DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

carni/carne

carni/carne (cár-ni) sf cãrnuri (cắr-nurĭ) shi cãrnji (cắr-nji) – luguria di cari easti faptu mushcljul a omlui shi a prãvdzãlor; mushclju;
(expr:
1: carni ca di pulj = carni moali, crehtã;
2: bag carni = mi ngrash;
3: bag carni tu ureclji = mi para ngrash, mi ngrash multu);
4: nj-si tuchi (nj-cadi) carnea di pri mini = slãghii multu;
5: hiu carni sh-oasi = hiu multu slab, nj-si ved oasili dit trup di slab tsi hiu;
6: nj-si featsi carni di cal = nu-l voi dip, nu pot s-lu ved;
7: cap di carni = cap lishor, fãrã miduã, tsi nu min-dueashti ghini;
8: nj-si cutreamburã cãrnurli di pri mini = mi cutreambur multu di-agnos, etc.)
{ro: carni}
{fr: viande, chair}
{en: meat, flesh}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); sula di carni shi carnea di her (angucitoari: nelu); carnea di piturniclji easti dultsi; nji s-aurã cu carnea; talji tu carni yii; nj-trimbura carnea
(expr: cutrimburam); carnea ca di pulj ãlj si pãrea, ahãntã crehtã sh-eara; oili bãgarã carni
(expr: si ngrãsharã); va bagã carni tu ureclji
(expr: va si ngrashi multu); s-tuchi carnea di pri tini
(expr: slãghish multu); ma cãdea cãrnili di pi mini
(expr: slãghii multu); aestu sh-eara draclu yiu, carni sh-oasi
(expr: multu slab, lj-si videa oasili, di slab tsi eara); cap mari, mplin cu carni
(expr: tsi nu-aducheashti lishor)

§ cãrnos (cãr-nósŭ) adg cãrnoasã (cãr-nŭá-sã), cãrnosh (cãr-nóshĭ), cãrnoasi/cãrnoase (cãr-nŭá-si) – tsi easti cu multã carni (mushclji);
(expr: (fructu, poamã) cãrnoasã = (fructu, poamã) tsi ari multu njedz; bucicos)
{ro: cărnos}
{fr: charnu}
{en: fleshy}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); s-fatsi vãrnoarã, sh-cãrnoasã, sh-lãptoasã shi cu oara acasã?

§ cãrnar (cãr-nárŭ) sm cãrnari (cãr-nárĭ) – omlu tsi talji prãvdzã icã vindi carni sh-lugurii fapti di carni tãljatã; cãrnãrã, cãsap, hãsap
{ro: măcelar}
{fr: boucher}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

galan1

galan1 (gha-lánŭ) adg galanã (gha-lá-nã), galanj (gha-lánjĭ), galani/galane (gha-lá-ni) – cari ari hroma-a tselui sirin; albastru, njirlu, niur, nãur, nalbastru, civitlii, lulachi, nirugalaz
{ro: albastru}
{fr: bleu}
{en: blue}

§lãnos (gã-lã-nósŭ) adg gãlãnoasã (gã-lã-nŭá-sã), gãlãnosh (gã-lã-nóshĭ), gãlãnoa-si/gãlãnoase (gã-lã-nŭá-si) – (unã cu galan1)
ex: oclji gãlãnosh (galanj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãnã

lãnã (lắ-nã) sf lãnj (lắnjĭ) shi lãnuri (lã-nurĭ) – perlu lungu sh-moali cu cari easti acupirit truplu di la ndauã prãvdzã (ca, bunãoarã, oaea) tsi s-tundi shi s-lucreadzã di om tra si-sh facã (di-aradã) lucri trã purtari; chendic, chiondic;
(expr: oaea iu pashti, aclo sh-alasã lãna = iu bãneadzã omlu, aclo sh-aspardzi paradzlji)
{ro: lână}
{fr: laine}
{en: wool}
ex: el acatsã s-tundã lãna; lja-nj lãnã, ma nu sh-chealea; nimal tsã easti lãna shi nu chealea?; du-ti sh-lã unã bascã di lãnã lai; veara tutã-aspealã lãnj; di la bashats acumpãri cu ciumi di lãnã; lãna agiumsi eftinã, batiava; portu pãrpodz di lãnã

§ lãnar (lã-nárŭ) adg lãnari/lãnare (lã-ná-ri), lãnari (lã-nárĭ), lãnari/lãnare (lã-ná-ri) – cari lucreadzã lãna; cari vindi lãnã
{ro: lânar}
{fr: ouvrier en laine, lainier}
{en: wool merchant or worker}

§ lãnãrii (lã-nã-rí-i) sf lãnãrii (lã-nã-ríĭ) – hiri (ini, ljitsã) di lãnã; lucri fapti di lãnã; ducheanea iu s-vindi lãnã
{ro: lănărie}
{fr: lainerie}
{en: woolen goods; woolen mill; woolen store}
ex: suntu multi lãnãrii, ma aclo easti lãna nai cama buna

§ lãnos (lã-nósŭ) adg lãnoasã (lã-nŭá-sã), lãnosh (lã-nóshĭ), lãnoasi/lãnoase (lã-nŭá-si) – tsi easti faptu di lãnã; tsi easti ca lãna; tsi easti acupirit di lãnã; di lãnã; cu multã lãnã; ca lãna
{ro: lănos}
{fr: laineux, couvert de laine}
{en: woolen; covered with wool}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cãrnoslu tu lãnoslu (angucitoari: ciciorlu tu pãrpodi); cãnjlji mãri sh-lãnosh (cu perlu ca di lãnã); codz groasi sh-lãnoasi (ca di lãnã); birbec lãnos (tsi ari multã lãnã); suntu oaminj cari au perlu lãnos (ca lãna); sh-lãnoasã, sh-lãptoasã sh-cu oara-acasã, nu s-poati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãpudã

lãpudã (lã-pú-dã) sf lãpudz (lã-púdzĭ) – lucrul (soea di stranj) cu cari easti nviscut ciciorlu; partea di nghios a aishtui lucru; pãrpodi, pãrpodã, pripodi, purpodi, purpodã, ciupãr
{ro: ciorap, partea de jos a ciorapului}
{fr: bas, la partie basse d’un bas}
{en: socks; the lower part of the socks}
ex: lãnoslu poartã cãrnoslu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); cascã piroasa, intrã bilitlu (angucitoari: lãpuda cu ciciorlu); mpilteashti cãti dauã lãpudz (pãrpodz) n dzuã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã