DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

andartu

andartu (an-dár-tu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – fur grec tsi alumta aoa sh-un chiro trã iliftiria-a Grãtsiiljei di sum turtsã (cu vãtãmarea-a turtsãlor ma sh-cu vãtãmarea-a crishtinjlor, armãnj, vurgari, tsi nu vrea si s-facã grets, ma vrea si sh-armãnã atsea tsi eara, cu fara shi limba-a lor); antartu, andarcu, andar, cumit, cumitagi; (fig: andartu = fur tsi ti dispoalji cãndu ti-acatsã tu pãduri; om arãu sh-fãrã njilã)
{ro: comitagiu grec}
{fr: rebelle, révolté}
{en: rebel}
ex: Avdela fu arsã di andartsi (cumitagiilji grets) tu unã njilji nauã suti tsintsi, toamna; andartsi suntu tu muntsãlj a noshtri

§ ndartu (ndár-tu) sm ndartsi (ndár-tsi) shi ndartsã (ndár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: cai poatã s-bãneadzã cu ndarta aestã (fig: muljarea-aestã ahãntu arauã)?

§ antartu1 (an-tár-tu) sm antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã) – (unã cu andartu)
ex: lu-acãtsarã antartsãlj (cumitslji, furlji grets)

§ antartu2 (an-tár-tu) adg antartã (an-tár-tã), antartsi (an-tár-tsi) shi antartsã (an-tár-tsã), antarti/antarte (an-tár-ti) – tsi furã sh-vatãmã ca andartsãlj; tsi easti arãu sh-ninjilãos; lai, tihilai, andihristu, etc.
{ro: soi rău, ticălos}
{fr: (homme) méchant, coquin}
{en: rogue, bad (man)}
ex: tsi antartã (tihilai, andihristã) easti!

§ andarcu (an-dár-cu) sm andartsi (an-dár-tsi) shi andartsã (an-dár-tsã) – (unã cu andartu)

§ andar (an-dárŭ) sm andari (an-dárĭ) shi andareanj (an-dá-reanjĭ) – (unã cu andartu)

§ andartichescu (an-dar-ti-chĭés-cu) adg andarticheascã (an-dar-ti-chĭas-cã), andarticheshtsã (an-dar-ti-chĭésh-tsã), andarti-cheshti/andarticheshte (an-dar-ti-chĭésh-ti) – tsi ari s-facã cu andartsãlj; di andartu
{ro: de comitagiu}
{fr: de rebelle}
{en: of rebel}
ex: tãljats di mãnã-andarticheascã (mãnã di-andartu)

§ andãrsii/andãrsie (an-dãr-sí-i) sf andãrsii (an-dãr-síĭ) – atsea tsi fac oaminjlji cãndu es andartsã; banã di andartu; atsea tsi featsirã andartsãlj cãndu scularã cap contra-a turtsãlor; mintitura tsi s-fatsi cãndu dunjaea sã ximutã contra-a chivernãsiljei; andãr-tsãlji, cumitii, ribilipsiri, panastasi; (fig: andãrsii = lãeatsã mari, ashi cu easti dispuljarea tsi u fac andartsãlj a oaminjlor tsi lj-acatsã tu pãduri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãu2

arãu2 (a-rắŭ) adg arauã (a-rá-ŭã), arãi (a-rắĭ), arali/arale (a-rá-li) – tsi lu-ariseashti s-facã lucri uruti; tsi ari hãri multu slabi (lãi, nibuni); narãu, nibun, slab, lai, tihilai, afishcu, andihristu, urut, cãni, ursuz, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.; (fig:
1: arãu = tsi easti cu puteari; vãrtos, sãnãtos, etc.; expr:
2: ti bag arãu = spun la chivernisi (i altã lumi) lucri tsi-ai faptã shi nu vrei si sã shtibã; ti spun;
3: sh-nãinti arãu (apã tsi curã) sh-nãpoi vali arauã (urutã, lai) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsi s-facã cã, nu poati s-aflã tsi cali s-lja, cã tuti cãljurli suntu lãi)
{ro: rău, crud, câinos, ticălos; viguros}
{fr: mauvais, méchant, cruel, affreux; vigoureux}
{en: bad, wicked, evil, cruel; strong, vigorous}
ex: muljarea aestã easti arauã (tihilai); yeatrul ãnj deadi yitrii arali (uruti); cã-i fricã sh-lumea-arauã (slabã); va-nj ts-aflji moartea-arauã; arauã (vãrtoasã) mbãirari fatsi catãrca

§ rãu2 (rắŭ) adg rauã (rá-ŭã), rãi (rắĭ), rali/rale (rá-li) – (unã cu arãu2)

§ arãu3 (a-rắŭ) sn arali/arale (a-rá-li) shi arauã3 (a-rá-ŭã) sf arali/arale (a-rá-li) – hãrli tsi-l fac un lucru s-hibã multu-arãu (s-nu hibã dip bun); arãeatsã, lãeatsã, taxirati, ghideri, etc.;
(expr: araua = mira-atsea laea)
{ro: rău, răutate, nenorocire}
{fr: mal, méchanceté, malheur}
{en: evil, misfortune, calamity}
ex: nu s-adutsi n cali ni cu-arãulu (cu-arãeatsa) ni cu bunlu; cari ti nveatsã tr-arãu, nu ts-va bunlu; s-nu u-aflã arãulu (arãeatsa, taxirãtsli); s-nu u patã arãulu (s-nu cadã pri ea tuti lãetsli); cã eu, di-arãu (lãets), nu pot s-tsã spun; si-arucã n arãului (lj-cad tuti lãetsli pri cap); pats arãulu ma nu-ts talji; mash cã trapshu multi-arali (lãets, ghideri); acats-u feata cã lj-u-adusi araua
(expr: mira-lj lai)!; noaptea-aestã easti-arauã (lãeatsã); vinji oara-a arauãljei
(expr: a mirãljei atsea laea, a taxiratiljei)

§ arãeatsã (a-rã-ĭá-tsã) sf arãets (a-rã-ĭétsĭ) – (unã cu arãu3)
ex: arãetsli (lãetsli) a loclui cãdzurã pristi noi; tsi arãeatsã (taxirati) mari pãtsãm!; undzãli hirbea di arãeatsã; arãslu-a lui eara mplin di-arãeatsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ascultu

ascultu (as-cúl-tu) vb I ascultai (as-cul-táĭ), ascultam (as-cul-támŭ), ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) –
1: stau s-avdu unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); caftu s-bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc; ljau di ureaclji; aplec (nj-bag) ureaclja;
2: fac ashi cum ãnj dzãtsi cariva (nj-caftã, nj-dimãndã, mi pãlãcãrseashti, etc.); mi duc dupã urminilja tsi-nj si da; nu es dit zborlu-a unui; avdu, fac;
(expr: nu-ascultu di tsiva; nu-ascultu di-asparizmã = nu nj-easti fricã di tsiva)
{ro: asculta, se supune}
{fr: écouter; obéir}
{en: listen; obey}
ex: ficiorlu-ascultã (avdi, fatsi) tsi-lj si dzãtsi; noi ascultam dupã bucium; zborlu-nj s-nu-ascultaresh, mi giur cã ti tuchescu; s-nu mi-ascultarits, lãeatsã mari va s-pãtsãts; njiclu lipseashti s-ascultã di-atsel (s-facã tsi-lj dzãtsi atsel) ma marli; tsi-nj dzãsish s-fac, ti-ascultai (feci); cara s-nu-ascultã (s-nu facã tsi-lj cãfta) dimãndãciunea; ascultã ghini (bagã ghini oarã, avdzã ghini); nu voi s-ascultu
(expr: nu nj-easti fricã, nu voi s-avdu, nu voi sã shtiu) di vãrnu; nãsh di-asparizmã nu-ascultã
(expr: nu lã easti fricã); di tsiva nu vor s-ascultã
(expr: nu lã easti fricã di tsiva)

§ ascultat (as-cul-tátŭ) adg ascultatã (as-cul-tá-tã), ascultats (as-cul-tátsĭ), ascultati/ascultate (as-cul-tá-ti) – tsi ari shidzutã shi ari avdzãtã unã boatsi (un cãntic, un vrondu, etc.); (boatsi, cãntic, vrondu, etc.) tsi easti avdzãt di cariva; tsi easti avdzãt; (atsel) tsi-lj si fatsi vrearea (dimãndãciunea, etc.); (lucrul) tsi easti faptu dupã cum fu dimãndat; avdzãt, faptu
{ro: ascultat, supus}
{fr: écouté; obéit}
{en: listened; obeyed}

§ ascultari/ascultare (as-cul-tá-ri) sf ascultãri (as-cul-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ascultã; avdzãri, fãtseari
{ro: acţiunea de a asculta, de a se supune}
{fr: action d’écouter; d’obéir}
{en: action of listening; action of obeying}

§ ascultãtor (as-cul-tã-tórŭ) adg ascultãtoari/ascultã-toare (as-cul-tã-tŭá-ri), ascultãtori (as-cul-tã-tórĭ), ascultãtoari/as-cultãtoare (as-cul-tã-tŭá-ri) – atsel tsi-ascultã tsi-lj si dzãtsi; atsel tsi fatsi tsi-lj si caftã (tsi-lj si dimãndã, etc.); tsi nu para easi dit zborlu-a unui; tibie

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

atihii/atihie

atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}

§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)

§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini

§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}

§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãcãri/bãcãre

bãcãri/bãcãre (bã-cắ-ri) sf bãcãri (bã-cắrĭ) – metal, cu hroma galbinã-aroshi, dit cari s-fac multi lucri (cloputi, pãradz, teli, etc.); bacrã, aramã, halcumã;
(expr:
1: paradz di bãcãri = paradz di njicã tinjii;
2: sh-u-aspusi bãcãrea = sh-u-aspusi lãeatsa;
3: lj-fac ocljilj bãcãri = nj-si fac ocljilj galbinj-arosh ca bãcãrea; nj-acatsã ocljilj pãndzinã sh-nu ved ghini)
{ro: aramă, cupru}
{fr: cuivre, airain, billon}
{en: copper, bronze}
ex: marli cloput di bãcãri; dada avea multi vasi di bãcãri tu cari sh-fãtsea ghelili; puljanlu di bãcãri s-mãcã (di halcumã s-aroadi); bãcãri-lj featsi ocljilj
(expr: ocljilj lj-acãtsarã pãndzinã mutrindalui) dupã tini; ocljilj s-featsirã bãcãri
(expr: ocljilj s-featsirã galbinj-arosh ca bãcãrea) ashtiptãnda; frãmshu nã migidii shi-nj deadirã multã bãcãri
(expr: paradz di bãcãri, di njicã tinjii)

§ bacrã1 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – (unã cu bãcãri)
ex: acumpãrai dauã tingeri di bacrã (bãcãri); adusi pai ma nsus di dauã furtii di bacrã

§ bacrã2 (bá-crã) sf bãcri (bắ-cri) – loclu iu s-lucreadzã shi s-fac lucrili di bãcãri; ducheanea iu s-vindu lucri di bãcãri
{ro: arămărie}
{fr: chaudronnerie}
{en: copper foundry, coppersmith’s workshop}
ex: bacra-a lor (ducheanea-a lor cu lucri di bãcãri) nu s-afla iuva

§ bãcãryisescu (bã-cãr-yi-sés-cu) (mi) vb IV bãcãryisii (bã-cãr-yi-síĭ), bãcãryiseam (bã-cãr-yi-seámŭ), bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisiri/bãcãryisire (bã-cãr-yi-sí-ri) – acoapir (afum) un lucru cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; (trã shideari multã tu aerã shi nutii, un lucru) acatsã un petur veardi-murnu multu suptsãri
{ro: arămi, oxida}
{fr: cuivrer, s’oxyder, se couvrir de vert-de-gris}
{en: coat with copper}

§ bãcãryisit (bã-cãr-yi-sítŭ) adg bãcãryisitã (bã-cãr-yi-sí-tã), bãcãryisits (bã-cãr-yi-sítsĭ), bãcãryisiti/bãcãryisite (bã-cãr-yi-sí-ti) – acupirit (afumat) cu-un petur multu suptsãri di bãcãri; tsi ari acãtsatã pisuprã un petur veardi-murnu di multã shideari tu nutii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

baltã

baltã (bál-tã) sf bãltsã (bắl-tsã) – loc njic acupirit cu apã; unã soi di lac njic cu apã stãtutã; blatã, bãeasã, bãltoacã, bãltac, bãltoc, barã, habinã, lac;
(expr: cãdzu tu baltã = chiru)
{ro: baltă}
{fr: eau stagnante, mare, marais}
{en: pond, small lake}
ex: s-dusirã oili pãnã tu baltã; balta di Ohrida ari peshti cu namã; arucã apã multã tu streahã shi featsi baltã; deadi multã ploai shi featsi baltã; mi dush la balta cu peshti

§ blatã (blá-tã) sf pl(?) – (unã cu baltã)
ex: loai calea prit blatã

§ bãeasã (bã-ĭá-sã) sf pl(?) – (unã cu baltã)
ex: o moi Tasã, moi apreasã, nicash Tancul tu bãeasã (baltã)

§ bãltoacã (bãl-tŭá-cã) sf bãltoatsi/bãltoatse (bãl-tŭá-tsi) shi bãltots (bãl-tótsĭ) – baltã njicã (di-aradã murdarã sh-cu muz-gã); bãltac, bãltoc;
(expr: fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi fudzi (va s-fugã) di-unã lãeatsã sh-da di-unã lãeatsã ma mari)
{ro: baltă mică}
{fr: bourbier, marais, flaque d’eau, patrouillis}
{en: puddle, pond}
ex: cãljuri cu bãltoatsi di apã; bãltoacã di sãndzi

§ bãltac (bãl-tácŭ) sn bãltatsi/bãltatse (bãl-tá-tsi) (unã cu bãltoacã)
ex: cãdzui tu bãltac

§ bãltoc (bãl-tócŭ) sn bãltoatsi/bãltoatse (bãl-tŭá-tsi) shi bãltots (bãl-tótsĭ) – (unã cu bãltoacã)
ex: s-nu shedz ningã bãltoc cã ti-acatsã heavra

§ bãltos (bãl-tósŭ) adg bãltoasã (bãl-tŭá-sã), bãltosh (bãl-tóshĭ), bãltoasi/bãltoase (bãl-tŭá-si) – loc mplin di apã stãtutã, cu bãltsã, bãltoatsi, glãburi shi lãschi; mãzgos, glãburos, vãltos
{ro: băltos}
{fr: marécageux}
{en: swampy}
ex: locurli a noastri nu-s buni trã casã cã-s bãltoasi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bilje

bilje (bi-ljĭé) sm biljadz (bi-ljĭádzĭ) – ugoadã (tihisiri) tsi adutsi-a omlui tsi u pati, mari dureari shi znjii trupeascã shi sufliteascã; biljauã, biljai, bileauã, scangi, scanci, cangi, taxirati, ndezmã, ndizmã, distihii, cãtratsã, pacus, pacuz, lãeatsã, halã;
(expr: gioacã preftul di bilje = cã voi i cã nu voi, lipseashti s-lu fac un lucru)
{ro: belea, nenorocire}
{fr: malheur, embarras, embêtement, fléau}
{en: misfortune, worry, scourge}
ex: pãtsãi un mari bilje; aestu eara biljelu-a biljadzlor

§ biljauã (bi-ljĭá-ŭã) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: mãri biljei ãnj deadi; hiu tu mari biljauã

§ biljai/biljae (bi-ljĭá-i) sf biljei (bi-ljĭéĭ) – (unã cu bilje)
ex: trapshu nã mari biljai; cãdzu biljaea pri tini; tsi biljai (tsi pãtsã) di nu yini?

§ bileauã (bi-leá-ŭã) sf bilei (bi-léĭ) – (unã cu bilje)

§ beljagi (be-ljĭa-gí) sm beljageadz (be-ljĭa-gĭádzĭ) – om tsi lj-adutsi biljadz a unui; om (lucru) tsi-l fatsi pi cariva sã si ndiriseascã
{ro: belaliu; jenant}
{fr: embarrassant}
{en: embarrassing}
ex: easti beljagi (un tsi n-adutsi biljadz, tsi nã ndiri-seashti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cã (cắ) cong – zbor tsi-aspuni cã tsiva s-adavgã la-atseali dzãsi ma ninti, tra s-li limpidzascã (s-li nvãrtushadã, etc.); zbor tsi-l leagã un lucru cu itia di cari s-fatsi; zbor tsi intrã tu ntribarea: cãtse (cã tse)? icã tu apandisea ”cãtse (cã tse)”; cãtse (scriat shi “cã tse”); trãtse (scriat shi “trã tse”); tritse (scriat shi “tri tse”); titse (scriat shi “ti tse”)
{ro: că; căci, fiindcă, pentrucă; pentru ce?... pentrucă}
{fr: que; car, parce que, puisque; pourquoi?... parce que}
{en: that; because; why?... because}
ex: shtea cã curã nã fãntãnã [zborlu “cã”, leagã zborlu “shtea”, cu zboarãli tsi-lj s-adavgã “curã nã fãntãnã”, cari limpidzãscu atseali tsi “shtea” omlu]; cã shtea lãeatsa [zborlu “cã” limpidzashti noima-a zboarãlor di ninti, neaspusi aoa, di zboarãli “shtea lãeatsa” tsi urmeadzã]; cã easti groasã [zbor tsi s-adavgã tra s-aspunã cum easti “lãeatsa”]; ducheai cã suntu tsiva oaminj grei; nji spusirã cã tini murish; cucoate sã-ts cadã creasta, cã nu-nj dishtiptash niveasta [zborlu “cã” leagã zboarãli “s-tsã cadã creasta” di zboarãli “cã nu-nj dishtiptash niveasta” tsi-aspun itia trã cari, cãtse, trã tse]; lji li ded, cã el nji li cãftã; cã, s-fure cã yinj, s-ti ashteptu; agiutor, cã mi nec [zborlu “cã” tsi-aspuni trã cari, trãtse, voi agiutor]; cã tse (tu scriarea-a noastrã: cãtse) nu greshti?, cã nu voi [zborlu “cã” adavgã itia, “nu voi”, trã cari nu greashti, zbor tsi ari noima “itia trã cari, cãtse”]; cã tse (cãtse) nu lu-acumpãri?, cã tse (cãtse) easti scumpu; canda cã [aoa, nu easti ananghi di zborlu “cã”, ma nvãrtushadã noima-a zborlui “canda”, aspunãndului “itia trã cari”] eara di halcumã; canda cã eara ligats; io ti voi cu tuti cã hii arauã; ea cã vinji sh-preftul; Gardani nitsi cã bãneadzã; poati cã eara ghini s-mor; s-easti cã amintsã featã; furi cã nu ari tatã; furesh cã va s-pot; ai cã ficior, ai cã featã furi; nu vor alti si s-minteascã, cã fu featã cã fu nveastã; cã bãgarã i cã nu bãgarã, unã easti

§ cãtse (cã-tsé) prip (scriat cãtivãrãoarã shi “cã-tse”, “cã tse”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – trã cari itii?; trã itia cã...; trã tse (scriat shi trãtse)
{ro: pentru ce?; pentru că}
{fr: pourquoi?; parce que}
{en: why?; because}
ex: cãtse (trã cari itii) nu vinjish?, cãtse (trã itia cã) nu putui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cacurizic

cacurizic (ca-cu-rí-zicŭ) adg cacurizicã (ca-cu-rí-zi-cã), cacurizits (ca-cu-rí-zitsĭ), cacurizitsi/cacurizitse (ca-cu-rí-zitsĭ) – tsi easti arãu, anapud, blãstimat, afurisit, etc.; tsi easti ursuscu (ursuz), ca anapud sh-arãu tu purtari; tsi easti multu scljinciu sh-nu-agiutã pri vãr; tsi s-aflã tu-unã halã greauã (di jali, di dureari, di mãri cripãri, etc.); cacuriscu, ursuz, scljinciu, cacomir, corbu, curbisit, stuhinat, distih, lupusit, etc.
{ro: meschin, mizerabil, afurisit; nenorocit}
{fr: malfaiteur, détestable, abominable; malheureux}
{en: evil-doer, detestable, hateful, heinous; unfortunate}

§ cacuriscu (ca-cu-rís-cu) adg cacuriscã (ca-cu-rís-cã), cacurishti (ca-cu-rísh-tsi), cacuristi/cacuriste (ca-cu-rís-ti) – (unã cu cacurizic)

§ cacu-rizilichi/cacuriziliche (ca-cu-ri-zi-lí-chi) sf cacurizilichi (ca-cu-ri-zi-líchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti arãu (lai la inimã, anapud, afurisit, etc.); atsea tsi tradzi cariva, di-atseali tsi-lj fatsi omlu-arãu (afurisit, anapud, etc.); lãeatsã, taxirati, distihii, chiameti, etc.
{ro: meschinărie, mizerie, nenorocire}
{fr: misère, mesquinerie, calamité}
{en: misery, meanness, calamity}

§ cacuri-zipsescu (ca-cu-ri-zip-sés-cu) vb IV cacurizipsii (ca-cu-ri-zip-síĭ), cacurizipseam (ca-cu-ri-zip-seámŭ), cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsiri/cacurizipsire (ca-cu-ri-zip-sí-ri) – u duc greu cã-nj lipsescu multi shi nu para am paradz; trag unã banã greauã di cripãri shi taxirãts; mi fac un om arãu, mplin di lãets
{ro: trăi mizerabil}
{fr: vivre misérablement, en grande pauvreté; devenir détestable}
{en: live miserable; become detestable}
ex: an, cãndu earam lãndzit, cacurizipseam (bãnam greu, fãrã lucru sh-paradz)

§ cacurizipsit (ca-cu-ri-zip-sítŭ) adg cacurizipsitã (ca-cu-ri-zip-sí-tã), cacurizipsits (ca-cu-ri-zip-sítsĭ), cacurizipsiti/cacu-rizipsite (ca-cu-ri-zip-sí-ti) – cari bãneadzã greu cã-lj lipsescu multi sh-nu-ari paradz; cari tradzi unã banã greauã; cari s-featsi om arãu
{ro: care trăeşte mizerabil, care este strámtorat}
{fr: qui vit misérablement, devenu détestable; gêné}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn