DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aroatã1

aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}

§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã

§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)

§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã

§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)

§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)

§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãfasi1/cãfase

cãfasi1/cãfase (cã-fá-si) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – unã soi di cutii njicã (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; unã soi di cutii mari (cãsicã di lemnu, scãnduri i her) tu cari suntu tsãnuti ncljisi pricili agri tra s-nu s-facã znjii; cãfesi, cluvii, culuvii, cãfashi; (fig: cãfasi = hapsi, filichii, ncljisoari, etc.)
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: cage}
ex: nj-ahãrzi nã cãfasi; tsãnea aslanjlji tu cãfasi di her; bãgã puljlu tu-unã cãfasi (culuvii) shi-l hrãnea; cãfasea-i spindzuratã di dureclu dit chioshi; escu tu cãfasi (fig: ncljis ca tu filichii) n casa aestã

§ cãfashi1/cãfashe (cã-fá-shi) sf cãfãsh (cã-fắshĭ) – (unã cu cãfasi1)

§ cãfesi/cãfese (cã-fé-si) sf cãfesh(?) (cã-féshĭ) – (unã cu cãfasi1)
ex: arslan mari ncljis tu cãfesi di her

§ ncãfãsescu (ncã-fã-sés-cu) vb IV ncãfãsii (ncã-fã-síĭ), ncãfãseam (ncã-fã-seámŭ), ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsiri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) – ncljid (un pulj, unã agru-prici) tu-unã culuvii (cãfasi); (fig: ncãfãsescu = (i) ascundu videarea; astup videarea di nafoarã, prit firidã, n casã; (ii) bag (ncljid) cariva tu hapsi)
{ro: pune în colivie sau cuşcă}
{fr: fermer dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: turtsãlj au adetea si shi ncãfãseascã pingerli
(expr: astupã videarea prit pingeri)

§ ncãfãsit (ncã-fã-sítŭ) adg ncãfãsitã (ncã-fã-sí-tã), ncãfãsits (ncã-fã-sítsĭ), ncãfãsiti/ncãfãsite (ncã-fã-sí-ti) – tsi easti ncljis tu-unã cãfasi
{ro: pus în colivie sau cuşcă}
{fr: fermé dans une cage}
{en: put in a cage}
ex: sh-la bisearicã, loclu a muljerlor easti ncãfãsit
(expr: ascumtu di videarea-a bãrbatslor)

§ ncãfãsi-ri/ncãfãsire (ncã-fã-sí-ri) sf ncãfãsiri (ncã-fã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un pulj (unã agru-prici) easti ncljis tu-unã cãfasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

caselã

caselã (ca-sé-lã) sf caseli/casele (ca-sé-li) – cutii tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri; cutii mari adratã ma multu di lemnu (metal, plasticã, carti groasã, etc.) tu cari s-tsãn (s-poartã, s-vindu, etc.) lucri mãri sh-greali; sfinduchi, sinduchi, haselã, casã, cãselã, casonã, mãlatã, sipeti, baulã, valitsã
{ro: cufăr, ladă}
{fr: coffre, malle, caisse de bois}
{en: chest, box, bin}
ex: caselã (sinduchi) mplinã di cãrtsã; s-lja paradz dit caselã (casã, cutii); dizvulusi casela shi lo cãts paradz vru

§ cãselã (cã-sé-lã) sf cãseli/cãsele (cã-sé-li) – (unã cu caselã)

§ casonã (ca-só-nã) sf casoni/casone (ca-só-ni) – (unã cu caselã)
ex: auãli li bagã tu casonã

§ casã2 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) – (unã cu caselã)
(expr: casã di gaz = cutia tu cari s-bagã shi s-tsãni gazlu)

§ haselã (ha-sé-lã) sf haseli/hasele (ha-sé-li) – (unã cu caselã)
ex: haselã (sinduchea cu pai) di-al Moisi; va s-dishcljidã hasela (casona); bagã flurii tu haselã (sfinduchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cheaptini/cheaptine

cheaptini/cheaptine (chĭáp-ti-ni) sm cheaptsãnj (chĭáp-tsãnj) – hãlati (ca unã ploaci suptsãri di os, metal, plasticã cu dintsã di-unã parti), faptã maxus tri discãcearea-a hirilor di per din cap (cu cari perlu easti adunat shi faptu s-aspunã ndreptu); hãlati di metal cu dintsã (tsi sh-u-adutsi cu ploacea di ma nsus) cu cari s-discaci itsi soi di hiri; hãlati (ma multu la plural) cu cari s-discaci, s-dizmeasticã hirili (di lãnã) dit arãzboi (scamnu di-arãzboi); cheptini, chiptinici, zornã, zugranã, dzugranã, discãcitor, discãcior, gribã, griblã, glibã;
(expr:
1: cheaptinili-a cucotlui = unã parti cãrnoasã tsi u-ari cucotlu tu partea di nsus a caplui, di-aradã aroshi sh-cu dintsã ca un cheaptini; creasta-a cucotlui, cresã, giufcã);
2: cheaptini di tradziri = cheaptini di discãceari, di scãrminari (lãna);
3: intru tu cheaptsãnj = mi-acats s-dizmeastic, s-discaci lãna)
{ro: pieptene}
{fr: peigne, carde}
{en: comb, card}
ex: doi cãlugri s-trag di barbã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); hartsa, fartsa, fãrã njilã (angucitoari: cheaptinli di lãnã); la cicioari-arãshcljitoari, dinãpoi poartã cusoari shi pri cap un cheaptini sh-ari (angucitoari: cucotlu); cari sh-ari barba, sh-ari sh-cheaptinili; cheaptini di fildish; cheaptinã-ti cu cheaptini di os; nu-nj dai cheaptinili?; s-trãdzem tu cheaptsãnj (scamnul di la-arãzboi); di cheaptsãnj ma s-plãndzi unã altã

§ cheptini/cheptine (chĭép-ti-ni) sm cheptsãnj (chĭép-tsãnj) – (unã cu cheaptini)

§ chiptinici (chip-ti-nícĭŭ) sn chipti-nici/chiptinice (chip-ti-ní-ci) – cheaptini njic
{ro: pieptene mic}
{fr: petite peigne}
{en: little comb}

§ chiptinar (chip-ti-nárŭ) sm chiptinari (chip-ti-nárĭ) – atsel tsi fatsi i vindi cheaptsãnj; atsel tsi cheaptinã (discaci, dizmeasticã) hirili di lãnã
{ro: pieptănar}
{fr: peigneur, cardeur}
{en: comb, carder}

§ cheaptin (chĭáp-tinŭ) (mi) vb I chiptinai (chip-ti-náĭ), chiptinam (chip-ti-námŭ), chiptinatã (chip-ti-ná-tã), chiptinari/chiptinare (chip-ti-ná-ri) – trec cu cheaptinili prit per tra s-lu-adun shi s-lu ndreg; dau cu cheaptsãnjlji tra s-dizmeastic hirili di lãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cluvii/cluvie

cluvii/cluvie (clu-ví-i) sf cluvii (clu-víĭ) – unã soi di cutii (cãsicã di lemnu, her i plasticã) adratã maxus trã tsãnearea-a puljlor (cãntãtori) ãn casã; culuvii, cãfasi, cãfashi
{ro: colivie}
{fr: cage}
{en: bird-cage}

§ culuvii/culuvie (cu-lu-ví-i) sf culuvii (cu-lu-víĭ) – (unã cu cluvii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

furcutash

furcutash (fur-cu-táshĭŭ) sm furcutash(?) (fur-cu-táshĭ) –
1: lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, ghirgal;
2: lucru (hãlati) tsi sh-u-adutsi cu unã ploaci (tserclju mplin) suptsãri shi arucutoasã; discu, chirseni
{ro: roată, disc}
{fr: roue, disque}
{en: wheel, disk}
ex: luna mari ca un furcutash (aroatã, discu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghirgal

ghirgal (ghír-galŭ) sn ghirgali/ghirgale (ghír-ga-li) – mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi tsi s-acljamã chentru; lucru arucutos (stronghil) tsi sh-u-adutsi tu videari cu un tserclju; lucru arucutos (ca un tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); tserclju, tserchiu, vãrãguts, aroatã, roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, furcutash, chirseni
{ro: cerc, roată}
{fr: cercle, roue}
{en: circle, wheel}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ghiuzdani/ghiuzdane

ghiuzdani/ghiuzdane (ghĭuz-dá-ni) sf ghiuzdãnj (ghĭuz-dắnjĭ) – hãlati di cheali (pãndzã, plasticã) njicã, ca unã soi di pungã, tsi omlu u poartã cu el tra si sh-tsãnã paradzlji (cãrtsã, tutumi, etc.); unã soi di tastru di cheali (plasticã, pãndzã) tsi njitslji-l poartã cu elj la sculii icã oaminjlji mãri la lucrul a lor (tra si sh-tsãnã cãrtsãli di cari au ananghi); tashcã, purtufoli, pirtufoli, portafel
{ro: ghiozdan, portofel}
{fr: serviette (pour porter des livres), sacoche, portefeuille}
{en: briefcase, satchel, wallet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lamã

lamã (lá-mã) sf lãmi (lắmĭ) – ploaci suptsãri di metal (plasticã, geami), ma mari i ma njicã, ma groasã i ma suptsãri; partea tsi talji (di-aradã di metal), di la unã hãlati tãljitoari (ca, bunãoarã, cutsut, cãsturã, cusurafi, foarticã, etc.); lipidã; (fig: lamã = lugurii tsi sh-u-adutsi cu-unã lamã ca, bunãoarã, pira-a foclui; flamã, fleacã, etc.)
{ro: lamă}
{fr: lame}
{en: blade}
ex: lãmi (fig: flami, piri) di foc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã