jali/jale (jĭá-li) sf jeljuri (jĭé-ljĭurĭ) – starea tu cari s-aflã cariva a curi ãlj muri (nu di multu chiro) un om di soi i di-aproapea; starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva; dor greu, mãrinari, cripari, caimo, mãrazi, nvirinari, nvirari, amãrami, stinuhurii, sicleti, cãnjinã; lipi, lut; mirachi, dor, njilã;
(expr: hiu di jali; portu jali = nj-muri cariva di soi, di-aproapea)
{ro: doliu; tristeţe; dorinţă, milă}
{fr: deuil; désolation, chagrin, tristesse; désir, compassion}
{en: mourning; sadness, gloom; desire, compassion}
ex: jali mari ti-acatsã di zghilirea-a lor; poartã jali dupã tatã-su; jalea (criparea) a cãnjlor, jalea (caimolu) a armãnjlor; cãntitsi di jali (caimo); mash eu nu dorm di jali (mãrazi, nvirinari) sh-dor; noi him di jali (di lipi, di lut, cã nã muri un di soi); u tsãnu jalea Griva; disi ts-ai trã banã jali (mirachi, dor di banã); trã jeljuri (trã lipi); muntsãlj cu jali s-acupirirã; portu lãi cã hiu di jali
(expr: nj-muri cariva di soi); tsi arãuri shi greali jeljuri (cripãri)
§ jilescu (ji-lés-cu) (mi) vb IV jilii (ji-líĭ), jileam (ji-leámŭ), jilitã (ji-lí-tã), jiliri/jilire (ji-lí-ri) – plãngu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; hiu tu jali; aduchescu unã dureari sufliteascã (cu dor greu tu inimã, mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, etc.); nj-si fatsi njilã di cariva; nj-easti njilã; am mirachi, miryiuluxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, butsescu, zghilescu, plãngu, cãntu; mãrinedz, cãnjisescu, amãrãscu; njiluescu
{ro: jeli, întrista, tângui, milui, boci}
{fr: s’affliger; plaindre; compâtir, s’apitoyer; regretter, pleurer quelqu’un, (se) lamenter, être en deuil}
{en: grieve; pity, regret, lament, wail, be in mourning}
ex: puljlji bat shi si jilescu (amãrãscu); s-nu n-alash tra s-nã jilim (mãrinãm, plãndzem); multu si jili (avu mari caimo); jilea-ti, picurari; parcã jilescu (plãngu, miryiuluxescu) vãr gioni; jilescu (hiu di jali cã muri) frati-nju; trei anj di dzãli va ti jilescu (va ti plãngu, va hiu tu jali); jili cãt jili amirãlu (tsãnu cãt tsãnu jali, lipi)
§ jilit (ji-lítŭ) adg jilitã (ji-lí-tã), jilits (ji-lítsĭ), jiliti/jilite (ji-lí-ti) – tsi easti di jali; tsi aducheshti mari caimo tu suflit; mãrinat, cãnjisit, amãrãt; miryiuluxit, mirulyisit, arãdãsit, arãdãpsit, arãbdãsit, arãvdãsit, butsit, zghilit, plãmtu, njiluit
{ro: jelit, întristat, tânguit, miluit, bocit}
{fr: affligé; plaint; compâti, apitoyé; regretté, pleuré, lamenté, qui est en deuil}
{en: grieved; pitied, regretted, lamented, wailed, who is in mourning}
ex: suntu dauã surãri dzeamini, una-i tut jilitã (nviscutã tu lãi cã easti di jali), alantã-i hãrsitã (angucitoari: dzua shi noaptea); s-duc jiliti (mãrinati) sh-u-anjurzescu; jilitã-i (easti ca di jali) lumea di la oi; nã mãratã, nã corbã, sh-nã jilitã mumã; tutã lumea cu njits mbratsã sh-ea jilita cu mãnjli goali; cara-l vidzurã ahtari tinir, mushat sh-orbu, multu lã si jili inima; dimãndã a jilitãljei muljari a lui; atumtsea moasha cu aushlu armasirã jilits; s-moarã plãmtu shi jilit di nã lumi ntreagã
§ jiliri/jilire (ji-lí-ri) sf jiliri (ji-lírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva jileashti
{ro: acţiunea de a jeli, de a întrista, de a tângui, de a milui, de a boci; jelire, întristare, tînguire, miluire, bocire}
{fr: action de s’affliger; de plaindre; de compâtir, de s’apitoyer; de regretter, de pleurer quelqu’un, de (se) lamenter, d’être en deuil}
{en: action of grieving; of pitying, of regretting, of lamenting, of wailing, of being in mourning}
§ jilos1 (ji-lósŭ) adg jiloasã (ji-lŭá-sã), jilosh (ji-lóshĭ), jiloasi/jiloase (ji-lŭá-si) – tsi easti ndurirat, tsi easti cu jali, tsi easti trã njilã, nvirinat, etc.
{ro: trist}
{fr: triste, affligé, endolori}
{en: grieved}
ex: si-lj dzãtsem cãntic jilos (di jali); sh-chiptina perlji shi plãndzea un cãntic jilos; shi-l loarã lãcrinjli shi lu-arupsi un plãngu jilos; un mãrat jilos trã njilã; jiloslu-a (di jali a) tãu cãntic
§ jilos2 (ji-lósŭ) adv – cu dureari, cu jali
{ro: îndurerat}
{fr: avec chagrin}
{en: with grief}
ex: eu cãntu jilos (cu jali, cu dureari) cãndu avdu hãbãrli di la noi; ãnj scria jilos (cu dureari) sh-amar; ea cãnta ahãt jilos, cã amirãlu sh-tsãnu calu ca s-avdã ghini; un pulj, cari primãveara alagã prit muntsã shi vãljuri sh-batã jilos
§ jãlescu (jĭãlés-cu) (mi) vb IV jãlii (jĭãlíĭ), jãleam (jĭãleámŭ), jãlitã (jĭãlí-tã), jãliri/jãlire (jĭãlí-ri) – (unã cu jilescu)
ex: pi nãsã u jãleam (plãndzeam) ma multu; nu treatsi dzuã shi s-nu-l jãlescu (plãngu); voi oarfãnjlji nu ãlj jãlits (njiluits)
§ jãlit (jĭãlítŭ) adg jãlitã (jĭãlí-tã), jãlits (jĭãlítsĭ), jãliti/jãlite (jĭãlí-ti) – (unã cu jilit)
ex: nu poati s-yinã la numtã cã easti jãlitã (easti di jali) dupã hilj-su
§ jãliri/jãlire (jĭãlí-ri) sf jãliri (jĭãlírĭ) – (unã cu jiliri)
