DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bandã1

bandã1 (bán-dã) sf bãndzã (bắn-dzã) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc shi au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, ceatã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, gamã, tavabii, tavambii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, mulţime}
{fr: bande, troupe}
{en: band, throng, gang (of thieves)}
ex: videai bãndzã, bãndzã (gãrdelj) di pulj; sh-a rumãnjlor njicã-i banda (ceata, tãbãbia); cãti cãrvãnj s-eara nãinti di bandã (ceatã), bandã (stog) li-alãsa pri tuti nãpoi; tricu nã bandã (buluchi, ceatã) di gionj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

buluchi/buluche

buluchi/buluche (bu-lú-chi) sf buluchi (bu-lúchĭ) – multimi di lucri (prãvdzã, planti, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grup, ceată}
{fr: groupe, troupeau, harde}
{en: group, herd, flock}
ex: pascu buluchi di tserghi; buluchi (gãrdelj) di pulj azboairã prisupra-a noastrã; unã buluchi di feati yinea calea sh-cãnta; mari buluchi (multimi di oaminj) s-avea adunatã misuhori; eara buluchi tuti (tuti eara bolcu)

§ bluchi/bluche (blú-chi) sf bluchi (blúchĭ) – (unã cu buluchi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche

cãlãbãlãchi/cãlãbãlãche (cã-lã-bã-lắ-chi) sf cãlãbãlãchi (cã-lã-bã-lắchi) –
1: lucrili di casã sh-di cati dzuã (multi di eali adunati stog sh-fãrã aradã) tsi li poartã omlu cu el cãndu s-mutã dit unã casã tu altã; lucrili tsi li poartã omlu tu baulã (sfinduchi, validzã, etc.) cãndu s-dutsi iuva cali; pleacicã, catrafusi, cãrcãndã, cãrãndii, sartsinã, furtii;
2: adunãturã di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyul loc; multimi, flumin, nãfamã, lao, lumi, dunjai, buluchi, bluchi, ceatã, gloatã, taifã, chindrã, jurdunã, suro, etc.
{ro: calabalâc, catrafuse, bagaj, nulţime}
{fr: bagages, foule}
{en: baggage, crowd}
ex: cãlãbãlãchi (multimi) di oaminj adunats tu misuhori; eara mari cãlãbãlãchi (multimi di oaminj) la cireap; iu s-dutsi cãlãbãlãchea (lumea)?

§ cãlãbãlãc (cã-lã-bã-lắcŭ) sm pl(?) – (unã cu cãlãbãlãchi)
ex: du-nj cãlãbãlãclu (lucrili, baula) la hani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ceatã

ceatã (cĭá-tã) sf ceti/cete (cĭé-ti) – adunãturã (multimi) di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; buluchi, bluchi, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, mul-timi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: bandă, grup, ceată}
{fr: bande, groupe, troupeau, harde}
{en: band, group, herd, flock}
ex: ceatã (multimi) mari di oaminj s-avea adunatã n pãzari; ceatã (bandã, taifã) di furi; vidzurã cetili (bluchili) di cãnj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chindrã

chindrã (chín-drã) sf chindri/chindre (chín-dri) – adunãturã mari di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) tsi s-aflã deadun tu idyiul loc; multimi di oaminj dit unã parataxi di numtã; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule, multitude}
{en: crowd, multitude}
ex: tsi nchisi nã chindrã (parataxi di numtã) mari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gloatã

gloatã (glŭá-tã) sf gloati/gloate (glŭá-ti) – multimi di oaminj (ficiori, prãvdzã, etc.) tsi s-aflã adunatã tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: cãndu ved ahãntã gloatã (lao)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jar

jar (jĭá-rŭ) sm jari (jĭárĭ) – lemnul (cãrbunili) cãndu ardi fãrã pirã, easti tut arosh shi da multã cãldurã; cãrbuni-apres, tãciuni, tucini, stãcãn, cirlac; (fig:
1: jar = foc; expr:
2: jar acupirit = om ipucrit, ascumtu, tsi mindueashti unã sh-tsã spuni altã; cãrbuni nvilit;
3: un jar di fumealji = multã fumealji, crimã di njits, jurdunã di cilimeanj;
4: escu ca jarlu = ardu ca foclu;
5: escu (stau ca) pi jar = mizi pot s-ashteptu ta si s-facã un lucru (s-fug); nu mi tsãni loclu; stau ca pi schinj;
6: calcu ca pi jar = fac un lucru cu multu-angãtan; imnu cu multã cãshtigã)
{ro: jar, jeratic}
{fr: charbon ardent}
{en: hot coals}
ex: nu ari jar (cãrbunj) tra s-frigã njelu; sh-alasã vatra fãrã jar; canda calcu pi jari apresh
(expr: l-fac un lucru cu multã cãshtigã); aveaglj-ti di jar acupirit
(expr: om ipucrit, ascumtu); avea casã mari sh-un jar di fumealji
(expr: fumealji multã); adu un jar (fig: un foc); escu pi jar
(expr: mizi pot s-ashteptu) pãnã-nj yini nã carti

§ njiredz (nji-rédzŭ) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – [zborlu, deadun cu dirivatili-a lui di ma nghios: “njirai, njiram, njiratã, njirari, etc.”, easti unã exceptsii iu “nj” s-avdi cu dauã bots ahoryea “n” shi “j”; nu s-avdi ca unã singurã boatsi, cum s-avdi, bunãoarã, “nj”-lu dit zborlu “njel”] – ardu sh-mi fac jar
{ro: deveni jeratic}
{fr: (se) transformer en charbon ardent}
{en: become hot coals}
ex: pãnã si njireadzã crãciunjlji

§ njirat3 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njirati/njirate (nji-rá-ti) – (lemnul, cãrbunili, etc.) tsi s-ari faptã jar
{ro: devenit jeratic}
{fr: transformé en charbon ardent}
{en: that became hot coals}

§ njirari3/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru si njireadzã (lemnu, cãrbuni, etc. s-fatsi jar)
{ro: acţiunea de a deveni jeratic}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

jurdunã

jurdunã (jĭur-dú-nã) sf jurduni/jurdune (jĭur-dú-ni) – multimi di oaminj (prãvdzã, cãnj, etc.) adunats tu idyiul loc; buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multea-mi, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, tavabii, tavambii, tãbãbii, tubãbii, chindrã, etc.
{ro: mulţime}
{fr: foule}
{en: crowd}
ex: jurdunã (multimi, ceatã, gloatã) di ficiori sh-di feati; jurduna (laolu, multimea di oaminj) lãitã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

surii/surie

surii/surie (su-rí-i) sf surii (suríĭ) – multimi di prãvdzã imiri i agri (oi, vãts, tserghi, pulj, etc.) adunati deadun tu-un loc dishcljis i ncljis; suro, sumãreauã, cupii, turmã, grãmadã, stog, stoc, buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: grămadă, sumedenie, cireadă, mulţime}
{fr: amas, somme, troupeau (de grand bétail), volée; foule}
{en: pile, heap, sum, flock (of birds, animals); crowd}
ex: surii (turmi) di boi shi vãts; yin surii di prãvdzã; unã surii di gãi azbuirarã; unã surii (ceatã, buluchi, trãmbã) di arbinesh

§ suro (su-ró) sm suradz (su-rádzĭ) – (unã cu surii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãbãbii/tãbãbie

tãbãbii/tãbãbie (tã-bã-bí-i) sf tãbãbii (tã-bã-bíĭ) – adunãturã di oaminj (ficiori, prãvdzã, pulj, etc.) tsi s-aflã tu idyiul loc sh-au un idyiu scupo; tavabii, tavambii, buluchi, bluchi, ceatã, taifã, bandã, cãlãbãlãchi, gloatã, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul, pupul, gamã, chindrã, jurdunã
{ro: grup, turmă, cârd}
{fr: groupe, bande, troupe, troupeau, volée, harde}
{en: group, herd, flock, flight, covey (of birds)}
ex: puljlji s-featsirã tãbãbii, tãbãbii (bãndzã, bãndzã)

§ tubã (tú-bã) sf tubi/tube (tú-bi) – (unã cu tãbãbii)
ex: armãnlu, agudit di tuba (ceata) a lui

§ tubãbii/tubãbie (tu-bã-bí-i) sf tubãbii (tu-bã-bíĭ) – (unã cu tãbãbii)
ex: unã tubãbii (buluchi, ceatã) di oaminj amirãreshti

§ tavambii/tavambie (ta-vam-bí-i) sf tavambii (ta-vam-bíĭ) – lumi di-aproapi (dit idyea casã, fumealji, fãlcari, etc.); ceatã di oaminj tsi s-aflã adunats tu-un loc (cu idyiul scupo, tu-unã fumealji, deavãrliga di cariva tsi lj-ari arugatã, etc.); tavabii, buluchi, bluchi, ceatã, bandã, taifã, cãlãbãlãchi, gloatã, tãbãbii, surii, suro, multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, lumi, lao, plitizmo, plod, gamã, chindrã, jurdunã, etc.
{ro: taifă, grupă, ceată}
{fr: troupe, suite, entourage}
{en: troop, troupe, staff}
ex: si axi nu ma nãs singur, ma tutã tavambia (taifa); s-nicarã tru amari cu tavambia (tuts atselj tsi eara cu elj) shi cu tutã soea-a lui

§ tavabii/tavabie (ta-va-bí-i) sf tavabii (ta-va-bíĭ) – (unã cu tavambii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã