DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

bãcã

bãcã (bắ-cã) sf pl(?) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu muljirescu (di-aradã di lãnã) tsi s-poartã sum fustani; fustã, jupã, giupã
{ro: fustă}
{fr: jupe, jupon de laine}
{en: woman’s woolen skirt, underskirt}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãrtonã

cãrtonã (cãr-tó-nã) sf cãrtoni/cãrtone (cãr-tó-ni) – stofã cu ardãrichi aroshi; stulii adãvgati la fustãnjli a muljerlor
{ro: stofă cu dungi roşii; ornamentul unei rochii}
{fr: étoffe rayée en rouge; ornement d’une robe}
{en: material (fabric) with red stripes; ornament of a dress}
ex: jupã-aroshi cu cãrtonã (arochi-aroshi cu stulii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fustani/fustane

fustani/fustane (fus-tá-ni) sf fustãnj (fus-tắnjĭ) – stranj mulji-rescu lungu, di la gushi pãnã (ma nghios) di dzinuclji, tsi s-poartã di-aradã pristi alti strani a truplui, shi earna s-poartã sum palto; fãstani;
(expr: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, nu-lj si ndreg trã fãtseari)
{ro: rochie}
{fr: robe}
{en: dress}
ex: tsi fustãnj shi fustaneli; cu fustãnjli pãn di padi; lj-adusi gionili di Bucureshti nã fustani di geamfesi; veara imnã cu fustãnj; purta nã fustani di sirmã; nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani; nã fustani minutã ca pãndza di pangu

§ fãstani/fãstane (fãs-tá-ni) sf fãstãnj (fãs-tắnjĭ) – (unã cu fustani)

§ fustãnat (fus-tã-nátŭ) adg fustãnatã (fus-tã-ná-tã), fustãnats (fus-tã-nátsĭ), fustãnati/fustãnate (fus-tã-ná-ti) – (stranj, fustani, tsipuni, etc.) tsi ari cljini (furti, dipli)
{ro: cu pliuri}
{fr: (vêtement) qui a des plis}
{en: pleated (garment), with folds}
ex: tsipunjli fustãnati; pirifan fustãnati

§ fustã (fús-tã) sf fusti/fuste (fús-ti) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu muljirescu (di-aradã di lãnã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, giupã, bãcã
{ro: fustă}
{fr: jupe de laine que les femmes porte sous la robe et que les enfants les portaient comme une robe}
{en: woman’s skirt, underskirt}
ex: ded cu her fustili

§ fustanelã (fus-ta-né-lã) sf fustaneli/fustanele (fus-ta-né-li) – unã soi di fustã bãrbãteascã di-aradã albã, shcurtã sh-fustãnatã, purtatã di bãrbatslji grets; fustãneauã
{ro: fustanelă}
{fr: fustanelle}
{en: fustanella}
ex: lai lj-easti fustanela; tuts huryeatslji armãnj s-poartã cu dulumã sh-cu fustanelã; adutseam a cui brãn, a cui fustanelã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

giupã

giupã (gĭú-pã) sf giupi/giupe (gĭú-pi) – stranj di muljari tsi s-poartã di la mesi shi nghios sh-cari, deadun cu bluza (cãmeasha) di pisuprã s-poartã tu loc di fustani; unã soi di stranj lungu di muljari (di-aradã di pãndzã) tsi s-poartã sum fustani; jupã, fustã, bãcã, fustani
{ro: jupon; rochie}
{fr: jupe, jupon; robe}
{en: woman’s skirt, underskirt; gown}
ex: tsal Yiurgachi tu giupã goalã

§ jupã (jĭú-pã) sf jupi/jupe (jĭú-pi) – (unã cu giupã)
ex: nviscutã tu jupã (fustani) veaclji; jupa-lj cum azboairã

§ giup (gĭúpŭ) sn giupi/giupe (gĭú-pi) – unã soi di stranj lungu tsi cadi lishor (nistres) pri trup, di-aradã purtat di preftsã; antiri, andiri, sãe; arasã, rasã, razi
{ro: anteriu}
{fr: sorte de robe, surplis}
{en: surplice}
ex: ts-bãgash giuplu (antirilu) shi mãruna; acãtsai giuplu di-unã pendurã shi lu-arupshu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jupãn

jupãn (jĭu-pắnŭ) sm, sf jupãnã (jĭu-pắ-nã), jupãnj (jĭu-pắnjĭ), jupãni/jupãne (jĭu-pắ-ni) – om di-aradã, tsi nu s-ari dusã multu la sculii; om di la munti (pãduri, oi) fãrã prãxi; aplo, niprãxit, aprac-tu; (fig: jupãn = ghiftu, fusar, om tsi fatsi sh-vindi fusi)
{ro: om de rând, om simplu, om grosolan}
{fr: homme de bas-étage, rustre}
{en: common (gross, rude, rough) man; boor}
ex: limba a vlahilor easti di jupãnj (di apladz, di oaminj aplo) shi di ursari (ghiftsã tsi-alagã cu ursa)

§ jupãnescu (jĭu-pã-nés-cu) adg jupãneascã (jĭu-pã-neás-cã), jupãneshtsã (jĭu-pã-nésh-tsã), jupãneshti/jupãneshte (jĭu-pã-nésh-ti) – tsi ari prãxi di-un jupãn; tsi easti aplo, ca oaminjlji di la oi; di jupãn
{ro: grosolan}
{fr: grossier, commun}
{en: common, rude, boorish}
ex: zburãscu unã limbã jupãneascã (di jupãnj, di oaminj aplo)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shami/shame

shami/shame (shĭá-mi) sf pl(?) – stofã di sirmã (tsi yini di Damascu); shem, asham, ashami
{ro: stofă de Damasc}
{fr: étoffe de soie rayée fabriquée à Damas}
{en: silk cloth (made in Damascus)}

§ shem (shĭémŭ) sn shemuri (shĭé-murĭ) – (unã cu shami)
ex: shemurli sh-cumashurli

§ ashami/ashame (a-shĭá-mi) sf pl(?) – (unã cu shami)
ex: pãrtitsa cu ashamea

§ asham (a-shĭámŭ) sn ashamuri (a-shĭá-murĭ) – (unã cu shami)
ex: jupã di asham

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}
{fr: qui a boité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn