DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

lacrimã

lacrimã (lá-cri-mã) sf lacrinj (lá-crinjĭ) shi lãcrinj (lắ-crinjĭ) – muljitura (fãrã hromã sh-ca nsãratã) tsi s-aflã tu oclji shi easi cãtivãrãoarã cãndu omlu plãndzi, arãdi multu icã easti ocljul lãndzit; lacrãmã, lacãrmã, lãcrimeauã; (fig:
1: lacrimã = chicutã di apã, aroauã, dzamã dit erghi cãndu li-aruchi, etc.; expr:
2: easti tu lãcrinj = (i) plãndzi, jileashti; (ii) arãdi;
3: plãngu cu lãcrinjli nsus = arãd cu lãcrinj, mi hãrsescu;
4: mi mbairã lãcrinjli cãtrã nghios = plãngu amar cu lãcrinj greali;
5: mi lja, mi curmã lãcrinjli = nji s-umplurã ocljilj di lãcrinj, nj-da lãcrinjli tu oclji;
6: versu lãcrinjli ca pruna; plãngu cu lãcrinj ca nuca = versu multi lãcrinj mãri sh-amari, plãngu multu)
{ro: lacrimă}
{fr: larme}
{en: tear (from eye)}
ex: curã fãntãnj di lãcrinj upãriti; dintr-ocljilj a ljei arosh ca sãndzili, lj-cãdzu unã lacrimã groasã; plãndzea cu lãcrinj; tu livadea-atsea s-afla unã fãntãnã limpidã ca lacrima; nã fãntãnã cu apã limpidã ca lacrima-ali Stãmãrii; ãlj chicã nã lacrimã pri fatsã al Dona; lãcrinj virsã di-arãdeari; soarli arãdi pi lacrima (fig: aroaua) dit erghi; cãndu s-talji yitea primuveara lj-cura lacrinj (fig: chicuti di dzamã); ma u vidzu, l-curmarã lãcrinjli
(expr: lji s-umplurã ocljilj di lãcrinj), s-apruche di nãsã sh-u ntribã; cum u vidzu hilja di-amirã, u mbãirarã lãcrinjli cãtrã nghios
(expr: ahiurhi s-plãngã cu lãcrinj amari); tsi nj-ai, featã-mushatã, tsi-nj ti doari di vershi lãcrinjli ca pruna?
(expr: di plãndzi ahãntu amar?)

§ lacrãmã (lá-crã-mã) sf lãcrãnj (lắ-crãnjĭ) – (unã cu lacrimã)
ex: u loarã lãcrãnjli; lji s-umplurã ocljilj di lãcrãnj; plãndzea cu lãcrãnj cãt nuca

§ lacãrmã (lá-cãr-mã) sf lãcãrnji/lãcãrnje (lắ-cãr-nji) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimeauã (lã-cri-meá-uã) sf lãcrimeali/lãcrimeale (lã-cri-meá-li) – (unã cu lacrimã)

§ lãcrimos (lã-cri-mósŭ) adg (shi adv) lãcrimoasã (lã-cri-mŭá-sã), lãcrimosh (lã-cri-móshĭ), lãcrimoasi/lãcrimoase (lã-cri-mŭá-si) – cari scoati lãcrinj dit oclji; tsi ari lãcrinj ntr-oclji; cari ari ocljilj mplinj di lãcrinj; lãcrãmos, lãcãrmos (fig: lãcrimos = adiljos, dolj, duljos, duriros, suschiros)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãngu1

plãngu1 (plắn-gu) (mi) vb III shi II plãmshu (plắm-shĭu), plãn-dzeam (plãn-dzeámŭ), plãmtã (plắm-tã), plãndziri/plãndzire (plắn-dzi-ri) shi plãndzeari/plãndzeare (plãn-dzeá-ri) –
1: bag boatsea sh-versu lãcrinj tra s-nj-aspun durearea sh-cãtivãroarã haraua tsi u-aduchescu; u dzãc cã nu-nj pari ghini cãndu pat tsiva; lãcrimedz;
2: bag botsli sh-aurlu la caplu-a unui mortu; dzãc i cãntu miryuloyi la caplu-a mortului; butsescu, jilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu;
3: mi duc la chivernisi (giudicãtor, amirã, etc.) sã-nj spun parapunjli, cã-nj s-ari faptã un lucru strãmbu sh-cã voi sã-nj si facã ndriptati; (fig:
1: plãngu = (i) nj-pari-arãu; (ii) mi curmã njila; expr:
2: nj-plãngu amãrtiili = ãnj pari arãu sh-mi fac pishman di-amãrtiili tsi-am faptã;
3: l-plãngu pri cariva (di njilã) = mi curmã njila di hala tu cari s-aflã cariva;
4: nu s-plãndzi shilja di mini = nu s-plãndzi vãr di mini)
{ro: (se) plănge, (se) tângui, jeli, boci, reclama}
{fr: pleurer, (se) lamenter, réclamer, faire couler ou tomber}
{en: weep, mourn, cry, complain}
ex: s-bagã s-plãngã (acatsã s-bagã botsli); shi-sh plãndzea parapunjli; tr-aestã-lj plãndzea inima-a lui; sh-plãndzea mira-atsea laea mãrata; ma ghini s-ti plãngu, dicãt s-mi plãndzi; plãndzea hiljlji tu pãntica-a mumãnjlor di jali sh-dipirari; plãndzi-mi (jilea-nj-mi) dadã; plãndzea mãratlu cã hilj-su eara lãndzit; s-plãndzea di aralili tsi tradzi di la soacrã-sa; s-dusi si s-plãngã la giudicãtor; nu vã plãndzets voi cilnicadz; munte, ts-plãmsish frãndza tutã

§ plãmtu (plắm-tu) adg plãmtã (plắm-tã), plãmtsã (plắm-tsã), plãmti/plãmte (plắm-ti) – atsel tsi ari (icã atsel trã cari s-ari) bãgatã boatsea sh-virsatã lãcrinj; (strãmbãtatea) tsi easti adusã n fatsa-a giudicãtorlui (ali chivernisi) trã cari omlu caftã sã-lj si facã ndriptati; lãcrimat; butsit, jilit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit
{ro: plăns, tânguit, jelit, bocit, reclamat}
{fr: (qui a, qui est) pleuré, lamenté, réclamé, triste}
{en: weeped, mourned, complained}
ex: stai ahãntu plãmtu (lãcrimat, jilit); u vidzui plãmtã (jilitã); ai ocljilj plãmtsã (cu lãcrinj); nu nj-avdzã plãmtul grai; s-turnã plãmtu acasã

§ plãndziri/plãndzire (plắn-dzi-ri) sf plãndziri (plắn-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (s-)plãndzi; lãcrimari; butsiri, jiliri, miryiuluxiri, mirulyisiri, zghiliri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn