DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aratsi1/aratse

aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)

§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)

§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)

§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)

§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bitisescu

bitisescu (bi-ti-sés-cu) (mi) vb IV bitisii (bi-ti-síĭ), bitiseam (bi-ti-seámŭ), bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisiri/bitisire (bi-ti-sí-ri) – l-duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; astãmãtsescu lucrul aclo iu-agiumsi shi nu lu-alas si s-facã ma diparti; l-fac un lucru s-hibã etim tr-atseali tsi am tu minti; bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, apulsescu, mburescu, burescu, scãrchescu;
(expr:
1: nu bitisescu (nibitisit) zborlu… = unãshunã…, cum bitisescu zborlu…;
2: mi bitisii la fatsã = slãghii multu)
{ro: termina, isprăvi, sfârşi}
{fr: achever, terminer, finir}
{en: finish, terminate}
ex: bitisi pãndza; bitisi moarea; bitisii (astãmãtsii) lucrul aclo iu earam c-aveam lãndzidzãtã; bitisii aestu lucru shi mi-acats di altu; nu bitisi ghini zborlu
(expr: unãshunã, cum bitisi zborlu) sh-lu-agudi gugoshlu; nu avea seamni s-bitiseascã; ti bitisish
(expr: slãghisi, ti trapsish) la fatsã

§ bitisit (bi-ti-sítŭ) adg bitisitã (bi-ti-sí-tã), bitisits (bi-ti-sítsĭ), bitisi-ti/bitisite (bi-ti-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; tsi easti astãmãtsit cã nu-armasi altu tsiva ti-adrari; tsi s-ari faptã etim; bitsit, sculusit, susit, tilit, apulsit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat, isprăvit, sfârşit}
{fr: achevé, terminé, fini}
{en: finished, terminated}
ex: feata mutã sh-bitisitã
(expr: slãghitã)

§ bitisi-ri/bitisire (bi-ti-sí-ri) sf bitisiri (bi-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bitiseashti un lucru; bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, apulsiri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina, de a isprăvi; terminare, isprăvire, sfârşire}
{fr: action d’achever, de terminer, de finir}
{en: action of finishing, of terminating}

§ nibitisit (ni-bi-ti-sítŭ) adg nibitisitã (ni-bi-ti-sí-tã), nibitisits (ni-bi-ti-sítsĭ), nibitisiti/nibitisite (ni-bi-ti-sí-ti) – tsi nu easti bitisit; tsi nu easti dus pãnã la capit; tsi nu easti etim; nibitsit, nimburit, niburit;
(expr: nibitisit ghini un lucru = ninti ca s-lu bitiseascã ghini lucrul)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn vedz: bitisescu

chipit2

chipit2 (chí-pitŭ) (mi) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; nchipitedz, mãltsidzãscu
{ro: (se) îmbolnăvi de vărsat, a rămâne cu ciupituri pe faţă de la vărsat}
{fr: devenir malade de (avoir la) variole, la petite vérole}
{en: get smallpox}
ex: mi chipitai (feci seamni pri fatsã di mãltseadzã)

§ chipitat2 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipita-ti/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di mãltseadzã; cu seamni pri fatsa armasi di la mãltseadzã; nchipitat, multsidzos, mãltsidzat, mãltsidzãt
{ro: îmbolnăvit de vărsat, cu ciupituri rămase de la vărsat}
{fr: devenu malade de petite verole}
{en: with (who got) smallpox}

§ chipitari2/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti icã fatsi seamni pri fatsã di mãltseadzã; nchipitari, mãltsidzãri
{ro: acţiunea de a se îmbolnăvi (de a fi ciupit la faţă) de vărsat}
{fr: action de devenir malade de petite verole}
{en: action of getting smallpox}

§ chipitos2 (chi-pi-tósŭ) adg chipitoasã (chi-pi-tŭá-sã), chipitosh (chi-pi-tóshĭ), chipitoasi/chipitoase (chi-pi-tŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; multsidzos, mãltsidzat; (fig: chipitos = tsi easti cu seamni ca di mãltseadzã)
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite verole}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}
ex: nj-inshi nãinti un om analtu, chipitos (multsidzos), sumulai; gãljinã chipitoasã (fig: cu seamni ca di mãltseadzã)

§ nchipitedz (nchi-pi-tédzŭ) (mi) vb I nchipitai (nchi-pi-táĭ), nchipitam (nchi-pi-támŭ), nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitari/nchipitare (nchi-pi-tá-ri) – (unã cu chipit2)
ex: cãndu fu lãndzitã di mãltseadzã, si nchipitã

§ nchipitat (nchi-pi-tátŭ) adg nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitats (nchi-pi-tátsĭ), nchipitati/nchipitate (nchi-pi-tá-ti) – (unã cu chipitat2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culeandzã

culeandzã (cu-leán-dzã) sf fãrã pl – lãngoari di prãvdzã tsi s-aspuni cu pronj shi cu umflarea-a dzinucljilor; culeatsã
{ro: boală de genunchi la animale}
{fr: maladie aux genoux des animaux; gonflement aux genoux}
{en: animal knee illness; knee swelling}

§ culeatsã1 (cu-leá-tsã) sf pl(?) – (unã cu culeandzã)

§ culin-dzos (cu-lin-dzósŭ) adg culindzoasã (cu-lin-dzŭá-sã), culindzosh (cu-lin-dzóshĭ), culindzoasi/culindzoase (cu-lin-dzŭá-si) – tsi easti lãndzit di culeandzã
{ro: bolnav de “culeandză”}
{fr: malade de “culeandzã”; maigrichon; malingre}
{en: sick of “culeandzã”}

§ culingios (cu-lin-gĭósŭ) adg culingioasã (cu-lin-gĭŭá-sã), culin-giosh (cu-lin-gĭóshĭ), culingioasi/culingioase (cu-lin-gĭŭá-si) – (unã cu culindzos)

§ culindzu (cu-lín-dzu) vb I culindzai (cu-lin-dzáĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzatã (cu-lin-dzá-tã), cu-lindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) – lãndzidzãscu di culeandzã
{ro: (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: devenir malade de “culean-dzã”}
{en: become sick of “culeandzã”}
ex: cãpãrli-nj culindzarã (lãndzidzãrã di culeandzã)

§ culindzat (cu-lin-dzátŭ) adg culin-dzatã (cu-lin-dzá-tã), culindzats (cu-lin-dzátsĭ), culindzati/cu-lindzate (cu-lin-dzá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di culeandzã
{ro: îmbolnăvit de “culeandză”}
{fr: devenu malade de “culeandzã”}
{en: who became sick of “culeandzã”}

§ culindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) sf culindzãri (cu-lin-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdzã lãndzidzashti di culeandzã
{ro: acţiunea de a (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: action de devenir malade de “culeandzã”}
{en: action of becoming sick of “culeandzã”}

§ culindzãscu (cu-lin-dzắs-cu) vb IV culindzãi (cu-lin-dzắĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzãtã (cu-lin-dzắ-tã), culindzã-ri/culindzãre (cu-lin-dzắ-ri) – (unã cu culindzu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãlbeadzã

gãlbeadzã (gãl-beá-dzã) sf gãlbedz (gãl-bédzĭ) – lãngoari di hicat a oilor sh-a vãtslor adusã di-un yermu; yermul tsi da lãngoarea gãlbeadzã; gãlbeatsã, gãlbadzã, mitil
{ro: gălbează}
{fr: clavelée, douve du foie}
{en: sheep-pox}
ex: di gãlbeadzã oili cher; la oili lãndziti di gãlbeadzã, hicatlu albu sh-lai au arinã

§ gãlbeatsã (gãl-beá-tsã) sf gãlbets (gãl-bétsĭ) – (unã cu gãlbeadzã)

§ gãlbadzã (gãl-bá-dzã) sf gãlbãdz (gãl-bắdzĭ) – (unã cu gãlbeadzã)
ex: az gãlbadza, mãni guvujdelu, chirea oili di videai cu ocljilj

§ gãlbãgios (gãl-bã-gĭósŭ) adg gãlbãgioasã (gãl-bã-gĭŭá-sã), gãlbãgiosh (gãl-bã-gĭóshĭ), gãlbãgioasi/gãlbãgioase (gãl-bã-gĭŭá-si) – (pravda) tsi easti lãndzitã di gãlbeadzã; (fig: gãlbãgios = (om) tsi sh-u-adutsi la fatsã cu pravda tsi ari gãlbeadzã; galbin la fatsã, gãlbinjor, gãlbinos, gãlbunj)
{ro: gălbejos}
{fr: clavelé}
{en: with the sheep-pox}
ex: stãteam ascumtsã, ca oili gãlbãgioasi; gribingeanj gãlbãgiosh (fig: oaminj du Grebini, galbinj la fatsã)

§ gãlbidzãscu (gãl-bi-dzắs-cu) vb IV gãlbidzãi (gãl-bi-dzắĭ), gãlbi-dzam (gãl-bi-dzámŭ), gãlbidzãtã (gãl-bi-dzắ-tã), gãlbidzã-ri/gãlbidzãre (gãl-bi-dzắ-ri) – (trã prãvdzã) acats gãlbeadzã; cad lãndzit di gãlbeadzã
{ro: gălbeji}
{fr: devenir claveleux, prendre la clavelée}
{en: catch the sheep-pox}
ex: oili tuti gãlbidzãrã (lãndzidzãrã di gãlbeadzã); lj-gãlbidzãrã oili sh-lji psusirã

§ gãlbidzãt (gãl-bi-dzắtŭ) adg gãlbidzãtã (gãl-bi-dzắ-tã), gãlbidzãts (gãl-bi-dzắtsĭ), gãlbidzãti/gãlbidzãte (gãl-bi-dzắ-ti) – (pravda) tsi ari lãndzidzãtã di gãlbeadzã
{ro: gălbejit}
{fr: claveleux}
{en: who has caught the sheep-pox}

§ gãlbidzãri/gãlbidzãre (gãl-bi-dzắ-ri) sf gãlbidzãri (gãl-bi-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pravda acatsã gãlbeadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

heavrã1

heavrã1 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) shi hevruri (hĭé-vrurĭ) – lãngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (datã di unã yeatsã) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (pirito alinat) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lãngoarea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; niputeari, nipteari, lãngoari, cãlduri, pirito;
(expr:
1: mi-acatsã heavra = nj-yini zori, mi-acatsã inatea, glãrescu di minti;
2: am heavra tu oasi = u-am lãngoarea ascumtã, iu nu s-veadi)
{ro: boală, febră, friguri}
{fr: maladie, fièvre}
{en: illness, fever}
ex: heavra dit Avgustu sh-di toamnã nu easti bunã; lu-acãtsarã hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-acãtsarã 17 di hevruri (lãngori cu hiori); ari heavrã (cãlduri, pirito) multã; nã lja heavra di doi mesh; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; heavra mi-acatsã
(expr: nj-yini multã zori, mi-acatsã inatea) cãndu mi minduescu la aestu lucru; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãrtsãni dintsãlj di ti-acãtsa hevrili di fricã; mi loarã hevrili

§ hivrescu (hi-vrés-cu) vb IV hivrii (hi-vríĭ), hivream (hi-vreámŭ), hivritã (hi-vrí-tã), hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) – mi-acatsã unã lãngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburãri) tsi-nj trec prit trup; acats nã heavrã; hiuvrescu, lãndzidzãscu, arcuredz, shuplic
{ro: avea friguri, face febră}
{fr: atteindre de fièvre, avoir la fièvre}
{en: get (have) a fever}
ex: shidzui nafoarã tu vimtu sh-hivrii (sh-mi-acãtsã heavra); hivrii di heavrã lungã; mi hivrescu hevri greali; la dauã dzãli lu hivreashti (lu-acatsã heavra)

§ hivrit (hi-vrítŭ) adg hivritã (hi-vrí-tã), hivrits (hi-vrítsĭ), hivriti/hivrite (hi-vrí-ti) – tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lãndzidzãt, arcurat, shuplicat
{ro: atins de friguri, care face febră, înfrigurat}
{fr: atteint de fièvre, qui a la fièvre}
{en: who got (has) a fever}
ex: easti hivrit (arcurat) di-l doari caplu; hii hivritã (lãndzitã)?

§ hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) sf hivriri (hi-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hivreashti; hiuvriri, lãndzidzãri, arcurari, shuplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lãngoari/lãngoare

lãngoari/lãngoare (lãn-gŭá-ri) sf lãngori (lãn-górĭ) – niputeari, nipteari, heavrã;
1: atsea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu poatã s-lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos sh-cari (cãndu lãngoarea easti multu greauã) poati s-lj-aducã sh-moartea;
2: starea (sufliteascã, adusã multi ori di scãdearea-a puteariljei) tsi-l fatsi omlu s-hibã multu alãsat, s-nu-l mealã atseali tsi s-fac deavãrliga di el shi s-nu-aibã chefi di tsiva;
3: heavrã tsi s-lja di la un om la altu (datã multi ori di unã yeatsã tsi s-aflã tu mãcari) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (cu piritolu alinat);
(expr:
1: lãngoari di cheptu = ofticã;
2: lãngoari di nafoarã = dãmblã;
3: lãngoari di oclji, di ureclji, etc.;
3: lãngoarea yini cu carlu = lãngoarea nu yini singurã, ma cama multi diunãoarã;
4: nj-lja lãngoarea cu mãna = mi vindicã dip lishor, ca trã ciudii)
{ro: boală, prostraţie, febră (tifoidă)}
{fr: maladie, langueur, fièvre (typhoïde)}
{en: illness, sickness, languor, (typhoid) fever}
ex: cãdzu tu lãngoari (niputeari) greauã shi trãdzea s-moarã; lãngoarea (heavra) a lui, sãnãtatea-a noastrã; lu ntribarã, di tsi-lj vinji lãngoarea?; deadi lãngoari greauã n hoarã; dzãcu di lãngoari doi mesh, fu pi budza-a groapãljei sh-ascãpã; lu-arcã tu lãngoari greauã shi nu mãca, nu bea, nu-lj si bãga tsiva n gurã; itsi lãngoari nu-adutsi moarti; vinjirã yeatsrã dit patruli mãrdzinj a loclui shi vãrã nu putea si-lj da cali a lãngoariljei; nu-ari ma greauã lãngoari ca urfanja; afirea s-nu ti-apucã lãngoarea, sh-cãnd ti-apucã, apucã-u sh-tini; duchi, cã aistã va-lj hibã lãngoarea di vrearea-a ljei; lãngoarea yini cu carlu
(expr: yini cu alti deadun), shi easi prit gura-a aclui; canda-nj lo lãngoarea cu mãna

§ lãndzit (lắn-dzitŭ) adg lãndzitã (lắn-dzi-tã), lãndzits (lắn-dzitsĭ), lãndziti/lãndzite (lắn-dzi-ti) – (omlu, pravda) tsi easti agudit di unã lãngoari a truplui i a suflitlui; lãntsid, lãndzidzãt, niputut, niptut, hivrit, hiuvrit, shuplicat;
(expr: necã lãndzit, necã yeatru = ma ghini s-nu hii lãndzit shi s-nu-ai ananghi di yeatru)
{ro: bolnav}
{fr: malade, languissant}
{en: sick, languid}
ex: truoarã cãdzu gionili greu lãndzit; lj-cãdzu amirãroanja greu lãndzitã; easti om lãndzit; sãnãtoslu nu pistipseashti pi-atsel lãndzit; easti lãndzitã di dauã stãmãnj, s-caftã cu yeatru; lãndzita, tsi sh-avea dorlu, cum suntu tuts lãndzitslji tsi ashteaptã sãnãtati; ntreabã lãndzitlu (nipututlu, hivritlu): vrei sãnãtati?; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; a lãndzitlui, tuti lji ftisescu; ca lãndzit zilipseashti

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãltseadzã

mãltseadzã (mãl-tseá-dzã) sf mãltsedz (mãl-tsédzĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un om la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui), tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) scoasi pi trup cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; multseadzã, albã, lutsitã;
(expr:
1: mãltseadza-atsea laea = unã soi di mãltseadzã ma greauã, cari-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã; lutsita;
2: mãltseadza a pãduriljei = unã soi di mãltseadzã ma lishoarã, cari nu-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã;
3: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: vărsat}
{fr: variole, petite vérole}
{en: smallpox}
ex: dzãcu doi mesh cu mãltseadzã; tsi s-fac io a mãltseadzãljei; nu avu mãltseadzã greauã cã eara siminat; njiclu scoati mãltseadza atsea laea

§ multseadzã (mul-tseá-dzã) sf multsedz (mul-tsédzĭ) – (unã cu mãltseadzã)
ex: ficiorlu-a meu easti lãndzit di multseadzã

§ mãltsidzos (mãl-tsi-dzósŭ) adg mãltsidzoasã (mãl-tsi-dzŭá-sã), mãltsidzosh (mãl-tsi-dzóshĭ), mãltsidzoasi/mãltsidzoase (mãl-tsi-dzŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; mãltsidzat, multsidzos, chipitos
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite vérole, grêlé}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}

§ multsidzos (mul-tsi-dzósŭ) adg multsidzoasã (mul-tsi-dzŭá-sã), multsidzosh (mul-tsi-dzóshĭ), multsidzoasi/multsidzoase (mul-tsi-dzŭá-si) – (unã cu mãltsidzos)
ex: nã urutã, sumulai, multsidzoasã

§ mãltsidzedz (mãl-tsi-dzédzŭ) (mi) vb IV mãltsi-dzai (mãl-tsi-dzáĭ), mãltsidzam (mãl-tsi-dzámŭ), mãltsidzatã (mãl-tsi-dzá-tã), mãltsidzari/mãltsidzare (mãl-tsi-dzá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; muljitsedz, chipit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ofticã

ofticã (óf-ti-cã) sf oftitsi/oftitse (óf-ti-tsi) – lãngoari mulipsitoari di plimunj (tsi s-lja di la om la om), tsi dutsi di-aradã la moarti, datã di-unã yeatsã njicã (cunuscutã cu numa di “bacilu Koch”) tsi s-curduseashti di-aradã tu plimunj sh-lj-aspardzi (ma poati si s-curduseascã sh-tu oasi, matsi, etc.), lji cãtãstrãpseashti; ohticã, ftisi, tihtã; (fig: ofticã = banã greauã, amarã)
{ro: oftică, tuber-culoză}
{fr: phtisie, tuberculose}
{en: (pulmonary) consumption, tuberculosis}
ex: muri di ofticã; easti lãndzitã di ofticã sh-bãneadzã mash cu mirimeti (yitrii)

§ ohticã (óh-ti-cã) sf ohtitsi/ohtitse (óh-ti-tsi) – (unã cu ofticã)

§ ftisi/ftise (ftí-si) sf ftisi (ftísĭ) – (unã cu ofticã)

§ tihtã (tíh-tã) sf tihti/tihte (tíh-ti) – (unã cu ofticã)
ex: ari tihtã (ofticã); soacra arauã easti tihta (fig: bana amarã) a norãljei; muri di tihtã; lji sutrupsi tihta

§ ufticos (uf-ti-cósŭ) adg ufticoasã (uf-ti-cŭá-sã), ufticosh (uf-ti-cóshĭ), ufticoasi/ufticoase (uf-ti-cŭá-si) – tsi easti lãndzit di ofticã; tsi ari s-facã cu oftica; di ofticã; uhticos, tihtos, ftisico, cãrãcush
{ro: ofticos}
{fr: tuber-culeux}
{en: tuberculous}

§ uhticos (uh-ti-cósŭ) adg uhticoasã (uh-ti-cŭá-sã), uhticosh (uh-ti-cóshĭ), uhticoasi/uhticoase (uh-ti-cŭá-si) – (unã cu ufticos)

§ ftisico (fti-si-có) adg (mash masculin) ftisicadz (fti-si-cádzĭ) – (unã cu ufticos)

§ tihtos (tih-tósŭ) adg tihtoasã (tih-tŭá-sã), tihtosh (tih-tóshĭ), tihtoasi/tihtoase (tih-tŭá-si) – (unã cu ufticos)

§ uftichedz (uf-ti-chĭédzŭ) vb I ufticai (uf-ti-cáĭ), ufticam (uf-ti-cámŭ), ufticatã (uf-ti-cá-tã), ufticari/ufticare (uf-ti-cá-ri) – lãndzidzãscu di ofticã; l-fac pri cariva s-lãndzidzascã di ofticã; lj-dau oftica a unui; mi cãrtescu (stric) di cheptu; uhtichedz, tihtusescu, umbãrnedz;
(expr: lu uftichedz = lj-u fac bana greauã, lj-u amãrãscu, lj-u nvirinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn