DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

acats

acats (a-cátsŭ) (mi) vb I acãtsai (a-cã-tsáĭ), acãtsam (a-cã-tsámŭ), acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) – bag tu mãnã, ljau, apuc, spindzur; mi curdusescu, mi-ashternu, mi-acoapir; nchisescu (s-fac tsiva, sã zburãscu, s-amin tufechi, etc.), ahiurses-cu, ahiurhescu, apãrnjescu, nchiseashti s-sugã (natlu);
(expr:
1: acats casã = ljau cu nichi unã casã;
2: mi-acatsã caplu; mi-acatsã heavra; mi-acatsã tu lingurici; etc. = nchiseashti s-mi doarã caplu; hivrescu; nchiseashti s-mi doarã tu lingurici, etc.
3: acats guvili = fug sh-mi-ascundu;
4: nj-acatsã mintea = aduchescu lishor, hiu dishteptu pirã;
5: nji s-acatsã (tu gurmadz) = nj-armasi tsiva (nji s-astãmãtsi unã cumatã di mãcari i altutsiva) tu gãrgãlan shi nu pot s-u ngljit;
6: tsi s-lj-acatsã = easti multu putsãn shi nu lj-agiundzi, nu-l saturã;
7: s-acãtsã (di mãnj, di cicioari, di gurã, etc.) = sicã, dãmlusi di cicioari, mãnj, gurã, etc.;
8: acats corlu = intru s-gioc tu cor;
9: lu-acatsã (stranjili) = ãlj sta ghini (stranjili);
10: nu mi-acatsã loclu = nu-am arãvdari, nu am isihii, canda ashteptu si s-facã tsiva;
11: mi-acatsã amarea = ãnj yini s-versu, s-vom;
12: mi-acãtsã yinlu = mi mbitai; nj-yini-andralã; nj-yin mintsãli deavãrliga;
13: mi-acats di peri = acats s-mi bat, s-mi-anciup;
14: lj-acatsã mãna = poati s-facã lucru bun; easti bun la fãtsearea-a unui lucru;
15: li-acats aloaturli cu cariva = mi fac bun oaspi cu cariva;
16: li-acats aloaturli trã numtã = mi ndreg trã numtã;
17: acatsã loc = fatsi lucrul tsi lipseashti, ngreacã; etc. etc.;
18: s-acatsã tengirea (pri foc) = s-ardi fundul di tengiri, s-afumã tengirea;
19: mi-acatsã dratslji (di ureclji) = mi-aprindu foc, mi nãirescu multu;
20: u-acats feata = u bag feata tu-ashtirnut, u-ambair, u ncalic, u nitinjisescu;
21: acatsã njic = (muljarea) cadi greauã (tra s-facã njic);
22: lu-acats cu mãyi = lj-fac mãyi sh-nu mata poati si sh-facã lucrul di-aradã;
24: mi-acats stihimã = mi-aduchescu cu cariva cu cari nu hiu sinfuni ti-un lucru ca, atsel tsi nu ari ndriptati s-da tsiva (di-aradã paradz) a atsilui tsi ari ndriptati, dupã tsi va s-aflãm deadun cum easti lucrul dealihea; bag stihimã;
25: nj-acatsã ghini = ved hãiri, am prucuchii)
{ro: agăţa, prinde, începe}
{fr: accrocher, attraper, saisir, occuper, commencer}
{en: catch, occupy, start}
ex: patru frats si ved ãn fatsã, shi nu pot tra si s-acatsã (angucitoari: chiushadzlji); i lu-adari un lucru, i nu ti-acatsã (nu lu nchisea); di tsi s-acatsã, s-usucã; lu-acãtsãm (ãl bãgãm tu mãnã) tu pãduri; picurarlji acãtsarã (ãlj loarã, s-ashtirnurã tu) giuneapinjlji; cã va-acatsã (va s-acoapirã cu) neauã muntsãlj; di cu noaptea s-lucreadzã-acãtsarã (nchisirã); acãtsarã (ahiursirã) s-da cap; foclu acãtsã (ãnchisi si s-aprindã); intrai tu cor shi u-acãtsai (u loai) di mãnã; di-altã parti acatsã corlu (apãrnjashti corlu; icã el/ea intrã tu cor); s-acãtsã di (agiundzi tu) muntsã; acãtsarã (nchisirã s-aminã) tufechi cu purintsãlj; natlu nu-acatsã (nu nchiseashti s-sugã); va ti-acats (va nj-ahãrzeshti ca unã) poartã; vituljlu gras tsi nu lu-acatsã (nu lu ncapi, nu poati s-lu misurã) zigha; lu-acãtsai (spindzurai) paltul di penurã; nã lai sãrmã, tsi s-lj-acatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aratsi1/aratse

aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)

§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)

§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)

§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)

§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chipit2

chipit2 (chí-pitŭ) (mi) vb I chipitai (chi-pi-táĭ), chipitam (chi-pi-támŭ), chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitari/chipitare (chi-pi-tá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; nchipitedz, mãltsidzãscu
{ro: (se) îmbolnăvi de vărsat, a rămâne cu ciupituri pe faţă de la vărsat}
{fr: devenir malade de (avoir la) variole, la petite vérole}
{en: get smallpox}
ex: mi chipitai (feci seamni pri fatsã di mãltseadzã)

§ chipitat2 (chi-pi-tátŭ) adg chipitatã (chi-pi-tá-tã), chipitats (chi-pi-tátsĭ), chipita-ti/chipitate (chi-pi-tá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di mãltseadzã; cu seamni pri fatsa armasi di la mãltseadzã; nchipitat, multsidzos, mãltsidzat, mãltsidzãt
{ro: îmbolnăvit de vărsat, cu ciupituri rămase de la vărsat}
{fr: devenu malade de petite verole}
{en: with (who got) smallpox}

§ chipitari2/chipitare (chi-pi-tá-ri) sf chipitãri (chi-pi-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lãndzidzashti icã fatsi seamni pri fatsã di mãltseadzã; nchipitari, mãltsidzãri
{ro: acţiunea de a se îmbolnăvi (de a fi ciupit la faţă) de vărsat}
{fr: action de devenir malade de petite verole}
{en: action of getting smallpox}

§ chipitos2 (chi-pi-tósŭ) adg chipitoasã (chi-pi-tŭá-sã), chipitosh (chi-pi-tóshĭ), chipitoasi/chipitoase (chi-pi-tŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; multsidzos, mãltsidzat; (fig: chipitos = tsi easti cu seamni ca di mãltseadzã)
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite verole}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}
ex: nj-inshi nãinti un om analtu, chipitos (multsidzos), sumulai; gãljinã chipitoasã (fig: cu seamni ca di mãltseadzã)

§ nchipitedz (nchi-pi-tédzŭ) (mi) vb I nchipitai (nchi-pi-táĭ), nchipitam (nchi-pi-támŭ), nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitari/nchipitare (nchi-pi-tá-ri) – (unã cu chipit2)
ex: cãndu fu lãndzitã di mãltseadzã, si nchipitã

§ nchipitat (nchi-pi-tátŭ) adg nchipitatã (nchi-pi-tá-tã), nchipitats (nchi-pi-tátsĭ), nchipitati/nchipitate (nchi-pi-tá-ti) – (unã cu chipitat2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

culeandzã

culeandzã (cu-leán-dzã) sf fãrã pl – lãngoari di prãvdzã tsi s-aspuni cu pronj shi cu umflarea-a dzinucljilor; culeatsã
{ro: boală de genunchi la animale}
{fr: maladie aux genoux des animaux; gonflement aux genoux}
{en: animal knee illness; knee swelling}

§ culeatsã1 (cu-leá-tsã) sf pl(?) – (unã cu culeandzã)

§ culin-dzos (cu-lin-dzósŭ) adg culindzoasã (cu-lin-dzŭá-sã), culindzosh (cu-lin-dzóshĭ), culindzoasi/culindzoase (cu-lin-dzŭá-si) – tsi easti lãndzit di culeandzã
{ro: bolnav de “culeandză”}
{fr: malade de “culeandzã”; maigrichon; malingre}
{en: sick of “culeandzã”}

§ culingios (cu-lin-gĭósŭ) adg culingioasã (cu-lin-gĭŭá-sã), culin-giosh (cu-lin-gĭóshĭ), culingioasi/culingioase (cu-lin-gĭŭá-si) – (unã cu culindzos)

§ culindzu (cu-lín-dzu) vb I culindzai (cu-lin-dzáĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzatã (cu-lin-dzá-tã), cu-lindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) – lãndzidzãscu di culeandzã
{ro: (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: devenir malade de “culean-dzã”}
{en: become sick of “culeandzã”}
ex: cãpãrli-nj culindzarã (lãndzidzãrã di culeandzã)

§ culindzat (cu-lin-dzátŭ) adg culin-dzatã (cu-lin-dzá-tã), culindzats (cu-lin-dzátsĭ), culindzati/cu-lindzate (cu-lin-dzá-ti) – tsi ari lãndzidzãtã di culeandzã
{ro: îmbolnăvit de “culeandză”}
{fr: devenu malade de “culeandzã”}
{en: who became sick of “culeandzã”}

§ culindzari/culindzare (cu-lin-dzá-ri) sf culindzãri (cu-lin-dzắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdzã lãndzidzashti di culeandzã
{ro: acţiunea de a (se) îmbolnăvi de “culeandză”}
{fr: action de devenir malade de “culeandzã”}
{en: action of becoming sick of “culeandzã”}

§ culindzãscu (cu-lin-dzắs-cu) vb IV culindzãi (cu-lin-dzắĭ), culindzam (cu-lin-dzámŭ), culindzãtã (cu-lin-dzắ-tã), culindzã-ri/culindzãre (cu-lin-dzắ-ri) – (unã cu culindzu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dzac

dzac (dzácŭ) vb III shi II dzãcui (dzã-cúĭ), dzãtseam (dzã-tseámŭ), dzãcutã (dzã-cú-tã), dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) shi dzãtseari/dzãtseare (dzã-tseá-ri) – stau tes tu crivati (mpadi pri loc, pri scamnu, etc.) cã nu-am tsiva s-fac (cã hiu lãndzit, nidurnjit, avursit, mortu, etc.); stau tes (mortu) tu murminti; stau iuva di multu chiro apãrãtsit di tuts; zac, lãndzidzãscu, dormu, etc.
{ro: zăcea}
{fr: être malade; garder le lit; gésir}
{en: be sick; lie in bed; lie (helpless or dead)}
ex: ari un an tsi dzatsi; s-dzacã shi sã suschirã; va s-dzacã sum neauã loclu; un tinir dzatsi greu lãndzit; ne lãngoari nu-am dzãcutã; tuts, asteshlji, dzac tu laea tsarã; ari un an tsi dzatsi; dzãcui lãndzit doi mesh; dzatsi anj di dzãli agãrshit tu hãpsani

§ dzãcut (dzã-cútŭ) adg dzãcutã (dzã-cú-tã), dzãcuts (dzã-cútsĭ), dzãcuti/dzãcute (dzã-cú-ti) – tsi easti tes mpadi (tu crivati); tsi easti lãndzit; cari nu para easti ghini cu sãnãtatea sh-lãndzidzashti lishor; zãcut;
(expr: dzãcutlu shi pãtsãtlu! = s-lu lja neclu, si s-ducã la drats!)
{ro: zăcut, bolnav; bolnăvicios}
{fr: malade; maladif; qui a gardé le lit}
{en: sick; sickly; who lies (in bed, helpless or dead)}
ex: s-arsarã ea di-iu sta dzãcutã (lãndzitã); fu dzãcut (lãndzit, tu crivati) trei stãmãnj; easti om multu dzãcut (tsi easti totna ca lãndzit)

§ dzatsiri/dzatsire (dzá-tsi-ri) sf dzatsiri (dzá-tsirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dzatsi tu crivati (easti lãndzit, mortu, etc.)
{ro: zăcere}
{fr: action d’être malade; de garder le lit; de gésir}
{en: action of being sick; of lying (in bed, helpless or dead)}

§ dzãtseari2/dzãtseare (dzã-tseá-ri) sf dzãtseri (dzã-tsérĭ) – (unã cu dzatsiri)
ex: dzãtsearea aestã nu mi-arãseashti

§ zac (zácŭ) vb III shi II zãcui (zã-cúĭ), zãtseam (zã-tseámŭ), zãcutã (zã-cú-tã), zatsiri/zatsire (zá-tsi-ri) shi zãtseari (zã-tseá-ri) – (unã cu dzac)
ex: isusitili zac di vreari, laili feati; gionili-a tãu tu groapã zatsi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

heavrã1

heavrã1 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) shi hevruri (hĭé-vrurĭ) – lãngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (datã di unã yeatsã) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (pirito alinat) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lãngoarea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; niputeari, nipteari, lãngoari, cãlduri, pirito;
(expr:
1: mi-acatsã heavra = nj-yini zori, mi-acatsã inatea, glãrescu di minti;
2: am heavra tu oasi = u-am lãngoarea ascumtã, iu nu s-veadi)
{ro: boală, febră, friguri}
{fr: maladie, fièvre}
{en: illness, fever}
ex: heavra dit Avgustu sh-di toamnã nu easti bunã; lu-acãtsarã hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-acãtsarã 17 di hevruri (lãngori cu hiori); ari heavrã (cãlduri, pirito) multã; nã lja heavra di doi mesh; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; heavra mi-acatsã
(expr: nj-yini multã zori, mi-acatsã inatea) cãndu mi minduescu la aestu lucru; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãrtsãni dintsãlj di ti-acãtsa hevrili di fricã; mi loarã hevrili

§ hivrescu (hi-vrés-cu) vb IV hivrii (hi-vríĭ), hivream (hi-vreámŭ), hivritã (hi-vrí-tã), hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) – mi-acatsã unã lãngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburãri) tsi-nj trec prit trup; acats nã heavrã; hiuvrescu, lãndzidzãscu, arcuredz, shuplic
{ro: avea friguri, face febră}
{fr: atteindre de fièvre, avoir la fièvre}
{en: get (have) a fever}
ex: shidzui nafoarã tu vimtu sh-hivrii (sh-mi-acãtsã heavra); hivrii di heavrã lungã; mi hivrescu hevri greali; la dauã dzãli lu hivreashti (lu-acatsã heavra)

§ hivrit (hi-vrítŭ) adg hivritã (hi-vrí-tã), hivrits (hi-vrítsĭ), hivriti/hivrite (hi-vrí-ti) – tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lãndzidzãt, arcurat, shuplicat
{ro: atins de friguri, care face febră, înfrigurat}
{fr: atteint de fièvre, qui a la fièvre}
{en: who got (has) a fever}
ex: easti hivrit (arcurat) di-l doari caplu; hii hivritã (lãndzitã)?

§ hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) sf hivriri (hi-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hivreashti; hiuvriri, lãndzidzãri, arcurari, shuplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hulii/hulie

hulii/hulie (hu-lí-i) sf hulii (hu-líi) – muljitura galbinã-veardi sh-amarã ca di fãrmac, faptã di hicat, cari s-vearsã tu stumahi dupã tsi treatsi prit hearea-a omlui; (fig: hulii = amãnii, mãnii, lisã, inati, yinati, gnati, zalã, zali, nãireatsã, nãrleatsã, thimo, cangi, gindi, himã, etc.)
{ro: fiere; furie}
{fr: bile; colère}
{en: bile; fury, anger}
ex: hearea cu hulia; cã-nj mintits huliili; lj-si mintirã huliili sh-cãdzu tu-arãu; ghegã di hulii (fig: amãnii) apres

§ hulusescu (hu-lu-sés-cu) vb IV hulusii (hu-lu-síĭ), huluseam (hu-lu-seámŭ), hulusitã (hu-lu-sí-tã), hulusiri/hulusire (hu-lu-sí-ri) – lãndzidzãscu di hulia multã tsi s-aflã tu stumahi; (fig: hulusescu = lj-am inati a unui cã-nj fatsi un lucru tsi nu mi-arãseashti (shi nu para voi s-lu ved i s-lji zburãscu); lj-u voi cã-nj fatsi un lucru tsi nj-adutsi znjii; ahuljisescu, huljisescu, cãchiusescu, chicusescu, cãrtescu, nj-chicã, nãirescu, nãrescu, nãrãescu)
{ro: avea multă fiere la stomah, avea colită; (se) supăra}
{fr: avoir de la bile dans l’estomac, avoir de la colite; (se) fâcher, bouder}
{en: have too much bile in the stomach; get sorry, make (be) angry}

§ hulusit (hu-lu-sítŭ) adg hulusitã (hu-lu-sí-tã), hulusits (hu-lu-sítsĭ), hulusiti/hulusite (hu-lu-sí-ti) – lãndzit di multã hulii tu stumahi
{ro: supărat}
{fr: fâché, boudé}
{en: made sorry (angry)}

§ hulusiri/hulusire (hu-lu-sí-ri) sf hulusiri (hu-lu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un easti lãndzit di multã hulii tu stumahi
{ro: acţiunea de a avea multă fiere la stomah, avea colită; de a (se) supăra; supărare}
{fr: action d’avoir de la bile dans l’estomac, d’avoir de la colite; de (se) fâcher}
{en: action of having too much bile in the stomach; of getting sorry or making someone (being) angry}

§ huljisescu (hu-lji-sés-cu) vb IV huljisii (hu-lji-síĭ), huljiseam (hu-lji-seámŭ), huljisitã (hu-lji-sí-tã), huljisiri/huljisire (hu-lji-sí-ri) – (unã cu hulusescu)

§ huljisit (hu-lji-sítŭ) adg huljisitã (hu-lji-sí-tã), huljisits (hu-lji-sítsĭ), huljisiti/huljisite (hu-lji-sí-ti) – (unã cu hulusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãltseadzã

mãltseadzã (mãl-tseá-dzã) sf mãltsedz (mãl-tsédzĭ) – lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja multu lishor di la un om la altu), multu greauã (cari poati s-aducã sh-moartea-a omlui), tsi s-aspuni cu hiori arãts shi pirito (heavrã) mari, cu dureri di cap sh-di mesi, cu gãrnutsã (bishits mplini di dzamã) scoasi pi trup cari, dupã tsi plãscãnescu, alasã seamni pi trup ti tutã bana; multseadzã, albã, lutsitã;
(expr:
1: mãltseadza-atsea laea = unã soi di mãltseadzã ma greauã, cari-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã; lutsita;
2: mãltseadza a pãduriljei = unã soi di mãltseadzã ma lishoarã, cari nu-alasã seamni dupã tsi bishitsli plãscãnescu shi s-vindicã;
3: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: vărsat}
{fr: variole, petite vérole}
{en: smallpox}
ex: dzãcu doi mesh cu mãltseadzã; tsi s-fac io a mãltseadzãljei; nu avu mãltseadzã greauã cã eara siminat; njiclu scoati mãltseadza atsea laea

§ multseadzã (mul-tseá-dzã) sf multsedz (mul-tsédzĭ) – (unã cu mãltseadzã)
ex: ficiorlu-a meu easti lãndzit di multseadzã

§ mãltsidzos (mãl-tsi-dzósŭ) adg mãltsidzoasã (mãl-tsi-dzŭá-sã), mãltsidzosh (mãl-tsi-dzóshĭ), mãltsidzoasi/mãltsidzoase (mãl-tsi-dzŭá-si) – cu fatsa mplinã di seamni alãsati di mãltseadzã; mãltsidzat, multsidzos, chipitos
{ro: ciupit la faţă (de vărsat)}
{fr: couvert de marques de petite vérole, grêlé}
{en: covered by pock-marks (from smallpox)}

§ multsidzos (mul-tsi-dzósŭ) adg multsidzoasã (mul-tsi-dzŭá-sã), multsidzosh (mul-tsi-dzóshĭ), multsidzoasi/multsidzoase (mul-tsi-dzŭá-si) – (unã cu mãltsidzos)
ex: nã urutã, sumulai, multsidzoasã

§ mãltsidzedz (mãl-tsi-dzédzŭ) (mi) vb IV mãltsi-dzai (mãl-tsi-dzáĭ), mãltsidzam (mãl-tsi-dzámŭ), mãltsidzatã (mãl-tsi-dzá-tã), mãltsidzari/mãltsidzare (mãl-tsi-dzá-ri) – lãndzidzãscu di (acats) mãltseadzã; fac seamni pri fatsã di la mãltseadzã; muljitsedz, chipit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn