DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

blãndur

blãndur (blắn-durŭ) sn blắn-durĭ) – boatsi (niho, hãvã, nubeti, miludii) dultsi, diznjirdãtoari, mplinã di milanculii, etc.
{ro: sunet plăcut}
{fr: son plaisant, mélodie câline, caressante}
{en: tender sound, sweet melody}
ex: suschirãri di vimtu ca blãndurlu (dultsili niho) a cavalui

§ blãnduredz (blãn-du-rédzŭ) vb I blãndurai (blãn-du-ráĭ), blãnduram (blãn-du-rámŭ), blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) – cãntu i bat unã fluearã (avyiulii, clarinã, etc.) cu blãndur, lãnguros, diznjirdãtor, cu dultseami, cu milanculii, etc.
{ro: cânta melancolic}
{fr: chanter, jouer d’une manière caressante}
{en: sing or play tenderly, melancholically}
ex: blãndura jilos un caval

§ blãndurat (blãn-du-rátŭ) adg blãnduratã (blãn-du-rá-tã), blãndurats (blãn-du-rátsĭ), blãndurati/blãndurate (blãn-du-rá-ti) – (boatsi, cãntic) tsi s-avdi dultsi, diznjirdãtor, lãnguros
{ro: cântat melancolic}
{fr: chanté, joué d’une manière caressante}
{en: sung or played tenderly, melancholically}

§ blãndurari/blãndurare (blãn-du-rá-ri) sf blãndurãri (blãn-du-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã boatsi s-avdi blãnduratã
{ro: acţiunea de a cânta melancolic}
{fr: action de chanter ou de jouer d’une manière caressante}
{en: action of singing or playing tenderly, melancholically}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fliviros

fliviros (fli-vi-rósŭ) adg fliviroasã (fli-vi-rŭá-sã), flivirosh (fli-vi-róshĭ), fliviroasi/fliviroase (fli-vi-rŭá-si) – tsi aducheashti (fatsi altu s-aducheascã) dureari sh-jali tu suflit; di jali; cu jali; jilos, plãnguros
{ro: jalnic}
{fr: plaintif, de deuil}
{en: mournful, mourning}
ex: cãnticlu-lj fliviros (di jali)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãngoari/lãngoare

lãngoari/lãngoare (lãn-gŭá-ri) sf lãngori (lãn-górĭ) – niputeari, nipteari, heavrã;
1: atsea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos sh-cari (cãndu lãngoarea easti multu greauã) poati s-lj-aducã sh-moartea;
2: starea (sufliteascã, adusã multi ori di scãdearea-a puteariljei) tsi-l fatsi omlu s-hibã multu alãsat, s-nu-l mealã atseali tsi s-fac deavãrliga di el shi s-nu-aibã chefi di tsiva;
3: heavrã tsi s-lja di la un om la altu (datã multi ori di unã yeatsã tsi s-aflã tu mãcari) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (cu piritolu alinat);
(expr:
1: lãngoari di cheptu = ofticã;
2: lãngoari di nafoarã = dãmblã;
3: lãngoari di oclji, di ureclji, etc.;
3: lãngoarea yini cu carlu = lãngoarea nu yini singurã, ma cama multi diunãoarã;
4: nj-lja lãngoarea cu mãna = mi vindicã dip lishor, ca trã ciudii)
{ro: boală, prostraţie, febră (tifoidă)}
{fr: maladie, langueur, fièvre (typhoïde)}
{en: illness, sickness, languor, (typhoid) fever}
ex: cãdzu tu lãngoari (niputeari) greauã shi trãdzea s-moarã; lãngoarea (heavra) a lui, sãnãtatea-a noastrã; lu ntribarã, di tsi-lj vinji lãngoarea?; deadi lãngoari greauã n hoarã; dzãcu di lãngoari doi mesh, fu pi budza-a groapãljei sh-ascãpã; lu-arcã tu lãngoari greauã shi nu mãca, nu bea, nu-lj si bãga tsiva n gurã; itsi lãngoari nu-adutsi moarti; vinjirã yeatsrã dit patruli mãrdzinj a loclui shi vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoariljei; nu-ari ma greauã lãngoari ca urfanja; afirea s-nu ti-apucã lãngoarea, sh-cãnd ti-apucã, apucã-u sh-tini; duchi, cã aistã va-lj hibã lãngoarea di vrearea-a ljei; lãngoarea yini cu carlu
(expr: yini cu alti deadun), shi easi prit gura-a aclui; canda-nj lo lãngoarea cu mãna

§ lãndzit (lắn-dzitŭ) adg lãndzitã (lắn-dzi-tã), lãndzits (lắn-dzitsĭ), lãndziti/lãndzite (lắn-dzi-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui; lãntsid, lãndzidzãt, niputut, niptut, hivrit, hiuvrit, shuplicat;
(expr: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru)
{ro: bolnav}
{fr: malade, languissant}
{en: sick, languid}
ex: truoarã cãdzu gionili greu lãndzit; lj-cãdzu amirãroanja greu lãndzitã; easti om lãndzit; sãnãtoslu nu pistipseashti pi-atsel lãndzit; easti lãndzitã di dauã stãmãnj, s-caftã cu yeatru; lãndzita, tsi sh-avea dorlu, cum suntu tuts lãndzitslji tsi ashteaptã sãnãtati; ntreabã lãndzitlu (nipututlu, hivritlu): vrei sãnãtati?; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; a lãndzitlui, tuti lji ftisescu; ca lãndzit zilipseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

langur

langur (lán-gurŭ) adg (adv invar) langurã (lán-gu-rã), languri (lán-gurĭ), languri/langure (lán-gu-ri) – tsi aspuni unã stari dultsi, di milanculii, di mãrazi, di dor greu, di vreari multã, cu yisi shi mirãchi tri singureatsã; lãnguros, lãngãros, lunguros
{ro: languros, melancolic}
{fr: langoureux, mélancolique}
{en: languishing, tender, melancholic}
ex: yis langur (di dor, milancolic, lãnguros)

§ lãnguros2 (lãn-gu-rósŭ) adg (shi adv invar) lãnguroasã (lãn-gu-rŭá-sã), lãngurosh (lãn-gu-róshĭ), lãnguroasi/lãnguroase (lãn-gu-rŭá-si) – (unã cu langur)

§ lãngãros2 (lãn-gã-rósŭ) adg (shi adv invar) lãngãroasã (lãn-gã-rŭá-sã), lãngãrosh (lãn-gã-róshĭ), lãngãroasi/lãngãroase (lãn-gã-rŭá-si) – (unã cu langur)
ex: lãngãros cãntã flueara; vearsã lãngãroasi (dultsi, di dor) suschirãri

§ lunguros2 (lun-gu-rósŭ) adg (shi adv invar) lunguroasã (lun-gu-rŭá-sã), lungurosh (lun-gu-róshĭ), lunguroasi/lunguroase (lun-gu-rŭá-si) – (unã cu lãnguros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lumi/lume

lumi/lume sf lú-mi) sf lumi/lume (lú-mi) – multimi di oaminj adunats tu-un loc; multimi di oaminj tsi au idyili hãri (tsi pot s-hibã di idyea mileti, tsi pot facã idyiul lucru, tsi pot s-aibã idyiul scupo, etc.); tuts oaminjlji shi tuti lucrili dit ãntreglu loc; alumi, dunjauã, dunjai, cozmu, plasi, oaminj, lao, popul, ciuplicheauã;
(expr:
1: lumea-alantã = lumea (din tser) a mortsãlor, dit paradis sh-dit colasi;
2: mi duc (trag, escu) tu lumea-alantã = (i) lji ncljid ocljilj, mor, trag s-mor, escu mortu; (ii) dormu ahãndos; iii) nu nj-escu tu ori;
3: dzeami di lumi, hearbi di lumi = ari lumi multã, adunatã stog;
4: ca dit lumea alantã = lucru urut, ãnhiurãtor;
5: s-u-aspunj shi n lumea-alantã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva l-fuvirseashti pi-un altu cã va-lj facã tsiva tsi va u-aducã aminti tutã bana-lj;
6: cãndu va s-yinã (va s-toarnã) vãrnu dit lumea alantã = vãrãoarã; cã nu-ari om tsi vinji dit lumea-alantã;
7: lumi bunã = oaminj tinjisits, di fumealji bunã, di ugeachi, di mãnicã bunã, di scarã-analtã;
8: a mea-i lumea = bãnedz ghini, hiu hãrios, am di tuti;
9: a tsãia, a njia, sh-lumea tutã = s-dzãtsi trã atsel cari nu poati s-tsãnã un mistico sh-lu spuni la tutã dunjaea;
10: nj-ljau lumea n cap = fug iuva diparti (cã, aoa iu mi-aflu tora, easti tsiva tsi mi-ari cãrtitã multu); dupã mini, lumea s-chearã = nu-nj mi mealã dip di tsi pat altsã;
11: es tu lumi = es nafoarã tu migdani s-mi-aspun tra s-hiu vidzut di oaminj, di-aclo iu earam ncljis ãn casã, tra s-mi pruved, s-mi cãmãrusescu)
{ro: lume, societate, mulţime}
{fr: monde, socièté, gens}
{en: world. people, crowd}
ex: nã bisearicã fãrã intrari, hearbi di lumea tsi ari (angu-citoari: curcubeta); nu mutreshti tsi fatsi lumea?; vinji multã lumi ti dzua-a mea; nu fã tini sh-las s-dzãcã lumea; vai astuchi gura-a lumiljei?; gura-a ta s-ti scadã sh-a lumiljei s-ti-alavdã; bãneadzã tu lumi bunã
(expr: namisa di oaminj tinjisits, bunj); tuts eara-lj tu lumea-alantã
(expr: avea moartã); trapsi tu lumea-alantã
(expr: muri); lumea-aestã scãri, scãri easti; lumea-i scarã: altu s-alinã, altu dipuni; lumea acshi-i: altu arãdi, sh-altu plãndzi; om di lumi bunã
(expr: di fumealji bunã, di ugeachi); ea, lumea treatsi (laolu treatsi) n cali sh-di somnu s-sãturarã; cum mor lumi (oaminj); cãti plãnguri au lumea (oaminjlji); u lja di gushã, di dzãtseai, cã-a lui i lumea
(expr: di dzãtseai cã ari di tuti sh-cã di-aoa sh-ninti va bãneadzã hãrios); fumealja nu nj-u-alãsai si s-cãcãruseascã (si ngljatsã) la ushili a lumilor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãrazi1/mãraze

mãrazi1/mãraze (mã-rá-zi) sf mãrãj (mã-rắjĭ) shi mãrãzuri (mã-rắ-zurĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, amãrami, stinuhurii, sicleti, cãnjinã
{ro: mâhnire, tristeţe, întristare}
{fr: affliction, chagrin, tristesse; crève-coeur}
{en: sorrow, sadness, gloom; heart-breaking affair, keen disap-pointment}
ex: mash mãrazea (caimolu, mãrinarea) atsea nã avem, ti nã fumealji; cã-nj bãgash tu cheptu mãrazi (dor greu); mãrazi sh-u-ari greauã; bãgã mari mãrazi, cãndu avdzã aisti zboarã; mãrãzurli s-fugã; tu-ahtãri dzãli pisimi s-dishcljid mãrãzurli (cripãrli)

§ mãrãjar1 (mã-rã-jĭárŭ) sm, sf, adg mãrãjarã (mã-rã-jĭá-rã), mãrãjari (mã-rã-jĭárĭ), mãrãjari/mãrãjare (mã-rã-jĭá-ri) – (omlu) tsi s-aflã tu-unã stari sufliteascã mplin di mãrazi, tsi-l fatsi s-hibã alãsat, s-nu-aibã chefi di tsiva shi s-nu-l mealã atseali tsi s-fac deavãrliga di el; lãnguros, lãngãros, lunguros, langur
{ro: suferind de mâhnire adâncă}
{fr: qui souffre d’une affliction profonde}
{en: suffering from a keen sadness}

§ mãrinedz1 (mã-ri-nédzŭ) (mi) vb I mãrinai (mã-ri-náĭ), mãrinam (mã-ri-námŭ), mãrinatã (mã-ri-ná-tã), mãrinari/mãrinare (mã-ri-ná-ri) – aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; am cripãri; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, ncioamir, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu
{ro: (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: affliger, attrister}
{en: sadden, grieve, distress}
ex: n-amãrãm shi nã mãrinãm (nvirinãm); s-mãrinarã (s-cãnjisirã) n hoarã cilnicadz

§ mãrin1 (mã-rínŭ) (mi) vb I mãrinai (mã-ri-náĭ), mãrinam (mã-ri-námŭ), mãrinatã (mã-ri-ná-tã), mãrinari/mãrinare (mã-ri-ná-ri) – (unã cu mãrinedz1)

§ mãrinat1 (mã-ri-nátŭ) adg mãrinatã (mã-ri-ná-tã), mãrinats (mã-ri-nátsĭ), mãrinati/mãrinate (mã-ri-ná-ti) – tsi aducheashti (icã fatsi pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); tsi-lj chicã greu; mãrãnat, amãrãt, cãnjisit, nvirinat, nvirat, nciumirat, nfushtat, cripat, pãrãpunjisit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn