DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acareti/acarete

acareti/acarete (a-ca-ré-ti) sf acarets (a-ca-rétsĭ) – adãrãmintu (ca unã casã, bisearicã, spitalj, ahuri, etc.) tsi s-analtsã (si scoalã) pri loc, iu s-poatã si s-adunã lumi (prãvdzã, lucri, etc.) tra si sta nuntru (s-bãneadzã, si s-apãnghiseascã, etc.); binã, binai, adãrãmintu, casã;
(expr: bag acareti = fac aveari; adar cãtunã; adar cãshari; acats cljag; bag zvercã; etc.)
{ro: clădire}
{fr: immeuble}
{en: building}
ex: sh-vindurã tuti acaretsli; bãgã acareti
(expr: featsi aveari) tu xeani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

amplatea

amplatea (am-plá-tea) adv – tsi nu s-aflã bãgat ndreptu ma easti ca strãmbu sh-aplicat (ncljinat) di-unã parti; ampladea, ambladea, mpladea, pladea, plaina
{ro: pieziş, oblic, diagonal}
{fr: obliquement, en biais; incliné}
{en: slantwise, diagonally}
ex: frãndzi-amplatea (shutsã-ti di-unã parti)-apoi nã cali; cu cãrliglu-amplatea (bãgat strãmbu, ncljinat) sum brats; nveatsã cã-i Yeanachi di-amplatea (cari dzatsi lundzit mpadi, pi crivati)

§ ampladea (am-plá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: lj-u deadi cãtrã di-ampladea

§ amblatea (am-blá-tea) adv – (unã cu am-platea)
ex: calea easti amblatea (strãmbã sh-ca di-unã parti)

§ ambladea (am-blá-dea) adv – (unã cu amplatea)
ex: furlji loarã ambladea (strãmbu, di-unã parti)

§ mpladi/mplade (mplá-di) adv – (unã cu amplatea)

§ mpladea (mplá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ pladea (plá-dea) adv – (unã cu amplatea)

§ plaina (pla-i-ná) adv – (unã cu amplatea)
ex: apucã plaina (pri plai)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

analtu1

analtu1 (a-nál-tu) adg analtã (a-nál-tã), analtsã (a-nál-tsã), anal-ti/analte (a-nál-ti) – tsi s-aflã (easti alinat) nsus; tsi ari criscutã multu shi easti multu lungu; (om) tsi ari unã boi mari; (boatsi) tsi easti suptsãri (i vãrtoasã); naltu
{ro: înalt}
{fr: haut, élevé}
{en: tall}
ex: tatã-nju easti analtu om (avea boi mari); alinã-ti analtu (nsus) pri pom tra s-vedz diparti; analtsã eara murlji di-avlii; doi lai muntsã multu-analtsã; lunã tsi eshti-analtã (tsi ti-aflji nsus) sh-dipãrtoasã; analtu ca chiparishlu

§ naltu1 (nál-tu) adg naltã (nál-tã), naltsã (nál-tsã), nalti/nalte (nál-ti) – (unã cu analtu1)
ex: casa-a noastrã easti naltã; iu murlu ma nalt eara; nalti li featsi; tãvanea easti naltã (multu nsus); easti un tinir naltu, pripsit

§ analtu2 (a-nál-tu) adv – naltu, nsus, pristi, pisuprã, prisuprã, di pisuprã;
(expr:
1: analtu pri = tu oara tsi s-fatsi tsiva; tu chirolu tsi s-aflã tu; tamam cãndu;
2: di-analtu = di nsus, din tser, di la Dumnidzã)
{ro: peste, deasupra}
{fr: sur, au dessus, par dessus, en plus, d’en haut, juste, précisément}
{en: over, above, in the middle of, exactly}
ex: s-alãsarã analtu pri (pristi) mini; analtu pri-ahãti (ma nsus di-atseali, ma multu di-ahãnti) tsi eu spush; tu lumea-atsea di-analtu
(expr: di nsus, dit tser); analtu pri
(expr: tu mesea, tu inima di, tu chirolu tsi fãtseam) chefi; trã trei ori analtu
(expr: tamam tri trei sãhãts) agiumshu; analtu pri
(expr: tamam cãndu dzãtseam) aesti zboarã; s-aushascã pri tinireatsã-analtu
(expr: ta-mam)

§ naltu2 (nál-tu) adv – (unã cu analtu2)
ex: naltu pri beari
(expr: tu chirolu tsi bea multu, dipriunã); eara naltu
(expr: tamam) pi dzãlili cãndu

§ analtsu (a-nál-tsu) (mi) vb I anãltsai (a-nãl-tsáĭ), anãltsam (a-nãl-tsámŭ), anãltsatã (a-nãl-tsá-tã), anãltsa-ri/anãltsare (a-nãl-tsá-ri) – (mi) min (scol, mut) cãtrã nsus; fac (adar, scol, mut, astãsescu, stãlãescu) unã binai (casã, bisearicã, etc.); crescu di boi sh-mi fac ma-analtu; (mi) mprustedz, naltsu, altsu, alin, mut, scol, crescu, etc.;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aruversu1

aruversu1 (a-ru-vér-su) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvir-sam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – scot gãrnutsã pi budzã; arãbu-dzinedz, arãbudzãnedz, aruvirsedz, aruvisedz
{ro: spuzi, avea erupţie pe buze}
{fr: avoir une éruption sur les lèvres}
{en: have an eruption on the lips}
ex: ti-aruvirsash (ti-arãbudzinash)

§ aruvirsedz (a-ru-vir-sédzŭ) (mi) vb I aruvirsai (a-ru-vir-sáĭ), aruvirsam (a-ru-vir-sámŭ), aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsa-ri/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) – (unã cu aruversu1)

§ aruvirsat1 (a-ru-vir-sátŭ) adg aruvirsatã (a-ru-vir-sá-tã), aruvirsats (a-ru-vir-sátsĭ), aruvirsati/aruvirsate (a-ru-vir-sá-ti) – tsi ari scoasã gãrnutsã pi budzã; arãbudzinat, arãbudzãnat, aruvisat
{ro: spuzit, cari are erupţie pe buze}
{fr: qui a une éruption sur les lèvres}
{en: who has an eruption on the lips}

§ aruvirsari1/aruvirsare (a-ru-vir-sá-ri) sf aruvirsãri (a-ru-vir-sắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva scoati gãrnutsã pi budzã; arãbudzinari, arãbudzãnari, aruvisari
{ro: acţiunea de a spuzi, de a avea erupţie pe buze; erupţie}
{fr: action d’avoir une éruption sur les lèvres; éruption}
{en: action of having an eruption on the lips; eruption}

§ aruvirsãturã (a-ru-vir-sã-tú-rã) sf aruvirsãturi (a-ru-vir-sã-túrĭ) – atsea tsi ari un cãndu scoasi gãrnutsã pri budzã; gãrnutsãli di pi budzã; aruvirsari, aruvisari, arãbudzinari, arãbudzãnari
{ro: spuzeală}
{fr: éruption sur les lèvres après une maladie fiévreuse}
{en: eruption on the lips after having a fever}

§ aruvisedz (a-ru-vi-sédzŭ) (mi) vb I aruvisai (a-ru-vi-sáĭ), aruvisam (a-ru-vi-sámŭ), aruvisatã (a-ru-vi-sá-tã), aruvisari/aruvisare (a-ru-vi-sá-ri) – (unã cu aruversu1)
ex: s-avea aruvisatã tutã

§ aruvisat (a-ru-vi-sátŭ) adg aruvisatã (a-ru-vi-sá-tã), aruvisats (a-ru-vi-sátsĭ), aruvisati/aruvisate (a-ru-vi-sá-ti) – (unã cu aruvirsat1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

astari/astare

astari/astare (as-tá-ri) sf astãri (as-tắrĭ) shi astãruri (as-tắ-rurĭ) – partea di pãndzã i stofã tsi s-adavgã nãuntru la un stranj tra s-lu facã ma cãlduros (tra s-aravdã ma multu, tra s-lu spunã ma pripsit, etc.)
{ro: căptuşeală}
{fr: doublure}
{en: lining (of garment)}
ex: fustanea nu-ari astari; nj-bãgã astari di lãnã

§ astãrusescu (as-tã-ru-sés-cu) vb IV astãrusii (as-tã-ru-síĭ), astãruseam (as-tã-ru-seámŭ), astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusi-ri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) – bag (cos) unã astari la un stranj; cãplãdisescu
{ro: căptuşi}
{fr: doubler (un vêtement); garnir}
{en: line (inside a garment)}
ex: astãrusii (bãgai astari la) paltolu; mudistra astãrusi fustanea cu mãtasi (bãgã astari di mãtasi)

§ astãrusit (as-tã-ru-sítŭ) adg astãrusitã (as-tã-ru-sí-tã), astãrusits (as-tã-ru-sítsĭ), astãrusiti/astãrusite (as-tã-ru-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã astari; cãplãdisit
{ro: căptuşit}
{fr: doublé (un vêtement); garni}
{en: lined (a garment)}
ex: avea sarica astãrusitã cu veshtu

§ astãrusiri/astãrusire (as-tã-ru-sí-ri) sf astãrusiri (as-tã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã astari la un stranj; cãplãdisiri
{ro: acţiunea de a căptuşi; căptuşire}
{fr: action de doubler (un vêtement); de garnir}
{en: action of lining (a garment)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

baltsu1

baltsu1 (bál-tsu) sm baltsuri (bál-tsurĭ) – cumatã di pãndzã albã cu cari muljarea sh-acoapirã caplu (perlu shi gusha); mãndilã, cãftani, ciceroanã, tsitsiroanji, distimeli, lãhurã, lãhuri, cãlimcheari, cãli-mcheri, vlashcã, poshi, tarpoashi, pihitsã, pischiri
{ro: năframă albă, balţ, cialma}
{fr: sorte de fichu blanc dont se coiffent les vieilles femmes}
{en: kind of a white head scarf used by old ladies}
ex: maea-sh bãgã baltsul; sti frãmti, baltsul; mãili-a lor, ca nishti doamni, tut cu baltsuri; muljerli dit niscãnti hori armãneshti dit Machidunii poartã baltsu

§ mbaltsu (mbál-tsu) (mi) vb I mbãltsai (mbãl-tsáĭ), mbãltsam (mbãl-tsámŭ), mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) – nj-acoapir caplu (perlu shi gusha) cu un baltsu; nj-bag pri cap unã cealmã (sãrichi, turbani)
{ro: acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: couvrir la tête avec un “baltsu”; mettre sur la tête un turban}
{en: cover the head with a “baltsu” or a turban}
ex: ncaltsã-ti, mbaltsã-ti; nu s-ari mbãltsatã pãnã tora; pãnã s-mi mbaltsu, fudzi

§ mbãltsat (mbãl-tsátŭ) adg mbãltsatã (mbãl-tsá-tã), mbãltsats (mbãl-tsátsĭ), mbãltsati/mbãltsate (mbãl-tsá-ti) – tsi sh-ari acupiritã caplu cu un baltsu; tsi ari un baltsu pi cap; tsi sh-ari bãgatã unã cealmã pri cap
{ro: cu capul acoperit de un balţ sau turban}
{fr: avec la tête couverte d’un “baltsu” ou un turban}
{en: with the head covered by a “baltsu” or a turban}
ex: muljerli di Beala s-poartã mbãltsati

§ mbãltsari/mbãltsare (mbãl-tsá-ri) sf mbãltsãri (mbãl-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã muljari sh-bagã baltsul (cealma, sãrichea) pri cap
{ro: acţiunea de a acoperi capul cu balţul sau cu un turban}
{fr: action de couvrir la tête avec un “baltsu”; de mettre sur la tête un turban}
{en: action of covering one’s head with a “baltsu” or a turban}

§ baltsu2 (bál-tsu) (mi) vb I bãltsai (bãl-tsáĭ), bãltsam (bãl-tsámŭ), bãltsatã (bãl-tsá-tã), bãltsa-ri/bãltsare (bãl-tsá-ri) – (unã cu mbaltsu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

blastrã

blastrã (blás-trã) sf blastri/blastre (blás-tri) – lãngoarea tsi li fatsi plantili (frãndzãli, lilicili, etc.) s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã, s-vishtidzascã) shi s-cadã cãndu suntu arsi sh-upãriti di multu soari (cãldurã shi seatsitã); mãrãnghisirea tsi s-fatsi cu zãrzãvãtsli dit bãhceadz (ayitili dit ayinj, grãnili dit agri, etc.) cãndu suntu aguditi shi arsi di soarili apres (seatsitã)
{ro: opăreală care strică plantele, semănăturili, viile, etc.}
{fr: échaudure des plantes, des vignes, des semailles, etc.}
{en: sun burning and withering of plants, of sowing, of vineyards, etc.}

§ bãstrã (bãs-trắ) sm pl(?) – lãngoari tsi agudeashti plantili cãndu da di-unã mari arcoari
{ro: boală de plante provocată de un ger pătrunzător}
{fr: maladie des plantes causé par un froid piquant}
{en: plant illness provoked by a sharp cold}

§ bãstruescu (bãs-tru-ĭés-cu) (mi) vb IV bãstruii (bãs-tru-íĭ), bãstrueam (bãs-tru-ĭámŭ), bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) – (trã ponj, erghi, etc.) frãndzãli sh-lilicili si ngãlbinescu, seacã, s-usucã sh-cad di multã shideari la soari, di multã cãldurã, di seatsitã, etc.; pãlescu, mãrãnghisescu, mãrãnghipsescu, vishtidzãscu, nvishtidzãscu, usuc
{ro: (se) opări (plante), (se) ofili}
{fr: hâler (en parlant des plants)}
{en: sunburn, wither}
ex: s-bãstruirã (s-arsirã di soari) agrili

§ bãstruit (bãs-tru-ítŭ) adg bãstruitã (bãs-tru-í-tã), bãstruits (bãs-tru-ítsĭ), bãstrui-ti/bãstruite (bãs-tru-í-ti) – tsi easti arsu di soari, di multã cãldurã, etc.; pãlit, mãrãnghisit, mãrãnghipsit, vishtidzãt, nvishtidzãt, uscat
{ro: opărit (plante), ofilit}
{fr: hâlé (en parlant des plants)}
{en: sun burned, withered}

§ bãstruiri/bãstruire (bãs-tru-í-ri) sf bãstruiri (bãs-tru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu earba (frãndzãli, etc.) s-bãstruescu; pãliri, mãrãnghisiri, mãrãnghipsiri, vishtidzãri, nvishtidzãri, uscari
{ro: acţiunea de a (se) opări (plante), de a (se) ofili; opărire, ofilire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

boji1/boje

boji1/boje (bó-ji) sf boji/boje (bó-ji) – muljari (ma multu greacã) tsi dutsi unã banã ca-atseali dit cãsãbadz, nviscutã tu stranji ca-atseali purtati tu cãsãbadzlji dit Ivropi; muljari ma di ugeachi, di scarã ma-analtã; chirauã, doamnã, madamã
{ro: cucoană, doamnă}
{fr: dame (surtout grecque) menant la vie des villes et ayant l’habit bourgeois}
{en: woman (mostly of Greek origin) that live a city life and are dressed as the western ladies; lady}
ex: nã streasim s-agiundzem bojili, li videm tut tu sirmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã