|
|
jilav
jilav (jí-lavŭ) adg jilavã (jí-la-vã), jilayi (jí-layĭ), jilavi/jilave (jí-la-vi) – (veargã, purteacã) tsi si nduplicã lishor (ca lasticlu)
{ro: flexibil (ca o nuia)}
{fr: flexible (comme une verge)}
{en: flexible (like a rod, switch)}
agãrleauã
agãrleauã (a-gãr-leá-ŭã) sf pl(?) – numã datã la ma multi turlii di sãltsi, cu frãndzã strimti shi lundzi, cu lumãchi subtsãri shi jilavi, buni trã mpilteari; rãchitã, saltsi, sãltsioarã
{ro: rãchitã, salcie}
{fr: saule, osier}
{en: willow, osier}
cilechi/cileche
cilechi/cileche (ci-lé-chi) sf cilechi (ci-léchĭ) – pacfoni (ameastic) di her sh-alti lugurii (di-aradã cãrbunili), tra s-lu facã herlu s-hibã ma jilav, ma bun, ma dur, s-dãnãseascã ma multu, etc.; cilichi, ciulichi, ciulechi;
(expr: nj-bag cilechi la inimã = mi mbãrbãtedz, ãnj fac curai)
{ro: oţel}
{fr: acier}
{en: steel}
ex: omlu easti ma vãrtos sh-di cilichi
§ cilichi/ciliche (ci-lí-chi) sf cilichi (ci-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: cutsutili di cilichi suntu nai cama bunili; easti vãrtoasã ca cilichea
§ ciulichi/ciuliche (cĭu-lí-chi) sf ciulichi (cĭu-líchĭ) – (unã cu cilechi)
ex: sh-bãgã ciulichi la injoarã
(expr: sh-featsi curai, si mbãrbãtã, s-inimusi)
§ ciule-chi/ciuleche (cĭu-lé-chi) sf ciulechi (cĭu-léchí) – (unã cu cilechi)
ex: lj-adãrã una di ciulechi groasã cãt truplu, tsi s-anduplica ma nu s-frãndzea
§ cilicusescu (ci-li-cu-sés-cu) (mi) vb IV cilicusii (ci-li-cu-síĭ), cilicuseam (ci-li-cu-seámŭ), cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) – fac tu fabricã cilichi (dit her sh-cãrbuni); nvãrtushedz un lucru (hãlati) cu cilechea tsi lj-u-adavgu (la chipitã, di mardzini, prisuprã, etc.); (fig: cilicusescu = fac un lucru s-hibã sãnãtos, jilav, dur, etc, ca cilichea)
{ro: oţeli}
{fr: aciérer}
{en: steel}
ex: nervilj s-cilicusirã (fig: si nvãrtusharã ca cilichea); atseali tsi trapsi l-cilicusirã (fig: lu nvãrtusharã) multu
§ cilicusit (ci-li-cu-sítŭ) adg cilicusitã (ci-li-cu-sí-tã), cilicusits (ci-li-cu-sítsĭ), cilicusiti/cilicusite (ci-li-cu-sí-ti) – tsi easti faptu cilichi
{ro: oţelit}
{fr: aciéré}
{en: steeled}
§ cilicusiri/cilicusire (ci-li-cu-sí-ri) sf cilicusiri (ci-li-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-adarã cilichea (i si nvãrtushadzã unã hãlati cu cilichi)
misteacãn
misteacãn (mis-teá-cãnŭ) sm misteacãnj (mis-teá-cãnjĭ) – arburi tsi creashti ma multu tu pãduri, cu boi di mesi, cu truplu acupirit di-unã coaji suptsãri, albã, tsi easi multi ori lishor ca peturi-peturi, cu lumãchi jilavi tsi sta ca aspindzurati di arburi, cu frãndzã tsi da ca pi veardi-sivã, cu lilici njits aspindzurati stog tu arapuni lundzi, sh-cu fructi multu njits tsi au 2-3 arpiti tsi lã-agiutã s-hibã purtati di vimtu; misteacãn; pilpet
{ro: mesteacăn}
{fr: bouleau}
{en: birch}
ex: plãntã tu ubor doi misteacãnj (pilpets)
nutii/nutie
nutii/nutie (nu-tí-i) sf nutii (nu-tíĭ) – harea tsi-l fatsi un lucru s-hibã umid; ashi cum easti atmusfera (aera) cãndu easti mplinã di aburi; ashi cum easti un lucru ud shi nu s-ari ninga uscatã (umid, tsi fu udat, acupirit i pitrumtu di apã, etc.); noti, igrasii, udalj, umiditati, vlagã, vlãngã
{ro: umezeală}
{fr: humidité}
{en: humidity}
ex: easti nutii (igrasii, umiditati) nafoarã
§ noti (nótĭ) sf fãrã pl – (unã cu nutii)
§ nutios (nu-ti-ósŭ) adg nutioasã (nu-ti-ŭá-sã), nutiosh (nu-ti-óshĭ), nutioasi/nutioase (nu-ti-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti uscat ma pitrumtu di apã i aburi; tsi ari statã tu apã (nvilit, pruscutitu cu apã) shi nu s-ari uscatã ninga; (aera, atmusfera) tsi easti mplinã di aburi; tsi easti pitrumtu di nutii; cu nutii; nutiros, nutos, igrasios, vlãngos, vlãngu, ud, umid
{ro: umed}
{fr: humide, moite}
{en: humid, moist}
ex: casa easti nutioasã (igrasioasã); udãlu iu durnjam eara nutios (umid) sh-noaptea mi lo arcoarea; vimtul tsi bati easti nutios (umid)
§ nutiros (nu-ti-rósŭ) adg nutiroasã (nu-ti-rŭá-sã), nutirosh (nu-ti-róshĭ), nutiroasi/nutiroase (nu-ti-rŭá-si) – (unã cu nutios)
ex: cãsi nutiroasi (cu nutii); neaua cãdea apãlj groasi, nutiroasi (umidi, udi)
§ nutos (nu-tósŭ) adg nutoasã (nu-tŭá-sã), nutosh (nu-tóshĭ), nutoasi/nutoase (nu-tŭá-si) – (unã cu nutios)
§ nutsescu (nu-tsés-cu) (mi) vb IV nutsii (nu-tsíĭ), nutseam (nu-tseámŭ), nutsitã (nu-tsí-tã), nutsiri/nutsire (nu-tsí-ri) – l-fac un lucru s-hibã nutios
{ro: jilăvi}
{fr: rendre umide, humecter, moitir}
{en: humidify}
§ nutsit (nu-tsítŭ) adg nutsitã (nu-tsí-tã), nutsits (nu-tsítsĭ), nutsiti/nutsite (nu-tsí-ti) – tsi easti faptu s-hibã nutios
{ro: jilăvit}
{fr: rendu umide, humecté, moiti}
{en: humidified}
§ nutsi-ri/nutsire (nu-tsí-ri) sf nutsiri (nu-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-nutseashti
pilpet
pilpet (pil-pétŭ) sm pilpets (pil-pétsĭ) – arburi tsi creashti ma multu tu pãduri, cu boi di mesi, cu truplu acupirit di-unã coaji suptsãri, albã, tsi easi multi ori lishor ca peturi-peturi, cu lumãchi jilavi tsi sta ca aspindzurati di arburi, cu frãndzã tsi da ca pi veardi-sivã, cu lilici njits aspindzurati stog tu arapuni lundzi, sh-cu fructi multu njits tsi au 2-3 arpiti tsi lã-agiutã s-hibã purtati di vimtu; misteacãn
{ro: mesteacăn}
{fr: bouleau}
{en: birch}
§ pulpet (pul-pétŭ) sn pulpeturi (pul-pé-turĭ) – pãduri di pilpets
{ro: mestecăniş}
{fr: boulaie, forêt de bouleaux}
{en: birch forest}