã moartã, ved cã nu suflã
(expr: easti mortu, nu-adilji); suflã-ts nãrli cã li ved mplini
(expr: scoati-ts mixili dit nãri); suflã
(expr: astindzi-u) lamba, cã vinji oara s-nã bãgãm tu crivari s-durnjim; apustusish, ved cã suflji; suflã-lj