DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agudescu

agudescu (a-gu-dés-cu) (mi) vb IV shi II agudii (a-gu-díĭ), agu-deam (a-gu-deámŭ), aguditã (a-gu-dí-tã), agudiri/agudire (a-gu-dí-ri) shi agudeari/agudeare (a-gu-deá-ri) – dau cu puteari (mãna, lemnul, cioclu, etc.) di tsiva; ãlj dau unã; luvescu, lãvuescu, mprã-njescu, cruescu, pãlescu, ciucutescu, pliguescu;
(expr: u-agudescu = (i) amintu; (ii) u tihisescu ghini; tihisescu s-mi aflu (s-hiu) iuva; (iii) fur, ljau; (iv) bat (flueara, avyiulia, etc.); (v) u uidisescu; (vi) vatãm; etc.;
2: lj-agudeashti mãna = lu-ariseashti (ari adetea) s-furã; ari mãna lungã)
{ro: lovi, atinge; răni}
{fr: frapper, atteindre, toucher; blesser}
{en: hit; strike; wound}
ex: cari s-lu-agudea (s-lji plãscãnea) ninga unã; lu-agudish sãnãtos cu cãrliglu; lu-agudirã pi frãmti; prindi s-agudim tu semnu; lu-agudi (l-cãrti) cu zboarãli; lu-agudeashti iu-l doari; eu ti-agudii (pliguii, lãvuii)?; mi-agudii aclo (tihisii s-hiu aclo); si s-agudiri (si s-tihisiri) s-lu aflu va s-lu cljem; tra s-agudim
(expr: amintãm) amirãrilja din tser; nu putea s-agu-deascã
(expr: s-amintã) vãrã pindarã; un picurar agudi
(expr: furã) tu munti nã oai; di iu lu-agudish
(expr: lu-aflash, l-loash, lu-acumpãrash, l-furash, etc.) ahtari cal?; sh-u au tu minti s-nã lj-agudeascã
(expr: s-nã-lj furã) lucanitslji?; multu lj-agudea mãna
(expr: avea mãna lungã, fura multu); cum s-agudi
(expr: s-tihisi) si s-aflã aclo; mi-agudii
(expr: tihisii s-mi aflu) aclo; s-li agudeascã
(expr: uidiseascã, tihiseascã ghini) tu sari; shtii s-agudeshti
(expr: s-bats) cu flueara?; agudii
(expr: pliguii, vãtãmai) un tserbu

§ agudit (a-gu-dítŭ) adg aguditã (a-gu-dí-tã), agudits (a-gu-dítsĭ), aguditi/agudite (a-gu-dí-ti) – ashi cum easti atsel tsi fu agudit; luvit, mprãnjit, cruit, pãlit, ciucutit, lãvuit, pliguit
{ro: lovit, atins, rănit}
{fr: atteint, touché, frappé, blessé}
{en: hit, stricken, wounded}
ex: lãvuit shi agudit; agudit ca di sfulgu; mearili aesti suntu aguditi (luviti; icã expr: furati); easti agudit (luvit, pãlit) tu ilji; easti agudit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aranã

aranã (a-rá-nã) sf arãnj (a-rãnjĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); ranã, pleagã, pliyii, yirã;
(expr:
1: lj-dau di aranã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu dishcljidi (discoapirã) arana (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã;
3: itsi cãni arana sh-alindzi = catiun sh-mutreashti di cripãrli-a lui;
4: bagã mãna pi-aranã = shtii (dzãtsi) trã tsi easti zborlu;
5: am unã-aranã tu inimã = mi doari, mi creapã un lucru)
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: nj-feci mãna arãnj; nu dishcljidi-aranã veaclji cã doari

§ ranã (rá-nã) sf rãnj (rãnjĭ) – (unã cu aranã)
ex: nj-adrai ranã la cicior; am nã ranã tu inimã

§ arãnescu (a-rã-nés-cu) (mi) vb IV arãnii (a-rã-níĭ), arãneam (a-rã-neámŭ), arãnitã (a-rã-ní-tã), arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã-aranã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); rãnescu, pliguescu, pligusescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: u-avea arãnitã (pliguitã, lãvuitã) cu un curshum

§ arãnit (a-rã-nítŭ) adg arãnitã (a-rã-ní-tã), arãnits (a-rã-nítsĭ), arãniti/arãnite (a-rã-ní-ti) – tsi easti agudit shi-lj si fatsi unã aranã (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); rãnit, lãvuit, pliguit, pligusit, lãvusit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ arãniri/arãnire (a-rã-ní-ri) sf arãniri (a-rã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãneashti icã easti arãnit; rãniri, pliguiri, pligusiri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãvuescu

lãvuescu (lã-vu-ĭés-cu) (mi) vb IV lãvuii (lã-vu-íĭ), lãvueam (lã-vu-ĭámŭ), lãvuitã (lã-vu-í-tã), lãvuiri/lãvuire (lã-vu-í-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã aranã (cu tufechea i arãvolea); lãvusescu, pliguescu, pligusescu, arãnescu, rãnescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}

§ lãvuit (lã-vu-ítŭ) adg lãvuitã (lã-vu-í-tã), lãvuits (lã-vu-ítsĭ), lãvuiti/lãvuite (lã-vu-í-ti) – tsi easti agudit (di-unã curshumi); lãvusit, pliguit, pligusit, arãnit, rãnit, agudit
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}

§ lãvuiri/lãvuire (lã-vu-í-ri) sf lãvuiri (lã-vu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãvueashti icã easti lãvuit; lãvusiri, pliguiri, pligusiri, arãniri, rãniri, agudiri
{ro: acţiunea de a răni (cu armă de foc)}
{fr: action de blesser (par une balle)}
{en: action of wounding, of injuring (by firearm)}

§ lãvuiturã (lã-vu-i-tú-rã) sf lãvuituri (lã-vu-i-túrĭ) – aranã faptã cu-unã tufechi i arãvoli
{ro: rană făcută cu o armă de foc}
{fr: blessure faite par une balle}
{en: wound made by a firearm}

§ lãvusescu (lã-vu-sés-cu) (mi) vb IV lãvusii (lã-vu-síĭ), lãvuseam (lã-vu-seámŭ), lãvusitã (lã-vu-sí-tã), lãvusiri/lãvusire (lã-vu-sí-ri) – (unã cu lãvuescu)

§ lãvusit (lã-vu-sítŭ) adg lãvusitã (lã-vu-sí-tã), lãvusits (lã-vu-sítsĭ), lãvusiti/lãvusite (lã-vu-sí-ti) – (unã cu lãvuit)

§ lãvusiri/lãvusire (lã-vu-sí-ri) sf lãvusiri (lã-vu-sírĭ) – (unã cu lãvuiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

masti/maste

masti/maste (más-ti) sf mãshti (mắsh-ti) – vidzuta tsi u-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); fatsã, prosup, vidzutã, videari, fanã, indami, prep, ceahre
{ro: faţă, figură, înfăţişare, mină}
{fr: mine, aspect, face, visage, couleur de visage}
{en: appearance, aspect, looks, face}
ex: cãndu ved ahtari masti (opsi, vidzutã); ved pi alba masti (prosup, fatsã) a ta; altu-i lãvuit pi masti (fatsã); cum vidzu mushata-lj masti (fatsã, prosup); tsi masti (opsi, vidzutã) urãtã sh-ari; nu-lj cunoscu mastea (fatsa); ari masti (vidzuta) ca ghifteascã; catiun sh-ari mastea-a lui (prosuplu, fatsa-a lui)

§ mascã (más-cã) sf mãshtsã (mắsh-tsã) – cumatã di pãndzã (mitasi, plasticã, etc.) cu cari s-acoapirã fatsa-a omlui tra s-nu hibã cunuscut (sh-alasã mash loc trã oclji tra s-veadã); mutsunã, prusupidã, surati; (fig: mascã = masti, prosup, fatsã)
{ro: mască}
{fr: masque}
{en: mask}
ex: sh-bãgarã mãshtsãli (prusupidili) shi s-adrarã ca tãrbosh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

pleagã

pleagã (pleá-gã) sf pledz (plédzĭ) – aguditurã (tãljiturã, ntsãpãturã, guvã, etc.) faptã tu truplu-a unui om (pravdã, etc.) cu un lucru (cheatrã, cãtsut, penurã, tufechi, etc.); pliyii, aranã, ranã, yirã, aguditurã;
(expr:
1: lj-dau di pleagã = lu-agudescu aclo iu-l doari, lj-dzãc zboarã tsi nu lu-arãsescu, lu zgrãm aclo iu nu-lj yini ghini;
2: nu-nj dishcljidi (discoapirã) pleaga (veaclji) = nu-adu aminti cripãrli tsi-am avutã
{ro: rană}
{fr: blessure, plaie}
{en: wound}
ex: pleaga (pliyia) a mea nu ari tsiva; pleagã (aranã) adãncoasã; shi-lj fatsi pleagã-arauã; nu mutreashti pleaga-lj (arana-lj) di pri cap; truplu lj-easti tut pledz (arãnj)

§ pliyii/pliyie (pli-yí-i) sf pliyii (pli-yíĭ) – (unã cu pleagã)

§ pliguescu (pli-gu-ĭés-cu) (mi) vb IV pliguii (pli-gu-íĭ), pligueam (pli-gu-ĭámŭ), pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) – agudescu pri cariva shi-lj fac unã pleagã (di-aradã cu curshumea dit unã tufechi i arãvoli); pligusescu, arãnescu, rãnescu, lãvuescu, lãvusescu, agudescu
{ro: răni (cu armă de foc)}
{fr: blesser (par une balle)}
{en: wound, injure (by firearm)}
ex: l-pliguirã (lu-arãnirã) tu cheptu; lu pligui (lãvui) la brats shi la cicior; Ianina mi pliguirã

§ pliguit (pli-gu-ítŭ) adg pliguitã (pli-gu-í-tã), pliguits (pli-gu-ítsĭ), pliguiti/pliguite (pli-gu-í-ti) – tsi easti agudit (di-unã curshumi, di-un cãtsut, di-unã cheatrã, etc.); pligusit, arãnit, rãnit, lãvuit, lãvusit, agudit;
(expr: inimã pliguitã = inimã nvirinatã)
{ro: rănit (cu armă de foc)}
{fr: blessé (par une balle)}
{en: wounded, injured (by firearm)}
ex: lu-adusirã pliguitlu (aguditlu, arãnitlu) pi bratsã; cu inima pliguitã (aguditã) di curshumi; ishi Cola cu caplu aplicat sh-cu inima pliguitã
(expr: cu inima nvirinatã)

§ pliguiri/pliguire (pli-gu-í-ri) sf pliguiri (pli-gu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pligueashti icã easti pliguit; pligusiri, arãniri, rãniri, lãvuiri, lãvusiri, agudiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rob

rob (róbŭ) sm, sf, adg roabã (rŭá-bã), roghi (róghĭ), roabi/roabe (rŭá-bi) – om tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã nom, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rop, sclav, ncljis, ancljis
{ro: rob, sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: rob shi sclav; sh-avea alãsatã barba ca un rob (sclav); roabã (ca unã sclavã) fui tu casa-a lor

§ rop (rópŭ) sm, sf, adg roapã (rŭá-pã), rochi (róchĭ), roapi/roape (rŭá-pi) – (unã cu rob)

§ rubuescu (ru-bu-ĭés-cu) (mi) vb IV rubuii (ru-bu-íĭ), rubueam (ru-bu-ĭámŭ), rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) – tsãn cariva tu sclãvilji; l-tsãn rob tu-un udã (ncljis tu-ahapsi, etc.); rubescu, arubuescu, sclãvuescu, sclãvusescu
{ro: robi, lua prisonier}
{fr: rendre en esclavage; prendre des prisoniers; mener en captivité; subjuguer}
{en: take (have) a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}
ex: lji rubui (sclãvui) tuts

§ rubuit (ru-bu-ítŭ) adg rubuitã (ru-bu-í-tã), rubuits (ru-bu-ítsĭ), rubuiti/rubuite (ru-bu-í-ti) – tsi easti loat sclav; rubit, arubuit, sclãvuit, sclãvusit
{ro: robit, luat prisonier}
{fr: réduit en esclavage; pris comme prisonier; mené en captivité; subjugué}
{en: taken as a slave (a hostage, a prisoner, in captivity, etc.)}

§ rubuiri/rubuire (ru-bu-í-ri) sf rubuiri (ru-bu-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja (easti loat) rob; rubiri, arubuiri, sclãvuiri, sclãvusiri
{ro: acţiunea de a robi, de a lua prisonier; robire}
{fr: action de rendre en esclavage; de prendre des prisoniers; de mener en captivité; de subjuguer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sclav

sclav (sclávŭ) sm, sf, adg sclavã (sclá-vã), sclayi (scláyĭ) sclavi/sclave (sclá-vi) – huzmichear tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã leadzi, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rob, rop, ncljis, ancljis;
(expr:
1: lj-easti sclav a unui = (i) tsi fatsi urgheashti tut tsi-lj caftã cariva, fãrã s-lu ntreabã cãtse sh-fãrã s-lji caftã unã platã i discumpãrari trã tuti atseali tsi-lj fatsi;
2: easti sclav a unei idei (a unui lucru, a unei mirachi, vreari, etc.) = tsi bãneadzã mash tr-atsea idei (lucreadzã mash tr-atsel lucru, mirachi, vreari, etc.);
3: cu sclavlu = sclaea, numa-a unui agioc di cilimeanj)
{ro: sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: tu-unã zãmani, sclayilji s-vindea; sclav (rob, ncljis) s-mi tsãnã veara ntreagã; sclavi a lui s-hibã macã va, cã nãsi bunlu aestu va-lj lu-aibã trã cunushteari pãnã s-bãneadzã

§ sclãvilji/sclãvilje (sclã-ví-lji) sf sclãvilj (sclã-víljĭ) – starea (catastasea) tu cari s-aflã un tsi easti sclav (ligat, ncljis tu-ahapsi, acãtsat sh-tsãnut ncljis tu polim, etc.); sclãvii, sclavii, rubii
{ro: sclavie, captivitate}
{fr: esclavage, captivité}
{en: slavery, captivity}
ex: mortu di sclãvilji; nom shi sclãvilji nu shtiu; patru anj sclãvilja-lj tsãnu (fu tsãnut sclav)

§ sclãvii/sclãvie (sclã-ví-i) sf sclãvii (sclã-víĭ) – (unã cu sclãvilji)
ex: s-bãneadzã tutã eta tu sclãvii; lu loarã tu sclãvii

§ sclavii/sclavie (scla-ví-i) sf sclavii (scla-víĭ) – (unã cu sclãvilji)

§ shcljau (shcljĭáŭ) sm, sf shcljauã (shcljĭá-ŭã), shcljai (shcljĭáĭ), shcljai/shcljae (shcljĭá-i) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (icã easti arugat s-facã, ca un sclav) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); dul, huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear, argat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn