DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

albu

albu (ál-bu) adg albã (ál-bã), alghi (ál-ghi), albi/albe (ál-bi) – unã hromã tsi sh-u-adutsi multu cu-atsea a laptilui (a neauãljei, a azvestiljei, etc.); albat, cil; (fig:
1: albu = (i) tsi easti curat (cu truplu shi cu suflitlu) fãrã nitsiunã murdãrii icã lãeatsã tu inimã; cari nu-ari stepsu; (ii) tsi easti hãrios, caluziric; expr:
2: alghi (ál-ghi) sm pl = paradz (di-asimi);
3: albi/albe (ál-bi) sf pl = (i) stranji albi (ii) hiintsi scoasi dit mintea-a omlui tsi s-aspun tu fandazmili shi pãrmitili dit lao, multi ori ca feati multu mushati (dzãni) sh-alti ori ca muljeri arali, cari au puteri tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; argheandi, dzãni, zãni, mushati, dultsi;
4: stãmãna albã = stãmãnã dit preasinjli mãri cãndu s-mãcã oauã sh-lãpturi;
5: nji scoati peri alghi = mi-aushashti cu-atseali tsi-nj featsi; mi tirinseashti; nj-scoati suflitlu; nj-fatsi multi urãtets, nj-adutsi multi cripãri;
6: lu scot cu fatsa albã = lu scot curat, fãrã stepsu, nu-l dau di-arshini;
7: trec ca dzua-atsea alba = trec unã banã mplinã di ghinets shi iftihii;
8: ne albã, ne lai = nu easti ni unã ni alantã; zbor tsi s-dzãtsi cãndu easti greu s-lu ifhãrãstiseshti pi-atsel tsi nu va ni unã ni altã;
9: ma s-nu hibã albã, va hibã lai = lipseashti s-hibã un di dauã lucri; ma s-nu hibã unã, va s-hibã-alantã)
{ro: alb; bani (de argint); straie albe, iele}
{fr: blanc; monnaie (d’argent); habits blancs, fées, génies malfaisants}
{en: white; silver coins; white clothes, fairies; evil genies}
ex: pri-un cal albu (cil) nãs cãvalã; ma alb di albul cair; albã-i sh-neaua, ma u chishi cãnjlji; alghi
(expr: paradz) tu pundzã, shi peshti tu muntsã; alghilj
(expr: paradzlji) bitisescu lucrul; tu albi
(expr: strani albi) gionjlji tuts intrarã; lai mash albili
(expr: stranjili albi); vinjirã albili
(expr: dzãnili) trei; agiumsi ca s-nu sh-veadã per albu (s-nu s-veadã aush); feate, vrets s-amintats fumealji albã (fig: hãrioasã)?; s-hii albã (fig: hãrioasã, caluziricã) feata-a mea; albã (fig: hãrioasã) sã-nj ti ved; bets dit misuri albi; cãt veadi albul (fig: curatlu, nistipsitlu) soari; easti cu fatsa albã
(expr: nistipsitã), nu-ari faptã tsiva; lu scoasi cu fatsa albã
(expr: nu-l featsi di-arshini); vrea s-easã cu fatsa albã
(expr: s-nu s-facã di-arshini); vinjirã albili

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ashishi2/ashishe

ashishi2/ashishe (a-shí-shi) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãr-nutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu ma multi lucri di deavãrliga; bãlãtãnj, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: grenailles}
{en: pellets}
ex: umplui tufechea cu ashishi (bãlãtãnj) mãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bãlãtãnj

bãlãtãnj (bã-lã-tắnjĭ) sf pl – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, plãdcãneashti, s-disfatsi shi topili s-arãspãndescu sh-agudescu nu un ma multi lucri di deavãrliga; ashishi, ciuciumadzi, shushumadzi
{ro: alice}
{fr: petits plombs de chasse, grenailles}
{en: pellets}
ex: va sã shtibã ursa di bãlãtãnj (ashishi)?

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciuciumag

ciuciumag (cĭu-cĭu-mágŭ) sm ciuciumadz (cĭu-cĭu-mádzĭ) shi sn ciuciumadzi/ciuciumadze (cĭu-cĭu-má-dzi) – njits topi di pljumbu (ca gãrnutsã njits) tsi s-aflã bãgati tu-unã soi di curshumi cari, dupã tsi easti-aminatã dit tufechi, s-disfatsi shi topili s-arãs-pãndescu sh-agudescu nu un, ma multi lucri di deavãrliga; njicã cumatã di stupã aminatã dit unã pãshpacã (pliscã); shushumadzi, ashishi, bãlãtãnj
{ro: alice; alice de câlţi}
{fr: grenaille; espèce de balle en bourre}
{en: pellet; ball made of cotton or wool flock used in a pop gun}

§ shushumag (shĭu-shĭu-mágŭ) sn shushu-madzi/shushumadze (shĭu-shĭu-má-dzi) – (unã cu ciuciumag)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curshum

curshum (cur-shĭúmŭ) sn curshumuri (cur-shĭú-murĭ) – unã cumatã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: fug ca curshumlu = fug multu agonja, ashi cum fudzi curshumlu tsi easti-aminat dit unã tufechi)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: ca curshumlu agiumsi
(expr: agiumsi dip agonja); truoarã, ca curshumlu
(expr: dip agonja, unãshunã), agiumsi tu sinurlu dinischiutescu; curshumlu deadi di lamnji sh-cãdzu mpadi; unã sutã di curshumuri

§ curshumi/curshume (cur-shĭú-mi) sf curshunj (cur-shĭúnjĭ) – (unã cu curshum)
ex: cu curshumea s-trãdzeai pri nãs; cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj cura; s-aurnji ca curshumea s-lu dinjicã; easti greu ca curshumea (mulidea dit cari easti faptã curshumea)

§ curshumedz (cur-shĭu-médzŭ) (mi) vb I curshumai (cur-shĭu-máĭ), curshumam (cur-shĭu-mámŭ), curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) – agudescu (pliguescu, vatãm) cu curshumea dit tufechi (cu-unã i ma multi curshunj); tufichisescu, tuficsescu
{ro: împuşca (răni sau omorî) pe cineva sau ceva cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusiller (blesser ou tuer) par des balles de fusil}
{en: shoot someone (wound or kill) with a rifle}

§ curshumat (cur-shĭu-mátŭ) adg curshumatã (cur-shĭu-má-tã), curshumats (cur-shĭu-mátsĭ), curshumati/curshumate (cur-shĭu-má-ti) – agudit (pliguit i vãtãmat) di-unã curshumi; tufichisit, tuficsit
{ro: împuşcat (rănit sau omorât) cu gloanţe de puşcă}
{fr: fusillé (blessé ou tué) par des balles de fusil}
{en: shot (wounded or killed) with a rifle}
ex: astimta sh-curshumata

§ curshumari/curshumare (cur-shĭu-má-ri) sf curshumãri (cur-shĭu-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti agudit di-unã curshumi; tufichisiri, tuficsiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãndãc

fãndãc (fãn-dắcŭ) sn fãndãtsi/fãndãtse (fãn-dắ-tsi) – unã topã njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã dit-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; fãndec, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, curshum, curshumi, gugosh, mulivi, mulidi, patronã; (fig: partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu (shi sh-fatsi apa-atsea groasa) cãndu s-dutsi la hale; cur, bis, cãrtelj, cuci, fãndec, ghes, primichir, shidzut)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: fãndãclu (curshumea) lu-avea aguditã la brats; avea ishitã deavãrliga-a fãndãclui (fig: a curlui) bishits mplini cu sãndzi lai

§ fãndec (fãn-décŭ) sn fãndetsi/fãndetse (fãn-dé-tsi) – (unã cu fãndãc)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fidan

fidan (fi-dánŭ) sm, sf, adg fidanã (fi-dá-nã) shi fidani/fidane (fi-dá-ni), fidãnj (fi-dắnjĭ), fidani/fidane (fi-dá-ni) shi fidãnj (fi-dắnjĭ) – alumachi cari (la ma multi soiuri di arburi) creashti dit arãdãtsinã sh-poati s-facã ma nãpoi un arburi ahoryea; arburi tinir; truplu (shcoplu aruptu) di la un arburi tinir; fidanã, fidani, vlãstar, vlãstari, lãstari, cljeci, climbuci; (fig: fidan (fidanã, fidani/fidane) = ficior (featã) gioni, zveltu sh-mushat, ca un fidan)
{ro: vlăstar}
{fr: jeune arbre, drageon, rejeton}
{en: sucker, shoot}
ex: nu cheari nã pãduri, fidãnjli (vlãstãrli) cãndu crescu; eara mushat; tricui prit pãdurea di fidãnj (di vlãstãri, di arburi tiniri); di-unã fidani s-featsi nã pãduri; naltã ca fidani, aroshi ca mirgeani; s-ligãna cãravea ca frãndza pri fidani (vlãstari); un pljumbu mea lu-arsi fidanlu (fig: gionili); sh-noi plãndzem, eara singura fidani (fig: tinir, ficior, featã) a ugeaclui a nostru; plãndzem fidãnjlji (fig: zveltsãlj gionj); eara fidani (fig: gioni, zveltu sh-mushat)

§ fidãnlãchi/fi-dãnlãche (fi-dãn-lắ-chi) sf fidãnlãchi (fi-dãn-lắchi) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã ca unã fidani; (fig: fidãnlãchi = harea shi purtarea tsi u au ficiorlji (featili) gionj, zveltsã shi mushats; giunaticlu tsi lu-aspuni un fidan)

§ nfidãnescu (nfi-dã-nés-cu) vb IV nfidãnii (nfi-dã-níĭ), nfidãneam (nfi-dã-neámŭ), nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãniri/nfidãnire (nfi-dã-ní-ri) – crescu fidãnj di la-arãdãtsinã; scot fidãnj; fac vlãstari
{ro: scoate vlăstari}
{fr: donner des rejetons}
{en: shoot, give suckers}
ex: nfidãnirã (scoasirã fidãnj) ayinjli

§ nfidãnit (nfi-dã-nítŭ) adg nfidãnitã (nfi-dã-ní-tã), nfidãnits (nfi-dã-nítsĭ), nfidãniti/nfidãnite (nfi-dã-ní-ti) – tsi ari scoasã fidãnj
{ro: care a scos vlăstari}
{fr: qui a donné des rejetons}
{en: who has given suckers}

§ nfidãniri/nfi-dãnire (nfi-dã-ní-ri) sf nfidãniri (nfi-dã-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu es fidãnj di la-arãdãtsina-a arburlor
{ro: acţiunea de a scoate vlăstari}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gugosh1

gugosh1 (gu-góshĭŭ) sn gugoashi/gugoashe (gu-gŭá-shi) – unã balã (topã) njicã di metal (cilechi, bãcãri, mulidi, etc.) cari easti aminatã di-unã tufechi tra s-agudeascã shi s-lu vatãmã dushmanlu; curshum, curshumi, pliumbu, pljumbu, pljumbã, plumbu, plumbã, mulivi, mulidi, fãndãc, fãndec, patronã;
(expr: lu-arsi gugoshlu = l-vãtãmã)
{ro: glonţ de puşcă}
{fr: balle de fusil}
{en: rifle bullet}
ex: multi gugoashi cãdzurã seara (multi pljumbi s-aminarã seara); l-pliguirã cu gugosh; zborlu arãu, i ca gugoshlu; lu-arsi
(expr: l-vãtãmã) amarlu gugosh

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

jimbu

jimbu (jím-bu) adg jimbã (jím-bã), jinghi (jín-ghi), jimbi/jimbe (jím-bi) – (un) a curi ãlj lipseashti un i ma multsã dintsã; cari easti fãrã dintsã; jimbu, jumbu, shtirbu
{ro: ştirb}
{fr: ébréché, à qui il manque une ou plusieurs dents}
{en: toothless}
ex: easti jimbu (shtirbu, strabal), lj-cãdzurã dintsãlj

§ jumbu (jĭúm-bu) adg jumbã (jĭúm-bã), junghi (jĭún-ghi), jumbi/jumbe (jĭúm-bi) – (unã cu jimbu)

§ jãmbu (jắm-bu) adg jãmbã (jắm-bã), jãnghi (jắn-ghi), jãmbi/jãmbe (jắm-bi) – (unã cu jimbu)
ex: cara-lj s-alãxescu dintsãlj, armasi jãmbu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã