DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aplec1

aplec1 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – fac tsiva (cariva) s-dipunã ma nghios (si sã ncljinã, si sã nduplicã, etc.) di-aco nsus iu s-aflã; mi ncljin (nji nduplic mesea) s-ljau tsiva di nghios; mi ncljin shi aprochi s-fac tsi-nj si caftã;
(expr:
1: lj-aplec narea (nãrli) = ãl fac si s-aducheascã ma njic fatsã di mini; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, l-cãtãdixescu, l-cãtãfronisescu, ãlj frãngu narea, ãlj ljau njirlu, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
2: nji li-aplec urecljili; nj-aplec coada = mi dau nãpoi, trag mãna, isihãsescu, mi molj, mi-arushinedz;
3: iu nj-aplec caplu = iu stau, iu nj-aflu-un apanghiu)
{ro: apleca, înclina; supune}
{fr: baisser, pencher, incliner; plier; soumettre}
{en: lower, incline, lean, tilt, bend over; subdue}
ex: apleacã-ti (nduplicã-ts mesea) s-ljai tsi-ts cãdzu mpadi; s-aplicã (sã ncljinã, s-diplusi) s-bea apã; s-apleacã iu discalic; calu s-aplica (dipunea cu truplu); el s-aplicã s-lji shushutescu tsiva la ureaclji; aushlu aplicã (dipusi cu mãna) ureaclja; apleacã-ti niheamã (ncljinã-ti, scadi-ts tinjia, ascultã-l) cã tini eshti cama njic; apleacã-nj-ti shi-nj ti fã padi; s-aplicã (si ncljinã) casa shi va s-aruzueascã; s-aplica (s-njicshura, s-astin-dzea) dip foclu; apleacã (astindzi) troarã tseara; apleacã (fã-u ma njicã) niheam lampa; lj-u-aplicai narea
(expr: l-cãtãdixii, l-feci si s-aducheascã ma njic di cum s-pistipsea el cã easti); li-aplicã urecljili
(expr: deadi nãpoi, s-mulje, s-arushinã); aplicarã coada
(expr: s-arushinarã) sh-fudzirã afurishalui

§ aplicat1 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi ari faptã tsiva (cariva) s-dipunã (si sã nduplicã) ma nghios di-aclo iu eara cama nsus; plicat, ncljinat, dipus, etc.; (fig:
1: aplicat = cãtãdixit, ipucrit, anvãlit, tãpinusit; expr:
2: cu nãrli aplicati = cãtãdixit)
{ro: aplecat, înclinat; supus}
{fr: baissé, penché, incliné; plié; soumis}
{en: lowered, inclined, leaned, tilted, bent over; subdued}
ex: shidzui aplicat (ncljinat) sh-mi doari mesea; cu capitili aplicati (dipusi) sh-cu inima pliguitã; ma tuts fudzea cu nãrli aplicati (cãtãdixits); s-fudz di omlu aplicat (fig: ipucrit, anvãlit, tãpinusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ardu

ardu (ár-du) vb III shi II arshu (ár-shĭu), ardeam (ar-deámŭ), arsã (ár-sã), ardiri/ardire (ár-di-ri) shi ardeari/ardeare (ar-deá-ri) – aprindu foclu sh-lu fac un lucru si sta apres; hiu apres sh-foclu mi hunipseashti;
(expr:
1: lj-ardi truplu = truplu lj-easti multu ma caldu ca di-aradã; ari pirito (ari cãlduri, cã easti lãndzit);
2: lu ardu (cireaplu) = aprindu foclu sh-lu ncãldzãscu multu cireaplu tra s-coc pãnea i pita;
3: u ardu = (i) glindisescu, beau arãchii (yin) sh-mi mbet ghini; mi fac dzadã (cãndilã, hrup, crup, cucutã, ciurlã, etc.); (ii) u-arãd cu minciunj; u plãnãsescu; u-ancaltsu; lj-u bag (trag) cãlupea (cuvata, sãmarlu, shaua, tastrul di gushi, etc.);
4: s-ardi (di soari, cãldurã) = (i) (earbã, lilici, etc.) mãrãnghiseashti, pãleashti, vishtidzashti, s-usucã, etc.; (ii) (chealea-a omlui) tsi s-pãleashti, s-pãrjileashti, s-dugureashti, arushashti di shideari multã tu soari;
5: ti ardi (tu mãcari) = tsi ari un gustu ntsãpãtor cãndu u badz ãn gurã sh-ti fatsi s-ti usturã limba sh-gura; easti foc (tu mãcari);
6: nj-ardi (s-fac tsiva); ardu trã tsiva; ardu dupã tsiva; ardu di dor = am mari mirachi (s-fac tsiva, s-am tsiva), mor (dupã tsiva);
7: mi-ardi tu hicati = mi nvirineadzã multu;
8: va ts-ardu unã = va tsã dau unã pliscutã)
{ro: arde; încălzi}
{fr: brûler, incendier}
{en: burn}
ex: suntu doi frats vruts, ardu di dor
(expr: au mari mirachi) si s-veadã, ma un munti ãlj disparti (angucitoari: ocljilj); cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito; hiu nvirinat), sh-a lui lj-ardi
(expr: sh-el ari mirachi) di-agioc; s-arsi casa-al Cola; nica ardi (easti apreasã) lampa; andartsilj arsirã (deadirã foc ali) Avdela tu 1905; nj-cãdzu tsearã pri mãnã sh-mi arsi; ardi ca foclu; nu-lj bãgai oarã sh-mãcarea s-arsi pri foc; fudz cã va ts-ardu unã!
(expr: va tsã dau unã pliscutã); muljarea lu-arsi cireaplu
(expr: lu ngãldzã trã cutseari pãni i pitã); arsirã apoi cireaplu di noauã ori; s-u-ardu
(expr: s-glindisescu, s-mi mbet) astãsearã; earba s-arsi
(expr: mãrãnghisi) di cãldurã; ghela-aestã ardi
(expr: ti usturã tu gurã cãndu u mãts); pipiryeili-aesti ardu multu
(expr: suntu foc, ti usturã limba cãndu li mãts); ahurhi s-lu ardã tu inimã
(expr: s-aibã mari mirachi); ardea trã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãndilã1

cãndilã1 (cãn-dí-lã) sf cãndili/cãndile (cãn-dí-li) – unã lampã njicã tsi s-aprindi dinintea-a unei icoanã; (fig:
1: cãndilã = banã; expr:
2: lj-astimshu cãndila = l-vãtãmai;
3: mi-adrai cãndilã = biui multu yin, arãchii, birã, etc. di mi mbet sh-nu shtiu tsi fac; mi ciucutii, mi-afumai, etc.; mi-adrai dzadã (cucutã, crup, hrup, curpit, ciurlã, stingãli, tracã, etc.))
{ro: candelă}
{fr: petite lampe qui brûle devant une image sainte, chandelle}
{en: little candle lighted in front of an icon}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); unã steauã namisa di-amari (angucitoari = cãndila); tu udaea-a njiclui ardea nã cãndilã njicã; acumpãrã untulemnu tra s-aprindã cãndila; apresh cãndila cã mãni easti sãrbãtoari; apreasi cãndila shi sh-featsi crutsea; licuricilji aprindea cãndili tu earbã; easti un loc iu ardi cãndila-a banãljei
(expr: bana); tini va lj-astindzi cãndila-a lamnjiljei
(expr: va u vatsãnj lamnja); s-adrã cãndilã
(expr: sã mbitã multu di multu)

§ cãndilar1 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndila-ri/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – sulina njicã shi strimtã prit cari treatsi fitiljlu di la cãndilã
{ro: tub de candelă}
{fr: tube de chandelle}
{en: tube of the candle}

§ cãndilar2 (cãn-di-lárŭ) sm, sf cãndilarã (cãn-di-lá-rã), cãndilari (cãn-di-lárĭ), cãndilari/cãndilare (cãn-di-lá-ri) – atsel tsi fatsi shi vindi cãndili, tseri, etc.

§ candilanaftu (can-di-la-náf-tu) sm candilanaftsã (can-di-la-náf-tsã) – omlu tsi aveaglji sh-ari vrundida di cati dzuã (sh-di Dumã-nicã) a unei bisearicã (aprindi sh-astindzi tserli, etc.)
{ro: paracliser}
{fr: bédeau}
{en: beadle}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cicãrdisescu

cicãrdisescu (ci-cãr-di-sés-cu) (mi) vb IV cicãrdisii (ci-cãr-di-síĭ), cicãrdiseam (ci-cãr-di-seámŭ), cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) – (di itia-a unei dureari, vrondu, sinhisi mari, etc.) fac ca un tsi glãri di minti; glãrescu di minti; nj-cher mintea; cicãnescu, ciushuescu, cictisescu, cicnescu, cihtisescu, cildisescu, cildãsescu, cilduescu, cirtuescu, ciurtuescu, cirtisescu, cirtusescu, cirtãsescu, cistisescu, tulescu, zãlsescu, shishirdisescu, shishtisescu
{ro: sminti, zăpăci, ului, buimăci}
{fr: troubler, faire perdre la tête, rendre fou, devenir (toqué, bizarre), étourdir, ahurir}
{en: drive mad, stun, daze, confuse}

§ cicãrdisit (ci-cãr-di-sítŭ) adg cicãrdisitã (ci-cãr-di-sí-tã), cicãrdisits (ci-cãr-di-sítsĭ), cicãrdisiti/cicãrdisite (ci-cãr-di-sí-ti) – tsi s-poartã ca un tsi-ari glãritã di minti; glãrit di minti; tsi-ari chirutã mintea; tsi easti dat ãn cap; cicãnit, ciushuit, cictisit, cicnit, cihtisit, cildisit, cildãsit, cilduit, ciurtuit, cirtuit, cirtisit, cirtusit, cirtãsit, cistisit, tulit, zãlsit, shishirdisit, shishtisit
{ro: smintit, zăpăcit, lovit cu leuca, uluit, buimăcit}
{fr: qui a l’esprit troublé, dérangé, toqué, étourdi, ahuri}
{en: deranged, mad, insane}
ex: ca cicãrdisit (glãrit) di minti

§ cicãrdisiri/cicãrdisire (ci-cãr-di-sí-ri) sf cicãrdisiri (ci-cãr-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cicãrdiseashti (cari s-poartã ca glãrit di minti); cicãniri, ciushuiri, cictisiri, cicniri, cihtisiri, cildi-siri, cildãsiri, cilduiri, cirtuiri, ciurtuiri, cirtisiri, cirtusiri, cirtãsiri, cistisiri, tuliri, zãlsiri, shishirdisiri, shishtisiri
{ro: acţiunea de a se zăpăci, de a se sminti, de a se ului, de a se buimăci; smintire, zăpăcire, uluire, buimăcire}
{fr: action de devenir fou, de faire perdre la tête, d’étourdir, d’ahurir; dérangement d’esprit, folie, toquade}
{en: action of driving someone crazy, of stunning, of dazing, of confusing; insanity, madness}

§ cistisescu (cis-ti-sés-cu) (mi) vb IV cistisii (cis-ti-síĭ), cistiseam (cis-ti-seámŭ), cistisitã (cis-ti-sí-tã), cistisiri/cistisire (cis-ti-sí-ri) – (unã cu cicãr-disescu)
ex: mi cistisii dinintea-a ljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fanã3

fanã3 (fá-nã) sf pl(?) – harea (lipsa di scutidi) tsi fatsi tra si s-veadã lucrili cu ocljul; hãlatea tsi da lunjinã; lunjinã, fexi, videari
{ro: lumină}
{fr: lumière}
{en: light}
ex: s-n-astingã fana (lunjina)

§ fãnari/fãnare (fã-ná-ri) sf fãnãri (fã-nắrĭ) – soi di cutii (ncljisã i dishcljisã tu pãrtsã, tsi s-poartã tu mãnã ma poati s-hibã sh-astãsitã tu-un loc) tu cari s-aflã un izvur tsi da lunjinã (tra s-veadã omlu cãndu easti scutidi); fineri, feneri, filinar; lambã, lampã
{ro: felinar}
{fr: lanterne, fanal}
{en: lantern}

§ fine-ri/finere (fi-né-ri) sf fineri (fi-nérĭ) – (unã cu fãnari)
ex: pit cãsãbadzlji atselj njitslji dit Turchii ti lja culuchea s-ti videari cu finerea (fãnarea); nãs nj-ari futã finerea (cãlãuzlu, lunjina)-a mea

§ feneri/fenere (fe-né-ri) sf feneri (fe-nérĭ) – (unã cu fãnari)

§ filinar (fi-li-nárŭ) sn filinãri (fi-li-nắrĭ) – (unã cu fãnari)

§ finirgi (fi-nir-gí) sm finirgeadz (fi-nir-gĭádzĭ) – omlu cari, aoa sh-un chiro aprindea shi astindzea finerli tsi lunjina sucachea noaptea
{ro: lampagiu}
{fr: lampiste}
{en: lamp lighter}

§ fanira (fa-ni-rá) adv – pri fatsã (fãrã muzavirlãchi, dishcljis, nu peascumta); dishcljis, fora, ashichearei
{ro: pe faţă, făţiş, deschis}
{fr: ouvertement, visiblement, sans détour}
{en: openly, visibly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fitilj

fitilj (fi-tíljĭŭ) sn fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – hirlu di bumbac (shutsãt sh-adrat ca un spangu suptsãri) tsi s-bagã tu mesea-a tsearãljei (la unã candilã) tra si s-aprindã tseara (s-ardã shi s-da lunjinã); fitilji;
(expr:
1: nji s-astindzi fitiljlu = mor, va lji ncljid ocljilj;
2: lj-astingu fitiljlu = l-fac s-moarã; l-vatãm;
3: bag fitilji = bag zizanji; bag schinj; acats s-lu ntsap; bag angrãnji)
{ro: fitil, intrigă}
{fr: mèche (de lampe, de bougie), intrigue}
{en: wick (candle, lamp, intrigue}
ex: lampa nu ari fitilj; lj-s-asteasi fitiljlu
(expr: muri); lj-bagã fitilji
(expr: bagã zizanji, lu ntsapã, lj-bagã schinj, etc.); acãtsã sã ntsapã, s-bagã ntsãpãturi, fitilji la vãsiljelu

§ fitilji2/fitilje (fi-tí-lji) sf fitilji/fitilje (fi-tí-lji) – (unã cu fitilj)
ex: lj-bãgã fitilji
(expr: lj-bãgã muzavirlichi, zizanji; bãgã schinj, angrãnji)

§ fitili/fitile (fi-tí-li) sf fitili/fitile (fi-tí-li) – (unã cu fitilj)
ex: lamba nu-ari fitili; lj-bãgã fitili tu pleagã tra s-nu s-astupã; norã-sa-lj bagã fitili
(expr: u ntsapã, lj-bagã muzavirlichi); tsi badz fitili?
(expr: tsi badz schinj?)

§ nfitilj (nfi-tíljĭ) vb I nfitiljai (nfi-ti-ljĭáĭ), nfitiljam (nfi-ti-ljĭámŭ), nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljari/nfitiljare (nfi-ti-ljĭá-ri) – bag un fitilj la unã candilã (tsearã); aprindu fitiljlu di la tsearã (candilã);
(expr: nfitilj = bag fitilj, bag zizanji; bag schinj; bag angrãnji)
{ro: pune fitil, da foc la fitil}
{fr: allumer la mèche}
{en: light the wick}
ex: voi s-aflu masturlu tsi lu nfitilje
(expr: lj-bãgã schinj) ashi

§ nfitiljat (nfi-ti-ljĭátŭ) adg nfitiljatã (nfi-ti-ljĭá-tã), nfitiljats (nfi-ti-ljĭátsĭ), nfitiljati/nfitiljate (nfi-ti-ljĭá-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã (apreasã) fitiljlu
{ro: (fitil) pus, dat foc}
{fr: (mèche)allumé}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãmbii/lãmbie

lãmbii/lãmbie (lãm-bí-i) sf lãmbii (lãm-bíĭ) – pirã multu lutsitoari, apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã, lumbardã
{ro: flacără strălucitoare}
{fr: flamme resplendissante}
{en: flame resplendent}
ex: disfeatsi mushatlu cheptu, shi lunjina sh-lãmbia lj-u deadirã tu oclji

§ lambã (lám-bã) sf lãnghi (lắn-ghi) – hãlati (dit casili-a oaminjlor di-aoa sh-un chiro) tsi fãtsea lunjinã cu-unã muljiturã tsi ardi (gaz), cãndu treatsi dit un vas prit unã fitilji; itsi hãlati tsi fatsi lunjinã; lampã; fãnari, fineri, filinar
{ro: lampă}
{fr: lampe}
{en: lamp}
ex: lamba da cama mari lunjinã ca tseara

§ lampã (lám-pã) sf lãnchi (lắn-chi) – (unã cu lambã)

§ lambagi (lam-ba-gí) sm lambageadz (lam-ba-gĭádzĭ) – omlu tsi-aprindi (ndreadzi, mirimitiseashti) lãnghili
{ro: lampagiu}
{fr: allumeur de lampes}
{en: lamp lighter}
ex: lambageadzlji nica nu-avea apreasã lãnghili dit sucachi; lambagilu nj-u ndreapsi lamba

§ lampagi (lam-pa-gí) sm lampageadz (lam-pa-gĭádzĭ) – (unã cu lãmbãgi)

§ lumbardã (lum-bár-dã) sf lumbãrdzã (lum-bắr-dzã) – lucru di tsearã adrat ca un chelindru, cu un hir di fitilj tu mesi tsi s-aprindi la bisearicã (cãndu crishtinjlji sã ncljinã al Dumnidzã) i tra s-facã lunjinã noaptea; tsearã mari; luminari, lãmbadã, ayiucheri, axungucheri, spirmatsetã; (fig: pirã, limbã di foc, lãmbii, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bubunã, curmicami, plaminã)
{ro: lumânare mare; flacără}
{fr: cierge plus grande; flamme}
{en: large candle; flame}
ex: lumbarda di tsearã; lumbãrdzãli (luminãrli) ardu; ningã foc, iu lumbãrdzãli (fig: cãrmicãnjli) s-avea apusã

§ lãmbadã (lãm-bá-dã) sf lãmbãdz (lãm-bắdzĭ) – (unã cu lumbardã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shamandurã

shamandurã (shĭa-man-dú-rã) sf shamanduri/shamandure (shĭa-man-dú-ri) – cumata njicã di metal tu cari s-fagã fitiljlu di la cãndilã (lampã, etc.)
{ro: obiect metalic pe care se pune meşa, fitilul (candelă, lampă)}
{fr: objet métallique dans lequel om met la mêche, l’étoupille}
{en: meal object in which one puts the wick (candle, lamp), the fuse}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã