DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cotrã

cotrã (có-thrã) sf cotri/cotre (cóthri) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté, ordure, souillure}
{en: dirt}
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cur2

cur2 (cúrŭ) vb I curai (cu-ráĭ), curam (cu-rámŭ), curatã (cu-rá-tã), curari/curare (cu-rá-ri) – fac si s-chearã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.) tsi s-aflã pri lucri (cu larea-a lor, cu apa, cu mãna, etc.); scot lucri dit un loc (earbã dit grãdinã, neaua di pri cali, etc.) cã nu voi s-armãnã aclotsi iu suntu (cã-nj fac znjii); scot coaja di pri yimishi (pãtãts, ou, nucã, etc.); scot hirili di la pãstalji (pãstalja di pi fisulj, gãrnutsãli di pri topa di cãlãmbuchi, etc.); spãstrescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, anãschirsescu, anischirsescu, cãtãrãsescu, cãtãrisescu;
(expr: mi curai (di tuti) = ascãpai, li ded (tuti))
{ro: curăţa, coji, dezghioca, desfăca (porumbul)}
{fr: nettoyer, peler, éplucher, écosser, égrener}
{en: clean, peel, skin, shell, hull}
ex: curã unglja a calui; li curash pãtãtsli? (lã scoasish coaja-a pãtãtslor?); curãm grãdina di erghi; du-ti s-curi pãstãljli; l-curarã cãlãmbuchilu

§ curat2 (cu-rátŭ) adg curatã (cu-rá-tã), curats (cu-rátsĭ), curati/curate (cu-rá-ti) – tsi-lj s-ari scoasã murdãrilja (lãvilja, lera, lãtura, etc.); tsi-lj s-ari scoasã earba (dit grãdinã), neaua (di pri cali), coaja (di pri yimishi, pãtãts, ou, nucã, etc.); spãstrit, nãscãrsit, nãschirsit, anãschirsit, anischirsit, cãtãrãsit, cãtãrisit
{ro: curăţat, cojit, dezghiocat, desfăcat (porumbul)}
{fr: nettoyé, pelé, épluché, écossé, égrené}
{en: cleaned, peeled, skined, shelled, hulled}
ex: yin curat (limpidi); cucoashi curati (cu coaja scoasã); pãstãlj curati di hiri (dit cari si scoasirã hirili); s-u veadã grãdina curatã di erburi; yipturli eara curati (lji s-avea scoasã lucrili xeani) shi aleapti dupã simintsã

§ curari2/curare (cu-rá-ri) sf curãri (cu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-curã tsiva; spãstriri, nãscãrsiri, nãschirsiri, anãschirsiri, anischirsiri, cãtãrãsiri, cãtãrisiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a coji, de a dezghioca, de a desfăca (porumbul); curăţare, cojire, dezghiocare; desfăcare}
{fr: action de nettoyer, de peler, d’éplucher, d’écosser, d’égrener}
{en: action of cleaning, of peeling, of skinning, of shelling, of hulling}
ex: arizlu sh-lintea vor curari (va si s-aleagã, s-lã si scoatã, chetsrãli sh-alti lucri tsi s-aflã amisticati tu eali); curarea-a lintiljei (aflarea sh-arcarea-a chetsrãlor dit linti), nj-lo tutã dimneatsa; s-ursits, s-curãm grãnlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãvushii/lãvushie

lãvushii/lãvushie (lã-vu-shí-i) sf lãvushii (lã-vu-shiĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvilji, lãvushiturã, lãvãshiturã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, cothrã, damcã, lerã, liche, minghinadã, smagã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}
ex: lãvushia la featã easti lucrul nai cama-arãu

§ lãvilji/lãvilje (lã-ví-lji) sf lãvilj (lã-viljĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: tsi lãvilji pi dintsãlj ãncãrcats di jaghinã

§ lãvushiturã (lã-vu-shi-tú-rã) sf lãvushituri (lã-vu-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)
ex: mãna acatsã multi lãvushituri

§ lãvãshiturã (lã-vã-shi-tú-rã) sf lãvãshituri (lã-vã-shi-túrĭ) – (unã cu lãvushii)

§ lãshturã (lãsh-tú-rã) sf lãshturi (lãsh-túrĭ) – amisticãturã murdarã di multi armãsãturi di lucri arcati unã pisti-alantã, lãvãshiturã
{ro: amestec murdar de lepădături}
{fr: objet de rebut; pêle-mêle}
{en: dirty mixture of thrashed things thrown one over the other}

§ lãvos (lã-vósŭ) adg lãvoasã (lã-vŭá-sã), lãvosh (lã-vóshĭ), lãvoasi/lãvoase (lã-vŭá-si) – tsi easti mplin di lãvushii; murdar, atsal, liros, ntroc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: ma lãvoasã (murdarã) di nãsã nu s-fãtsea; muljarea-aestã easti lãvoasã, tsi-easti-agnos s-lji intsrã n casã; sh-ahãnti sh-tuti pãtsãrã linãvoshlji sh-lãvoshlji

§ lãvushescu (lã-vu-shĭés-cu) (mi) vb IV shi II lãvushii (lã-vu-shíĭ), lãvusham (lã-vu-shĭámŭ), lãvushitã (lã-vu-shí-tã), lãvushiri/lãvushire (lã-vu-shí-ri) shi lãvushari/lã-vushare (lã-vu-shí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lãvushii; lãvãshescu, ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lerã

lerã (lé-rã) sf leri/lere (lé-ri) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie, jeg}
{fr: saleté, souillure}
{en: dirt}
ex: stranj cu lerã (damcã, minghinadã); fesea acãtsã lerã (murdãrilji); ari lera pi zvercã di un dzeadit; acatsã lerã cã nu s-la ghini cu sãpunea

§ liros (li-rósŭ) adg liroasã (li-rŭá-sã), lirosh (li-róshĭ), liroasi/liroase (li-rŭá-si) – tsi nu easti curat; tsi easti mplin di lerã (lãvushii); murdar, atsal, lãvos, ntroc, troc, bashur, bashurcu, cãrnjidã, birbati, etc.
{ro: murdar}
{fr: sale}
{en: dirty}
ex: tsi bileai ai di imnji ashi liroasã?

§ pishliros (pish-li-rósŭ) adg pishliroasã (pish-li-rŭá-sã), pishlirosh (pish-li-róshĭ), pishliroasi/pishliroase (pish-li-rŭá-si) – (unã cu liros)
ex: tsã easti-agunos s-mutreshti la pishliroasa-atsea

§ lirusescu (li-ru-sés-cu) (mi) vb IV lirusii (li-ru-síĭ), liruseam (li-ru-seámŭ), lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) – l-fac un lucru s-hibã murdar, mplin di lerã; ncarcu, murdãripsescu, lichisescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdă-ri}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}
ex: nu shtiu di-iu mi lirusii ahãt

§ lirusit (li-ru-sítŭ) adg lirusitã (li-ru-sí-tã), lirusits (li-ru-sítsĭ), lirusiti/lirusite (li-ru-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã murdar; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãr-yit, smãryit, murdãripsit
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}
ex: cãndu-l vidzu cum eara armãtusit shi lirusit (cu stranji lãi murdari, ncãrcati), s-aspãre di nãs

§ lirusiri/lirusire (li-ru-sí-ri) sf lirusiri (li-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

liche

liche (li-chĭé) sm lichedz (li-chĭédzĭ) – urmã icã semnu di murdãrii (multi ori alãsat di-un lucru murdar, unã chicutã, tsi cadi pri un lucru curat, etc.); atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; batã, damcã, minghinadã, lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, lerã, lãvilji, lãvushii, smagã
{ro: pată, murdărie}
{fr: tache, saleté}
{en: stain, dirt}
ex: lji s-avea faptã lechea (murdãrilja, lera) di un dzeadzit; u deadi s-lji curã lechea (lera)

§ lichisescu (li-chi-sés-cu) (mi) vb IV lichisii (li-chi-síĭ), lichiseam (li-chi-seámŭ), lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisi-ri/lichisire (li-chi-sí-ri) – ncarcu un lucru cu chicutli tsi cad; ncarcu, murdãripsescu, lãvãshescu, lãvushescu, lirusescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: păta, murdări}
{fr: souiller, tacher, salir}
{en: stain, dirty, soil}

§ lichisit (li-chi-sítŭ) adg lichisitã (li-chi-sí-tã), lichisits (li-chi-sítsĭ), lichisiti/lichisite (li-chi-sí-ti) – ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, murdãripsit
{ro: pătat, murdărit}
{fr: souillé, taché, sali}
{en: stained, soiled}

§ lichisiri/lichisire (li-chi-sí-ri) sf lichisiri (li-chi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu sã ncarcã tsiva, ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, murdãripsiri
{ro: acţiunea de a păta, de a murdări; pătare, murdărire}
{fr: action de souiller, de tacher, de salir}
{en: action of staining, of soiling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãtricã

mãtricã (mã-trí-cã) sf mãtritsi/mãtritse (mã-trí-tsi) –
1: oai i caprã tsi fitã di putsãn chiro shi da lapti; mãtritsã, muldzarã, muldzarcã;
2: muljari (oai, caprã) tsi hrãneashti (alãpteadzã, tsãtsueashti) njic faptu di-unã altã muljari (oai, caprã); mãturitsã, paramumã, paramanã, alãptãtoari, aplicãtoari
{ro: mănzară, doică, oaie care dă să sugă lapte la un miel fătat de altă oaie}
{fr: brebis laitière; nourrice (femme ou brebis)}
{en: milch (milk giving) sheep; wet-nurse}
ex: tu njilj di oi el ts-spunea di cari mãtricã-i njelu; l-vãtãmarã la mãtritsi (cupia di oi tsi da lapti); aclo el pashti oi mãtritsi; muljerli mãtritsi tsãtsuescu nats xenj

§ mãtritsã (mã-trí-tsã) sf mãtritsã (mã-trí-tsã) – (unã cu mãtricã)

§ mãturitsã (mã-tu-rí-tsã) sf mãturitsi/mãturitse (mã-tu-rí-tsi) shi mãturits (mã-tu-rítsĭ) – (unã cu mãtricã)
ex: nu scoati nica mãturitsili la virdeatsã; nu ari multi mãturits (mãtritsi)

§ mitricã (mi-trí-cã) sf mitritsi/mitritse (mi-trí-tsi) – (unã cu mãtricã)
ex: vidzui ãn hoarã nã muljari mitricã

§ mãtricami/mãtricame (mã-tri-cá-mi) sf mãtricãnj (mã-tri-cắnjĭ) – multimi di oi tsi da lapti shi suntu trã muldzeari
{ro: turmă de oi mulgătoare}
{fr: troupeau de brebis laitières}
{en: herd of milch sheep}
ex: dicara fitarã oili, featsim mãtricãnjli; mãtricãnj (multimi di mãtritsi) sh-curnuti njali vearsã lãpturi la cãsheri

§ mãtricar (mã-tri-cárŭ) sm mãtricari (mã-tri-cárĭ) – picurar di mãtritsi; mitricar
{ro: păstor de oi mulgătoare}
{fr: pâtre de brebis laitières}
{en: shepherd of milch sheep}
ex: mãtricarlji pascu mãtritsili

§ mitricar (mi-tri-cárŭ) sm mitricari (mi-tri-cárĭ) – (unã cu mãtricar)

§ mãtric (mã-trícŭ) vb I mãtricai (mã-tri-cáĭ), mãtricam (mã-tri-cámŭ), mãtricatã (mã-tri-cá-tã), mãtricari/mãtricare (mã-tri-cá-ri) – hrãnescu un njic cu mãcarea tsi-u ciumulescu prota n gurã-a mea; hrãnescu un njic; mitric, ntric, ãntric, nitric, nutric; (fig: mãtric = dau s-mãcã, hrãnescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

murdar

murdar (mur-dárŭ) adg murdarã (mur-dá-rã), murdari (mur-dárĭ), murdari/murdare (mur-dá-ri) – tsi s-ari ncãrcatã sh-nu mata easti curat; tsi easti mplin di lãvushilji; lãvos, liros, lãturos, lãvushit, lãvãshit, ncãrcat, pishliros, atsal, troc, ntroc, birbati, cãrnjidã, puvunjos, bashur, bashurcu, mãscãrã
{ro: murdar}
{fr: sale, malpropre}
{en: dirty}
ex: easti om murdar

§ murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) sf murdãrilji/murdãrilje (mur-dã-rí-lji) – atsea tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, murdãrii, murdãrlãchi, nicurãtea-tsã, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, smagã, damcã, minghinadã
{ro: murdărie}
{fr: saleté}
{en: dirt}

§ murdãrii/murdãrie (mur-dã-rí-i) sf murdãrii (mur-dã-ríĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãr-lichi/murdãrliche (mur-dãr-lí-chi) sf murdãrlichi (mur-dãr-líchĭ) – (unã cu murdãrilji)
ex: mari murdãrlichi

§ murdãr-lãchi/murdãrlãche (mur-dãr-lắ-chi) sf murdãrlãchi (mur-dãr-lắchĭ) – (unã cu murdãrilji)

§ murdãripsescu (mur-dã-rip-sés-cu) (mi) vb IV murdãripsii (mur-dã-rip-síĭ), murdãripseam (mur-dã-rip-seámŭ), murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) – l-fac pri cariva si s-umplã di murdãrilji; ncarcu, lichisescu, lirusescu, lãvãshescu, lãvushescu, putusescu, dãmcusescu, chic, chicusescu, mãryescu, smãryescu
{ro: murdări}
{fr: salir, souiller}
{en: dirty, soil}

§ murdãripsit (mur-dã-rip-sítŭ) adg murdãripsitã (mur-dã-rip-sí-tã), murdã-ripsits (mur-dã-rip-sítsĭ), murdãripsiti/murdãripsite (mur-dã-rip-sí-ti) – tsi easti faptu s-hibã mplin di murdãrilji; ncãrcat, dãmcusit, chicat, lirusit, lichisit, lãvãshit, lãvushit, putusit, mãryit, smãryit, etc.
{ro: murdărit}
{fr: sali, souillé}
{en: soiled}

§ murdãripsi-ri/murdãripsire (mur-dã-rip-sí-ri) sf murdãripsiri (mur-dã-rip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-murdãripseashti cariva i tsiva; ncãrcari, dãmcusiri, chicari, lirusiri, lichisiri, lãvãshiri, lãvushiri, putusiri, mãryiri, smãryiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

puvonj

puvonj (pu-vónjĭŭ) sm puvonj (pu-vónjĭ) shi sn puvoanji/pu-voanje (pu-vŭá-nji) –
1: apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lãcrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; proi, shuruinã;
2: arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; pivonj, rãchei, trap, trãpulici; (fig: puvonj = apã murdarã, tulburi, murdãrilji, lãvushiturã)
{ro: torent; râuleţ}
{fr: torrent; ruisseau}
{en: torrent; brook}
ex: di ploi shi di puvoanji (proai); apã mintitã di puvoanji (proai); puvonjlji s-nu ti neacã; cãndu trec piningã casa-a lor, nj-astup nãrli di puvonj (fig: apa murdarã, lãvushiturã); nu mi scaldu tu puvonjlu-aestu (fig: apa aestã murdarã)

§ puvunjos (pu-vu-njĭósŭ) adg puvunjoasã (pu-vu-njĭŭá-sã), puvunjosh (pu-vu-njĭóshĭ), puvunjoasã/puvunjoasi (pu-vu-njĭŭá-si) – tsi easti turburi ca apa adusã di puvonj; murdar, turburi
{ro: murdar, tulbure}
{fr: sale, trouble}
{en: dirty, turbid, muddy}
ex: puvunjoasã (murdarã) apã n-adusi proilu

§ pivonj (pi-vónjĭŭ) sn pivoanji/pivoanje (pi-vŭá-nji) – arãu njic, di-aradã di munti tsi curã agonja; puvonj, rãchei, trap, trãpulici
{ro: râuleţ}
{fr: ruisseau}
{en: brook}
ex: zghicutli a pivonjlui (arãului)

§ proi (próĭŭ) sn proai/proae (prŭá-i) – apã multã tsi curã multu-agonja pi-unã cali multu ncljinatã (dupã unã ploai mari, dupã tuchirea agonja a neauãljei, etc.); muljiturã (sãndzi, lacrinj, etc.) tsi curã multã sh-agonja; puvonj, shuruinã
{ro: şuvoi, puhoi}
{fr: torrent}
{en: torrent}
ex: sãndzili curã di mini proi (shuruinã, puvonj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

smagã

smagã (smá-gã) sf smãdz (smãdzĭ) – atsea (harea) tsi-l fatsi un lucru tra s-nu hibã curat; lãvushiturã, lãvãshiturã, cothrã, lerã, liche, lãvilji, lãvushii, murdãrii, murdãrilji, murdãrlãchi, damcã, minghinadã
{ro: pată, murdărie}
{fr: tache, saleté}
{en: stain, dirt}
ex: s-featsi troc di smagã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã