|
|
jujul
jujul (jĭú-jĭulŭ) sm jujulj (jĭú-jĭuljĭ) – agru-pravdã di pãduri; zulapi, zlapi, agrimi, prici, beau (fig: jujul = un mostru multu fricos dit pãrmiti, tsi lãhtãrseashti njitslji)
{ro: jiganie, bestie, monstru}
{fr: animal, bête, monstre}
{en: animal, beast, monster}
ex: tsi jujul (agrimi, zlapi) yini di lã ansarã mãcarea?
hearã
hearã (hĭá-rã) sf heri (hĭérĭ) – agru-pravdã dit pãduri; agru-prici; zulapi, zlapi, agrimi, jujul
{ro: fiară}
{fr: fauve, bête sauvage}
{en: wild animal, beast}
ex: cai shtii tu tsi pãduri lu-au mãcatã hearili
lavã
lavã (lávã) sf fãrã pl – larmã, longi, loscut, yiurultii, ghiurultii, pãlturã, sãlãvati, longi, vreavã, crot, vrondu, zbuc
{ro: zgomot}
{fr: bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar}
ex: di-a fumeljlor lavã (larmã); jujul tsi avdzã lavã, s-dishtiptã shi bãgã s-aurlã
§ larmã (lár-mã) sf pl(?) – (unã cu lavã)
ex: s-avdza larmã (lavã, vrondu) mari, parcã si ncãcea; tsi fats larmã (tsi aurlji)?
§ lãvãsescu (lã-vã-sés-cu) vb IV lãvãsii (lã-vã-síĭ), lãvãseam (lã-vã-seámŭ), lãvãsitã (lã-vã-sí-tã), lãvãsiri/lãvãsire (lã-vã-sí-ri) – fac lavã
{ro: face zgomot}
{fr: faire du bruit}
{en: make noise}
ex: lãvãsea (fãtsea lavã) scamnul, zghilea arãzboilu
§ lãvãsit (lã-vã-sítŭ) adg lãvãsitã (lã-vã-sí-tã), lãvãsits (lã-vã-sítsĭ), lãvãsiti/lãvãsite (lã-vã-sí-ti) – tsi ari faptã lavã
{ro: care a fãcut zgomot}
{fr: qui a fait du bruit}
{en: that made a noise}
§ lãvãsiri/lãvãsire (lã-vã-sí-ri) sf lãvãsiri (lã-vã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi lavã
{ro: acţiunea de a face zgomot}
{fr: action de faire du bruit}
{en: action of making noise}
§ lãvãturã (lã-vã-tú-rã) sf lãvãturi (lã-vã-túrĭ) – lavã (vrondu, larmã, ghiurultii, pãlturã, etc.) multu mari; (fig: lãvãturã = om tsi zburashti cu boatsi analtã, om tsi-aurlã)
{ro: zgomot mare}
{fr: grand bruit, vacarme, tumulte}
{en: noise, uproar}
ex: hii lãvãturã (fig: om cu gura mari, tsi-aurlã), nu pot s-ti avdu
piper
piper (pi-pérŭ) sm fãrã pl –
1: unã soi di plantã tsi s-angãrlimã pri alti planti (ca unã climãtãryeaua) sh-cari fatsi yimishi njits (ca unã soi di gãrnutsã) tsi au unã anjurizmã aparti sh-un gustu tsi ardi;
2: gãrnutsãli uscati criscuti pri planta di piper cari s-bagã tu mãcãri (i mãtsinati pristi mãcãri, dupã tsi suntu adrati) tra s-lã da unã nustimadã aparti;
(expr:
1: piper lai = gãrnutlu uscat di piper (tsi ari unã hromã lai);
2: piper arosh = pulbiri di pipercã aroshi, uscatã, tsi ardi;
3: piper ãntr-oclji = (zbor abrashcu) tsi usturã, tsi ardi ca piperlu cãndu lu-aruts tu oclji; s-dzãtsi cãndu lu urgheshti pri cariva;
4: mi-adar piper tu fatsã = arushescu tu fatsã, di-arshini, poati, ashi cum s-fatsi omlu cãndu bagã multu piper ãn gurã;
5: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
6: piper pisti pileafi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-ameasticã tu lucri xeani, tu lucri niuidisiti;
7: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
8: s-nu-aruts piper tu mãcari xeanã = nu ti-amistica tu lucrili-a altui; mutrea-ts lucrul a tãu)
{ro: piper (arbore şi fruct)}
{fr: poivrier, poivre}
{en: pepper-plant, pepper}
ex: bãgash sari sh-piper; bãgã multu piper tu ghelã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; toarnã cu mãshitsa-a ljei tutã pipilitsa, cu sari sh-cu piper, tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap, ta s-lji yinã mintea; dusi di u mulje tu-unã pipilitsã cu piper arosh; va piper ãn gurã
(expr: …tra si zburascã cum lipseashti, icã s-nu zburascã dip); tuts s-adra piper tu fatsã
(expr: arosh ca piperlu di-arshini); piper lai (dit gãrnutsãli di piper), piper arosh (di piperchi); tsi-ts lipsea, mãrate preftu, s-aruts piper tu xeanã mãcari
(expr: s-ti-ameastits tu lucri xeani)!
§ chiper1 (chi-pérŭ) sm fãrã pl – (unã cu piper)
ex: chiper (piper) trã (arcari tu) oclji
§ mpipiredz (mpi-pi-rédzŭ) vb I mpipirai (mpi-pi-ráĭ), mpipiram (mpi-pi-rámŭ), mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) – aruc piper (tu mãcari); pipiredz;
(expr:
1: mi mpipiredz = mi cãrteashti, mi nvirinedz;
2: mpipiredz foc; mpipiredz turbat = mpipiredz multu, bag multu di multu piper;
prici/price
prici/price (prí-ci) sf prici (prícĭ) shi priciuri (prí-cĭurĭ) – yeatsã; pravdã di pãduri, agrimi, zulapi, zlapi; (fig: prici = soi, dãmarã)
{ro: animal, fiinţă, fiară, jivină}
{fr: animal, être, bête sauvage}
{en: animal, being, beast}
ex: pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); di tsi prici (pravdã) easti chealea aestã?; avdzã un imnat di prici (zulapi); codri lãi cu prici (agrinj); s-avinã tserghi, zãrcãdz icã itsi altã prici afla; eara nã irnjii, tsi vãrnu pulj, ni vãrã prici nu cãlca; nu-ari prici tu-aestã pãduri; priciurli di-nj ti mãcarã; tsi prici (fig: soi, dãmarã) di om easti aestu?; tsi yeatsã, tsi prici di om, tsi jujul yini; ashteaptã s-veadã vãrnã om, vãrã prici, vãrã pulj cã yini, tsiva!; ne cipit di om i di prici nu s-vidzu
yiu
yiu (yíŭ) adg vii/vie (yí-i), yii (yíĭ), yii (yíĭ) –
1: tsi bãneadzã sh-nu easti mortu; tsi easti durusit cu banã; (hiintsã, lucru, idei) tsi s-aflã tu catastasea di dupã amintari shi pãnã la moarti i afãnsiri;
2: lucru trã mãcari tsi armãni ashi cum easti nihertu sh-nicoptu (ca, bunãoarã, carnea dupã tãljarea-a nimaljlui icã zãrzãvãtsli, yimishili, etc., dupã adunarea-a lor shi nãinti ca s-hibã ndreapti tri mãcari cu cutsearea i hirbearea); nicoptu, nihertu, etc.; (fig: yiu = (i) tsi easti ca yearyirlu, sarpit, sertic, dishtiptat, etc.; (ii) tsi s-aspuni el insush, tsi s-aspuni limpidi, ashi cum easti dealihea; (iii) njedzlu, mesea-a unui lucru; expr:
2: apã yii = (i) multu ghini; (ii) apã (dit pãrmiti) tsi lu nyeadzã omlu mortu, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
3: l-beau di yiu = lu-afãnsescu, l-dinjic, l-dizvoc, lu-arup, etc.)
{ro: viu, personal; crud, necopt}
{fr: vif, vivant, en vie, en personne; cru, non cuit}
{en: alive, living, in person; raw, uncooked}
ex: yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); nu shtiu tsiva, easti yiu (tu banã, bãneadzã) i mortu; yiu (cum eshti ninga tu banã) ti mãc; mutrita yii (fig: dishtiptatã); vãrcolac yiu (dealihea, tsi nu easti mortu); aestu eara Shutlu yiu (fig: el insush, ashi cum easti, vãrã altu); pãnea nu s-coapsi, easti yii (fig: nicoaptã); apã yii, fãrã moarti; nj-aspunea lucri yii (fig: tsi s-aspun limpidi, ashi cum suntu dealihea); tu yia (fig: njedzlu, mesea) a cãloariljei; li shtii tuti, apã yii
(expr: multu ghini)
§ ghiu (ghíŭ) adg ghii/ghie (ghí-i), ghii (ghíĭ), ghii (ghíĭ) – (unã cu yiu)
§ yeatsã1 (yĭá-tsã) sf yets (yĭétsĭ) shi yetsuri (yĭé-tsurĭ) – harea tsi-l fatsi omlu (pravda, earba, etc.) s-hibã yiu; catastasea-a-atsilui tsi s-aflã dealihea tu lumi (cã easti unã prici yii i un lucru tsi nu easti yiu) di cãndu s-fatsi shi pãnã s-afãnseashti dit aestã lumi; banã, zuii, gheatsã;
(expr: yeatsa a etãljei = eta a etãljei, yeatsa di totna sh-trã totna)
{ro: viaţă, existenţă, eternitate}
{fr: vie, existence, éternité}
{en: life, existence, eternity}
ex: s-ascapã cu yeatsã (banã); sh-u tricurã yeatsa-a lor (bana-a lor); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta-aestã?; nu-nj voi yeatsa (bana)!; cari s-hãrseashti di tru-aestã banã, yeatsa a etãljei (fig: yeatsa di tora sh-trã totna) amintã; s-lom yeatsa a etãljei (fig: yeatsa trã totna, trã eta-a etãljei); mash fumlu tsi insha prit ugeatsi eara un semnu di yeatsã (semnu di banã, semnu cã aclotsi, tu casili cu ugeatsi, bãneadzã cariva)
zulapi/zulape
zulapi/zulape (zu-lá-pi) sf zulãchi (zu-lắchĭ) – agru-pravdã dit pãduri; zlapi, agrimi, jujul, hearã, agru-prici
{ro: fiară, bestie}
{fr: bête sauvage}
{en: beast}
ex: sta agrã ca zulapi (agru-prici); macã pãnã tora nu s-vidzu zulapea, nitsi di-aoa shi nclo, nu va yinã; tu muntsã suntu zulãchi; zulapea tsi vidzum easti nã ursã; giumitati di oi psusirã di zulapi; nu-lj pãru ca s-li aibã acãtsatã zulapea, cum lji spunea picurarlu; na-li zulãchili iu-sh yin tu-unã fugã cu limba scoasã; s-avets hartã a zulãchilor, cã nãsã vrea vãsilipseascã aoatsi!; lu-alãsarã n pãduri, tra s-lu mãcã zulãchili; sh-anganã zulãchili sh-ai sã s-ducã sh-nãs
§ zlapi/zlape (zlá-pi) sf zlãchi (zlắchĭ) – (unã cu zulapi)
ex: vidzui nã zlapi tu pãduri; s-alinã pri un arburi, di fricã s-nu u mãcã vãrã zlapi (agru-prici); di zlapi nj-eara fricã