|
|
lao
lao (lá-o) sm fãrã pl – multimi di oaminj; oaminj tsi s-aflã (bãneadzã) tu idyiul loc (cari, multi ori, suntu di idyiul sãndzi, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti, au idyili intiresi); popul, poplu, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji
{ro: popor}
{fr: peuple}
{en: people}
adilj2
adilj2 (a-díljĭŭ) vb I adiljai (a-di-ljĭáĭ), adiljam (a-di-ljĭámŭ), adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljari/adiljare (a-di-ljĭá-ri) – diznjerdu, hãidipsescu, zdrudescu, hãrsescu
{ro: mângâia}
{fr: caresser}
{en: caress}
ex: cu ficiorlji cuvinta sh-lj-adilja (sh-lji diznjirda)
§ adiljat2 (a-di-ljĭátŭ) adg adiljatã (a-di-ljĭá-tã), adiljats (a-di-ljĭátsĭ), adiljati/adiljate (a-di-ljĭá-ti) – diznjirdat, hãidipsit, zdrudit, hãrsit
{ro: mângâiat}
{fr: caressé}
{en: caressed}
§ adiljari2/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu diznjardã; diznjirdari, hãidipsiri, zdrudiri, hãrsiri
{ro: acţiunea de a mângâia; mângâiere}
{fr: action de caresser}
{en: action of caressing}
§ adiljari4/adiljare (a-di-ljĭá-ri) sf adiljeri (a-di-ljĭérĭ) – cãnachi, diznjirdari, diznjerdu, diznjirdãciuni, hadyi, hãidipsiri, zdrudiri, hãrsiri
{ro: mângâiere}
{fr: caresse}
{en: caress}
ex: ti ncurunã cu njilã shi cu adiljari (diznjirdari)
§ adiljos (a-di-ljĭósŭ) adg adiljoasã (a-di-ljĭŭá-sã), adiljosh (a-di-ljĭóshĭ), adiljoasi/adiljoase (a-di-ljĭŭá-si) – tsi easti dultsi sh-cu multi simtsãminti di vreari; tsi-l curmã lishor njila cãndu veadi tsiva; dolj, dultsi, diznjirdãtor, hãidipsitor, cãnãchipsitor, zdruditor, njilãos
{ro: duios}
{fr: tendre, doux, sensible, miséricordieux}
{en: tender, sweet, sensitive}
ex: u mutrea adiljos (dultsi, cu vreari) sh-cu mari dor; ahãt adiljoasã (dultsi) eara daileana; featili-s adiljoasi (hãidipsitoari); mutrita adiljoasã (diznjirdãtoari) ali lunã; atsel mult adiljos (njilãos) shi vrut cãtrã noi; Dumnidzale, vãrtos adiljoase (mult-njilãoase)
ahãntu
ahãntu (a-hắn-tu) adg, adv ahãntã (a-hắn-tã), ahãntsã (a-hắn-tsã), ahãnti/ahãnte (a-hắn-ti) – nu ma multu; cãt easti ananghi trã un lucru; ahãt, ahtãntu, ahtãt;
(expr: ahãnti sh-ahãnti = ahãnti multi; multi)
{ro: atât}
{fr: tant, autant}
{en: as much, as many, so much, so many}
ex: ahãntu chiro (ari chiro multu di cãndu) nu-l vidzui; ahãnti (nu ma multi) lãets; agiungu ahãnti (cãti suntu!); ahãntã lã eara tihea; ahãntu analtsã eara murlji; nu furã ahãntu (cãt lipseashti) albi; s-aspusi el ahãntu gioni (cãt easti ananghi); nu nã fu ahãntu ghini; tsi nj-eshti ahãntu ninjilãoasã?
§ ahãt (a-hắtŭ) adg, adv ahãtã (a-hắ-tã), ahãts (a-hắ-tsĭ), ahãti/ahãte (a-hắ-ti) – (unã cu ahãntu)
ex: ahãt sh-lj-u lja; ahãt nãsã sh-lo dzuã bunã di la cupii; cã vinjim di-ahãt (di multu) diparti; dupã tsi vidzu ahãti sh-ahãti
(expr: ahãti multi); ahãts dishteptsi hits voi
§ ahtãntu (ah-tắn-tu) adg, adv ahtãntã (ah-tắn-tã), ahtãntsã (ah-tắn-tsã), ahtãnti/ahtãnte (ah-tắn-ti) – (unã cu ahãntu)
§ ahtãt (ah-tắtŭ) adg, adv – (unã cu ahãntu)
albu
albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili
andartu
andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri
§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?
§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)
§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!
§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)
§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)
§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}
ex: tãljats di mãnã-andarticheascã (mãnã di-andartu)
§ andãrsii/andãrsie (an-dãr-sí-i) sf andãrsii (an-dãr-síĭ) – atsea tsi fac oaminjlji cãndu es andartsã; banã di andartu; atsea tsi featsirã andartsãlj cãndu scularã cap contra-a turtsãlor; mintitura tsi s-fatsi cãndu dunjaea sã ximutã contra-a chivernãsiljei; andãr-tsãlji, cumitii, ribilipsiri, panastasi; (fig: andãrsii = lãeatsã mari, ashi cu easti dispuljarea tsi u fac andartsãlj a oaminjlor tsi lj-acatsã tu pãduri)
ansar1
ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea
§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit
§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}
§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)
§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}
§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã
argheandã
argheandã (ar-ghĭán-dã) sf argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni tu fandazmili shi pãrmitili dit lao (ma multili ori) ca un muljari bunã, tinirã sh-mushatã, cu puteri mãyipsitoari; dzãnã, zãnã, albi, mushati
{ro: zână}
{fr: fée}
{en: fairy}
ex: canda argheandili (albili, mushatili) scãpati dit brãndzi greali trec cu turbari pristi hoarã
ascheri/aschere
ascheri/aschere (as-chĭé-ri) sf ascheri (as-chĭérĭ) shi ascheruri (as-chĭérurĭ) – ceatã di oaminj (di-a statlui), ghini armãtusits, a curi lucru easti apãrarea-a laolui (a statlui); oasti, strato
{ro: armată}
{fr: armée}
{en: army}
ex: tu a Sãrunãljei cãdzu ascheri multã; nã mari ascheri s-avea adunatã tu padea di Ohrida; tsã dau tu shtiri, cã ascheri greauã yini s-ti-astingã; divãrliga di-amari aviglja ascheri
§ ascherli (as-chĭer-lí) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – tinir armãtusit tsi fatsi parti dit ascheri; aschirlã, suldat, stratiot, ustash, nizam
{ro: soldat}
{fr: soldat}
{en: soldier}
ex: un ascherli dzãsi
§ aschirlã (as-chir-lắ) sm aschirladz (as-chir-ládzĭ) – (unã cu ascherli)
§ aschirlãchi/aschirlãche (as-chir-lắ-chi) sf aschirlãchi (as-chir-lắchĭ) – bana shi tehnea-a oaminjlor dit ascheri; nizami
{ro: militărie}
{fr: militaire, service militaire}
{en: military}
§ serascher (se-ras-chĭérŭ) sm serascheri (se-ras-chĭérĭ) – atsel ma marli pristi tuti ascherli a unui stat
{ro: generalisim}
{fr: généralissime; comandant en chef de l’armée}
{en: generalissimo, commander in chief}
ex: multsã serascheri cu namã avu Turchia; filunichisea cai easti nai cama marlu serascher
§ serascherat (se-ras-chĭe-rátŭ) sm pl(?) – loclu (scamnul) di iu urseashti serascherlu; cumãndãrsiri di serascher
{ro: cartierul general; comanda supremă a unui generalisim}
{fr: le cartier général du généralissime; comandant en chef de l’armée; commande suprème}
{en: headquarters of a generalissimo, of a commander in chief; command of generalissimo}
ex: lu dusirã la serascherat (scamnul a serascerlui) cu ocljilj ligats; sum seras-cheratlu (cumãndãrsirea) al Edem Pasha, gretslji furã bãtuts
avalma
avalma (a-vál-ma) adv – deadun, amisticat
{ro: laolaltă, ames-tecat}
{fr: ensemble, mélangé}
{en: together, mixed}
ex: bãneadzã avalma (deadun); lucreadzã avalma (deadun, amisticats) sh-amintã deadun
birã
birã (bí-rã) sf biri/bire (bí-ri) – biuturã cari, deadun cu yinlu sh-arãchia easti multu vrutã di lao (cã ari sh-niheamã shpirtu tu nãsã), faptã cu hirbearea tu apã (sh-deapoea aprindearea) a gãrnutsãlor di grãni (ma multu di ordzu) fitrusiti, uscati shi mãtsinati, tu cari s-bagã shi ndauã lilici galbini-verdzã (scoasi di unã earbã ascãlnãtoari), tra s-lji da unã-anjurizmã sh-un gustu amar
{ro: bere}
{fr: bière}
{en: beer}
ex: caftã birã cu mize
§ birãrii/birãrie (bi-rã-rí-i) sf birãrii (bi-rã-ríĭ) – unã soi di hani faptã maxus trã oaminjlji tsi vor s-aibã un loc iu si s-ducã tra s-bea unã birã, singuri i cu oaspits
{ro: berărie}
{fr: brasserie}
{en: beer house, pub}
blãndã
blãndã (blắn-dã) sf blãndi/blãnde (blắn-di) – multimi di gãrnutsã aroshi tsi es pri truplu-a omlui (di cãldurã, icã, ashi cum dzãtsi laolu, dupã tsi shadi, sum arburlji sum cari avea shidzutã ma ninti cãprili);
(expr: earbã di blãndã = earbã tsi-l fatsi omlu s-acatsã gãrnutsã, blãndã(?))
{ro: erupţie de bube}
{fr: éruption de boutons; fièvre urticaire}
{en: skin rash}
ex: nj-inshi blãndã pri trup; mi scarchin cã am blãndã
laó
RO:populaţie, lume
EN:people
FR:gens, monde
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015