|
|
lãrdzescu
lãrdzescu (lãr-dzés-cu) (mi) vb IV – vedz tu largu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: largu2doagã2
doagã2 (dŭá-gã) sf dodz (dódzĭ) shi doadzi/doadze (dŭá-dzi) – scãndurã strimtã sh-niheamã ncusuratã cu cari s-fac talarli (vozãli, varelili)
{ro: doagă}
{fr: douve}
{en: stave}
ex: doaga di buti s-arupsi; buti cu dodz di cãstãnj; deadi talarlu di-lj streasi doadzili
§ dugar (du-gárŭ) sm dugari (du-gárĭ) – omlu tsi fatsi dodz shi talari (vozi, vareli)
{ro: dogar}
{fr: tonnelier}
{en: cooper}
§ dugãrii/dugãrie (du-gã-rí-i) sf dugãrii (du-gã-ríĭ) – tehnea-a dugarlui; loclu iu s-fac i s-vindu doadzili di talar
{ro: dogărie}
{fr: tonnellerie}
{en: cooperage, cooper’s shop}
§ dudzescu (du-dzés-cu) vb IV dudzii (du-dzíĭ), dudzeam (du-dzeámŭ), dudzitã (du-dzí-tã), dudziri/dudzire (du-dzí-ri) – (varela, talarlu) lj-si fac dodzli lãrdzi (di uscãciuni, lj-si lãrdzescu, lj-si disfac shi lj-es dodzli)
{ro: dogi}
{fr: défoncer, fêler (tonneau)}
{en: stave (barrel)}
ex: uscãciunea dudzeashti talarli; s-dudzi butea cã u-agudi multu soarili
§ dudzit (du-dzítŭ) adg dudzitã (du-dzí-tã), dudzits (du-dzítsĭ), dudziti/dudzite (du-dzí-ti) – (talar) tsi-lj si lãrdzirã dodzli (di uscãciuni)
{ro: dogit}
{fr: défoncé, fêlé (tonneau)}
{en: staved (barrel)}
§ dudziri/dudzire (du-dzí-ri) sf dudziri (du-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un talar dudzeashti
{ro: acţiunea de a dogi}
{fr: action de défoncer, de fêler (tonneau)}
{en: action of staving (barrel)}
largu2
largu2 (lár-gu) adg largã (lár-gã), lãrdzi (lắr-dzi) shi lardzi (lár-dzi), lãrdzi (lắr-dzi) shi lardzi (lár-dzi) – tsi nu easti strimtu, alargu, lat
{ro: larg}
{fr: large}
{en: wide}
ex: easti largu tu plãtãri; cãljurli aljurea suntu lãrdzi shi ndreapti; cãt largu easti?
§ alargu2 (a-lár-gu) adg – (unã cu largu2)
§ lãrgonj (lãr-gónjĭŭ) adg lãrgoa-nji/lãrgoanje (lãr-gŭá-nji), lãrgonj (lãr-gónjĭ), lãrgoanji/lãrgoanje (lãr-gŭá-nji) – multu largu sh-mari
{ro: amplu, spaţios}
{fr: ample, spacieux}
{en: ample, spacious}
ex: ca si s-aspunã lãrgonj
§ lãrguriu (lãr-gu-ríŭ) adj lãrgurii/lãrgurie (lãr-gu-rí-i), lãrgurii (lãr-gu-ríĭ), lãrgurii (lãr-gu-ríĭ) – cari easti cãt lipseashti di largu; cari easti ma largu dicãt easti ananghi; para-largu
{ro: destul de larg, prea larg}
{fr: trop large, qui est assez large}
{en: (more than) sufficiently wide}
ex: unã vuloagã lãrgurii (cãt lipseashti di largã); adimtu lãrguriu (multu largu)
§ lãrdzescu (lãr-dzés-cu) (mi) vb IV lãrdzii (lãr-dzíĭ), lãrdzeam (lãr-dzeamŭ), lãrdzitã (lãr-dzí-tã), lãrdziri/lãrdzire (lãr-dzí-ri) – fac un lucru s-hibã ma largu shi s-acatsã ma multu loc; lãrguescu, mãrescu
{ro: lărgi}
{fr: élargir}
{en: widen}
ex: lãrdzim (u fãtsem ma largã) mãnica; tindi-ti sh-lãrdzea-ti (sh-acatsã ma multu loc); nji s-lãrdzi (mãri) casa cu dauãli odi nali tsi adrãm; ded sã-nj lãrdzeascã (sã-nj li facã ma lãrdzi) pãputsãli; tsi ti lãrdzish (teasish) ashi?
§ lãrdzit (lãr-dzítŭ) adg lãrdzitã (lãr-dzí-tã), lãrdzits (lãr-dzítsĭ), lãrdziti/lãrdzite (lãr-dzí-ti) – tsi easti faptu s-hibã cama largu; lãrguit, mãrit
{ro: lărgit}
{fr: élargit}
{en: widened}
§ lãrdziri/lãrdzire (lãr-dzí-ri) sf lãrdziri (lãr-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãrdzeashti; lãrguiri, mãriri
strimtu1
strimtu1 (strím-tu) adg strimtã (strím-tã), strimtsã (strím-tsã), strimti/strimte (strím-ti) – tsi ari unã lãrdzimi ma njicã di cãt atsea tsi lipsea s-aibã di-aradã (cãndu-lj fãtsem biani cu lundzimea tsi u-ari); tsi easti ngustu (nu largu); (loc) tsi easti stres (njic) trã lucrul tsi s-aflã bãgat nãuntru; nstrimtu, strãmtu, angustu, ngustu, stres, suptsãri;
(expr: strimti; stranji strimti = stranji strimti ca-atseali dit Ivropi, stranji ivrupineshti)
{ro: îngust, strâns}
{fr: étroit, serré}
{en: narrow, tight}
ex: calea easti strimtã (ngustã); stranjlu lj-easti strimtu (lj-easti ngustu, njic, nu lu ncapi); atselj suldats shed strimtsã (stresh, adunats stog) cu mari fricã; budzãli strimti (streasi); cu inima strimtã (streasã); intrã tu stranji strimti
(expr: stranji ivrupineshti); s-bãgã tu strimti
(expr: stranji ivrupineshti)
§ nstrimtu (nstrím-tu) adg nstrimtã (nstrím-tã), nstrimtsã (nstrím-tsã), nstrimti/nstrimte (nstrím-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: lj-suntu nstrimti (lj-suntu njits, lu stringu) pãputsãli
§ strãmtu1 (strắm-tu) adg strãmtã (strắm-tã), strãmtsã (strắm-tsã), strãmti/strãmte (strắm-ti) – (unã cu strimtu1)
ex: tu un ubor strãmtu
§ strimtedz (strim-tédzŭ) (mi) vb I strimtai (strim-táĭ), strimtam (strim-támŭ), strimtatã (strim-tá-tã), strimtari/strimtare (strim-tá-ri) – fac un lucru s-hibã (ma) strimtu (ma ngustu, ma suptsãri, s-nu hibã sh-ahãntu largu); njicshuredz lãrdzimea-a unui lucru; ãl fac s-hibã ma stres; angustedz, ngustedz
{ro: îngusta}
{fr: rétrécir, resserrer}
{en: narrow}
ex: strimteadzã-nj (fã-nj-lu ma strimtu) stranjlu; lj-strimtã mãnica di la stranj; cãljurli si strimtarã (ngustarã) tu-atsel loc
§ strimtat (strim-tátŭ) adg strimtatã (strim-tá-tã), strimtats (strim-tátsĭ), strimtati/strimtate (strim-tá-ti) – tsi s-ari faptu ma strimtu; angustat, ngustat
{ro: îngustat}
{fr: rétréci, resserré}
{en: narrowed}
§ strimtari/strimtare (strim-tá-ri) sf strimtãri (strim-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si strimteadzã tsiva; angustari, ngustari
tindu
tindu (tín-du) (mi) vb III shi II tesh (téshĭŭ) shi timshu (tím-shĭu), tindeam (tin-deámŭ), teasã (teá-sã) shi timsã (tím-sã) shi timtã (tím-tã), tindiri/tindire (tín-di-ri) shi tindeari/tindeare (tin-deá-ri) – trag un lucru di dauãli capiti (i di ma multi pãrtsã) tra (i) s-lu ndreptu (cãndu easti adunat i strãmbu); (ii) s-lu fac ma suptsãri (peturlu di pitã), shi s-lu-ashternu pri unã measã; (iii) s-u stringu deavãrliga-a unui altu lucru (cioarã, curauã, funi); (iv) s-lu lundzescu i s-lu lãrdzescu un lucru (cioarã, stranj, truplu-nj, cãndu mi culcu pri crivati i mpadi), etc.; ndreptu mãna cãtrã cariva tra s-lji dau un lucru; arãspãndescu apa pri loc cãndu u versu dit unã cãldari; ntindu, ãntindu, antindu, trag, versu, arãspãndescu, mpeatur, bag, dau, ved, etc.;
(expr:
1: li teasi = muri, sh-deadi suflitlu, lji ncljisi ocljilj, li ncãrcã dit lumea aestã, lj-deadi dolji (chealea) a preftului, li-arcã petalili, etc.;
2: li tindu ciunili (cicioarili) = alag agonja, fug, u-angan cãtsaua, u shpirtuescu, li ciulescu, u cãlescu, li cãrtsãnescu, etc.;
3: tindu stranji = acats stranji pi funi tra si s-usucã di soari sh-vimtu;
4: tindi-ti pãnã iu ts-agiundzi punga; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi; tindi-ts cicioarli, cãt ts-u cerga = fã mash cãt pots; nu caftsã s-fats ma multu dicãt tsã easti putearea; s-nu-aspardzi ma multsã paradz di tsi ai tu pungã)
{ro: tinde, întinde}
{fr: tendre, s’étendre}
{en: stretch, lay, spread}
ex: tindu funi sh-adun gljami (angucitoari: curcubeta); cãndu s-teasi (s-lundzi, ndriptã mãna) Avram s-lja cutsutlu; omlu linãvos, i va s-tindã, i ba s-beasã; lj-timsi (lj-deadi) pãltarea; cãt ts-u cerga, ahãt s-ti tindzi
(expr: s-s-fats mash cãt tsã easti putearea); tini tindzi
(expr: acats stranjili pi funi) stranji sh-noi tindem peturi (mpiturãm); ningã nveasta-a lui s-timsi (s-culcã, s-lundzi, s-ashtirnu); s-avea teasã (lundzitã, culcatã, curdusitã) sum un fag; tindi (dã-nj) mãna s-ti tsãn s-nu cadz; timshu (anãltsai) mãna sh-arupshu un mer; s-tindi (s-lundzeashti) cã-l lja heavra; teasi (timsi) cãmeshli pri rudz; s-tindea (s-lundzea) pri fãntãnã; li tindea ciunili
(expr: fudzea, li cãlea, sh-loa pãrtãljli, u-angãna cãtsaua); tindi-li!
(expr: fudz, cãlea-li, cãrtsãnea-li di-aoa); nitsi nu videa iu cãlca, acshitsi li tindea ciunili (ahãntu-agonja alãga); vinji oara-al Bacola s-li tindã
(expr: s-moarã, s-lji ncljidã ocljilj); vinji oara s-li tindã