DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agreadã

agreadã (a-ghreá-dhã) sf agredz (a-ghrédzĭ) – soi di agru-earbã (jumearã) perenã tsi creashti di-aradã prit pãshunj, tsi s-tradzi azvarna pristi loc, cu stulonj lundzã sh-disfaptsã, cu frãndzã ascuri shi schicuri di lilici verdzã; grãmbã
{ro: pir (plantă)}
{fr: chiendent}
{en: couch-grass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brushtir

brushtir (brúsh-tirŭ) sn brushtiri (brúsh-tirĭ) – numã datã la ma multi planti, cu frãndzã multu mãri sh-lãrdzi, cu lilici murni-viniti adunati stog tu arapuni mãri cu schinj, dit a curi arãdãtsinã si scoati unã bueauã cu cari pot si sã nvãpseascã lucri ca pãndza, pustavea, etc., ashi cum s-fãtsea aoa sh-un chiro; arãdãtsina aroshi di brushtur; brushturã, brostu, broshtu, broshtur
{ro: brustur, lipan}
{fr: racine rouge d’une plante servant à colorer; bardane, glouteron}
{en: red root from a plant used for coloring; burdock}
ex: ningã api sh-la cãshirishti crescu brushtiri

§ brush-turã (brúsh-tu-rã) sf brushturi (brúsh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: si-ascumsi prit brushtiri

§ broshtu (brósh-tu) sn broshturi (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)
ex: nãs cu broshtu lucra; pãrmãtii ca broshtu shi untulemnu

§ brostu (brós-tu) sn broshturi(?) (brósh-turĭ) – (unã cu brushtir)

§ broshtur (brósh-turŭ) sn broshturi/broshture (brósh-tu-ri) – (unã cu brushtir)

§ brushtirusescu (brush-ti-ru-sés-cu) vb IV brushtirusii (brush-ti-ru-síĭ), brushtiruseam (brush-ti-ru-seámŭ), brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) – buisescu un lucru (pãndzã, pustavi) cu brushtir
{ro: colora cu brusturi}
{fr: colorer les tissus à l’aide des “brushtiri”}
{en: color material with “brushtiri”}
ex: adimtul nu-l brushtirusi (nu-l buisi cu brushtir)

§ brushtirusit (brush-ti-ru-sítŭ) adg brushtirusitã (brush-ti-ru-sí-tã), brushtirusits (brush-ti-ru-sítsĭ), brushtirusi-ti/brushtirusite (brush-ti-ru-sí-ti) – tsi easti buisit cu brushtir
{ro: colorat cu brusturi}
{fr: coloré à l’aide des “brushtiri”}
{en: colored with “brushtiri”}

§ brushtirusiri/brushtirusire (brush-ti-ru-sí-ri) sf brushtirusiri (brush-ti-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-buiseashti cu brushtir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

burbunacã

burbunacã (bur-bu-ná-cã) sf burbunãts (bur-bu-nắts) – soi di jumearã (tsi sh-u-adutsi niheamã cu shteayea, mash cã easti ma njicã), cu frãndzã lundzi sh-acrishoari buni tu mãcari sh-tu pitã; burbunanicã, burbunaricã, burbunãricã, brumanicã, bumbunaricã, mãcrish
{ro: măcriş}
{fr: oxalis, oseille}
{en: sorel}
ex: dada featsi pitã cu burbunacã; ghelã di carni cu burbunacã

§ burbunanicã (bur-bu-ná-ni-cã) sf burbunãnits (bur-bu-nắ-nitsĭ) – (unã cu burbunacã)

§ burbunaricã (bur-bu-ná-ri-cã) sf burbunãrits (bur-bu-nắ-ritsĭ) – (unã cu burbunacã)

§ burbunãricã (bur-bu-nã-rí-cã) sf burbunãrits (bur-bu-nã-rítsĭ) – (unã cu burbunacã)

§ brumanicã (bru-má-ni-cã) sf brumãnits (bru-mắ-nitsĭ) – (unã cu burbunacã)

§ bumbunaricã (bum-bu-ná-ri-cã) sf bumbunaritsi/bumbunaritse (bum-bu-ná-ri-tsi) – (unã cu burbunacã)
ex: s-dusi tu unã pãduri, ca s-adunã putsãnã bumbunaricã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãnipã

cãnipã (cắ-ni-pã) sf cãnipi/cãnipe (cắ-ni-pi) shi cãnichi (cắ-nichĭ) – earbã (jumearã) cu trup analtu sh-frãndzã tsi au unã mardzini cu dintsã cari, (deadun cu ljinlu) easti criscutã di om ti (i) ljitsãli (inili) tsi si scot dit truplu-a ljei (buni tu fãtsearea di sats sh-hãrãi) shi (ii) untulemnul tsi si scoati dit simintsãli-a ljei
{ro: cânepă}
{fr: chanvre}
{en: hemp}
ex: adush un sac di cãnipã

§ cãnavi/cãnave (cã-ná-vi) sf cãnãyi (cã-nắyĭ) – (unã cu cãnipã)

§ cãnichishti/cãnichishte (cã-ni-chísh-ti) sf cãnichishti (cã-ni-chíshtĭ) – cãmpu mplin di cãnipã
{ro: cânepişte}
{fr: chénevière}
{en: hemp field}
ex: du-ti pãnã la cãnichishti

§ cãnivuri/cãnivure (cã-ni-vú-ri) sf cãnivuri (cã-ni-vúrĭ) – simintsã di cãnipã, cãnãvuri
{ro: sămânţă de cănepă}
{fr: chènevis}
{en: hemp seed}

§ cãnãvuri/cãnãvure (cã-nã-vú-ri) sf cãnãvuri (cã-nã-vúrĭ) – (unã cu cãnivuri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cãntãrii/cãntãrie

cãntãrii/cãntãrie (cãn-tã-rí-i) sf cãntãrii (cãn-tã-ríĭ) – unã soi di agru-earbã (jumearã) analtã, (tsi sh-u-adutsi multu shi poati tra s-hibã unã cu sulfina), tsi creashti an dupã an prit vulodz, tu mãrdzinjli di cãljuri, tu pãduri sh-pãshunj, cu frãndzã sprilundzi sh-cu schicuri di lilici galbini tsi anjurzescu mushat, cu cari, uscati, s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi; cusitsã, tindilinã(?)
{ro: sunătoare, pojarniţă}
{fr: herbe de la Saint-Jean, mille-pertuis}
{en: St. Johns wort}
ex: cãntãria easti unã lilici galbinã cari creashti prit agri, sh-cari, ma s-u tsãnem tu untulemnu, s-fatsi unã yitrii bunã trã pledz

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: sulfina),

cusitsã2

cusitsã2 (cu-sí-tsã) sf cusitsi/cusitse (cu-sí-tsi) – unã soi di agru-earbã (jumearã) analtã, (tsi sh-u-adutsi multu, shi poati tra s-hibã unã cu sulfina), tsi creashti an dupã an prit vulodz, tu mãrdzinjli di cãljuri, tu pãduri sh-pãshunj, cu frãndzã sprilundzi sh-cu schicuri di lilici galbini tsi anjurzescu mushat, cu cari, uscati, s-fatsi unã ceai bunã trã stumahi; cãntãrii, tindilinã(?)
{ro: sunătoare, pojarniţă}
{fr: herbe de la Saint-Jean, millepertuis}
{en: St. Johns wort}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: sulfina),

grãmbã

grãmbã (grắm-bã) sf grãmbi/grãmbe (grắm-bi) – soi di agru-earbã (jumearã) perenã tsi creashti di-aradã agrã prit pãshunj, tsi s-tradzi azvarna pristi loc cu stulonj lundzã sh-disfaptsã, cu frãndzã ascuri shi schicuri di lilici verdzã; agreadã
{ro: pir (plantă)}
{fr: chiendent}
{en: couch-grass}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jumearã

jumearã (jĭu-meá-rã) sf jumeari/jumeare (jĭu-meá-ri) – itsi soi di earbã tsi creashti agrã prit grãdinj, cãmpuri sh-pãduri sh-di-aradã nu easti bunã trã tsiva; brushcer
{ro: buruiană, bălărie}
{fr: mauvaises herbe}
{en: weed}
ex: ti cheri prit jumeari; avea criscutã jumearili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lãptucã2

lãptucã2 (lãp-tú-cã) sf lãptuts (lãp-tútsĭ) –
1: ma multi turlii di earbã (zãrzãvãts, ndauã di eali suntu buni ti mãcari ca saladã) a curi frãndzã suntu lãrdzi shi adunati stog (ca la verdzu);
2: unã soi di earbã (jumearã) cu lilici galbini, cari scoati unã soi di dzamã tsi sh-u-adutsi cu laptili, cãndu easti aruptã; sãlatã, mãrulji, gãlãtsidhã
{ro: lăptucă; susai}
{fr: laitue; laiteron}
{en: lettuce; sow-thistle, milk-weed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mãcrish

mãcrish (mã-críshĭŭ) sn mãcrishuri (mã-crí-shĭurĭ) – soi di jumearã (tsi sh-u-adutsi niheamã cu shteayea, mash cã easti multu ma njicã), cu frãndzã lundzi sh-acrishoari, buni trã mãcãruri sh-trã piti; burbunacã, burbunanicã, burbunaricã, burbunãricã, bru-manicã, bumbunaricã
{ro: măcriş}
{fr: oseille}
{en: sorel}
ex: tu alti hori di-armãnj, a mãcrishlui ãlj dzãc burbunacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã