DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcadzã

cãlcadzã (cãl-cá-dzã) sf fãrã pl – soi di tsupatã cu lipida ncu-suratã, shutsãtã niheamã, cu cari s-talji alumãchi, erghi i ljanurã; tsupatã, clãdiftir
{ro: mărceţ, secure mare şi curbată}
{fr: grosse serpe, gouet serpentaire}
{en: bill-hook}
ex: arucã unã mutritã la earbã shi, cãndu vidzu cãlcadza, lji si trihirã truplu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

deagã

deagã (deá-gã) sf deadzi/deadze (deá-dzi) shi dedz/dedz (dédzĭ) –
1: brats (limnos) tsi creashti di pri truplu-a unui arburi (pom) i creashti di pri un altu brats limnos ma gros; lumachi, alumachi, alãmachi, alneauã, angheauã, cãrcoci, crancã, crangã, creangã, grangã, dãrmã, drãmã, degã, dushcu, lumachi;
2: arburi njic cu multi alumãchi tsi crescu multi ori ndreptu dit loc; tufã, tufish, tufani, ljanurã, mãrunã, pãtljauã, etc.
{ro: creangă; tufiş}
{fr: rameau, branche; buisson, bosquet}
{en: tree branch; thicket, bush}
ex: aclo n codru, tu-unã deagã (alumachi, tufã); pulj tsi stai pri deagã (creangã); cu optusprats di deadzi (lumãchi); ãlj ligã di un arburi, cusitsãli di dedz

§ degã (dé-gã) sf dedz (dédzĭ) – (unã cu deagã)
ex: sum dega (lumachea) atsea di fag; ca birbilj dit degã (tufã); lji si frãndzea dedzli di poami; sum dega-atsea di fag shidea nã featã

§ digos (di-gósŭ) adg digoasã (di-gŭá-sã), digosh (di-góshĭ), digoasi/digoase (di-gŭá-si) – (arburi, pom) tsi ari multi shi ndisati dedz; alumãchios, tufos, stufos, stufutos, stuputos, fundutos
{ro: rămuros; tufos}
{fr: branchu, rameux; touffu}
{en: with many branches; bushy}

§ dushcu3 (dúsh-cu) sm dushtsi (dúsh-tsi) – (unã cu deagã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

drãzgã

drãzgã (drắz-gã) sf drãzghi/drãzghe (drắz-ghi) – arburi njits shi fundutosh tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; pãduri tinirã sh-multu tufoasã; arburi njits shi fundutosh (vlãstari) tsi crescu deadun sh-nu-alasã multu loc namisa di elj; tufã, tufish, tufani; ljanurã, janurã, yeanurã, eanurã
{ro: sihlă; crâng}
{fr: breuil; fourré; épaisseur d’une forêt; forêt jeune et très touffue}
{en: coppice, shrubs; young and bushy forest}
ex: suti di mãrshi di arbinesh umplurã drãzghili; nu putui si strãbat prit drãzgã (ljanurã, tufani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fag

fag (fágŭ) sm fadz (fádzĭ) – arburi analtu shi ndreptu di pãduri (tsi poati s-agiungã pãnã la 40-45m), cu lemnul vãrtos, cu coaja duzi, albã-murdarã ca cinusha, cu frãndzãli uvali (la videari sh-mãrimi ca oulu) cari lutsescu shi au peri njits pi mardzini); fau
{ro: fag}
{fr: hêtre}
{en: beech}
ex: faglu di dupã casã easti mari shi veclju; puljlu azbuirã shi shidzu n cãrciliu pi fag; criscu tu oara-atsea un fag multu analtu; durnja sum aumbra a fadzlor; eara toamnã, cãn-du fadzlji s-leagãnã di furtunã; unã goadã, sh-faglu suschirã nãoarã dit frãndzãli dit hicati

§ fau (fáŭ) sm fazi (fázĭ) shi fadz (fádzĭ) – (unã cu fag)

§ fagã (fá-gã) sf fãrã pl – fructul dat di fag; jir
{ro: jir}
{fr: faîne}
{en: beech-nut}
ex: multã fagã au fadzlji estan

§ fãdzet (fã-dzétŭ) sn fãdzeturi (fã-dzé-turĭ) – pãduri di fadz; fãdzimi
{ro: făget}
{fr: forêt de hêtres}
{en: beech forest}
ex: tu ljanura di fãdzet

§ fãdzimi/fãdzime (fã-dzí-mi) sf fãdzinj (fã-dzínjĭ) – multimi di fadz; fãdzet
{ro: făget}
{fr: nombre de hêtres}
{en: group of beech trees}
ex: veardea frundzã di fãdzimi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ljanurã

ljanurã (ljĭa-nú-rã) sf ljanuri (ljĭa-núrĭ) – pãduri tinirã sh-multu tufoasã; loc cu tufi di vlãstari shi arburits tiniri, fundutosh shi tufosh; arburi vlãstari; yeanurã, eanurã, janurã; drãzgã
{ro: sihlă; crâng, tufiş}
{fr: forêt jeune et très touffue; breuil; fourré; épaisseur d’une forêt}
{en: young and bushy forest; coppice, shrubs}
ex: tu pondili ljanuri

§ yeanurã (yĭa-nú-rã) sf yeanuri (yĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)
ex: nã purtecã di yeanurã (vlãstari)

§ eanurã (ĭa-nú-rã) sf eanuri (ĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)

§ janurã (jĭa-nú-rã) sf januri (jĭa-núrĭ) – (unã cu ljanurã)
ex: picurarlu easi dit janurã (ljanurã, drãzgã); nu-nj voi, dadã, picurar, cã picurarlu-i dit janurã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

niscãntu

niscãntu (nis-cắn-tu) adg, pr, num niscãntã (nis-cắn-tã), niscãntsã (nis-cắn-tsã), niscãnti/niscãnte (nis-cắn-ti) – tsi nu easti multu; tsi easti putsãn, mash unã parti dit un ãntreg; grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãscãntu, putsãn, niheamã, ndoi, ãndoi, nishti, nãshti
{ro: puţin, câţiva}
{fr: peu, quelque(s)}
{en: a little, a few, several}
ex: dupã niscãntã (putsãnã) oarã; niscãntsã (ndoi, nãshti) ljepuri ansãrirã dit ljanurã; si-lj da niscãnti (ndauã) oi; di niscãntili (di-atseali ndauã) prici; vidzui niscãnti (ndauã) muljeri tsi la stranji; cumpãrai niscãnti (nãshti) gutunji; niscãntsã (ndoi) vor, niscãntsã (ndoi) nu vor; lj-pitricui niscãnti (ndauã) zboarã di ni cãnjlji nu li mãcã

§ nãscãntu (nãs-cắn-tu) adg, pr, num nãscãntã (nãs-cắn-tã), nãscãntsã (nãs-cắn-tsã), nãscãnti/nãscãnte (nãs-cắn-ti) – (unã cu niscãntu)
ex: hearsim nãscãntu (niheamã) grãn; dã-nj nãscãntã (niheamã) pãni; vinjirã nãscãntsã (ndoi) oaminj

§ niscãntiori (nis-cắn-ti-órĭ) adv – (tsi nu s-fatsi tut chirolu ma) di oarã-oarã, di cãndu-cãndu; nãscãntiori, cãtivãrnãoarã, cãtivãrnoarã, cãtivãrãoarã, cãtivãroarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãtiunãoarã, cãtiunoarã, cãtinãoarã, cãtinoarã
{ro: căteodată, din când în când}
{fr: quelquefois, parfois, des fois}
{en: sometimes, from time to time}
ex: niscãntiori (di cãndu-cãndu) nã es furlji n cali; niscãnti ori nã es (di cãndu-cãndu nã es; cãndu nã es, sh-cãndu nu nã es)

§ nãscãntiori (nãs-cắn-ti-órĭ) adv – (unã cu niscãntiori)

§ nishti/nishte (nísh-ti) adg, pr, num – grai tsi caftã s-n-aspunã cã easti zborlu di ndoi (fãrã si spunã cãts) oaminj, lucri, etc.; un numir njic (doi, trei, patru…) di oaminj, lucri, etc.; nãshti, neshti, ndoi, ãndoi, niscãntsã, nãscãntsã, tsiva
{ro: nişte, câţiva}
{fr: certain, quelques, quelque chose}
{en: several, a few}
ex: deadish la nishti (niscãntsã) oaminj; nj-vinjirã nishti oaminj; va tsã dau nishti (tsiva, niscãnti, ndauã) lucri; tu nishti (niscãntsã) arudz lu-aflarã bãgat; s-lj-acumpãrã nishti (tsiva) tutuni di la argãstir

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

purtecã

purtecã (pur-té-cã) sf purtets (pur-tétsĭ) – cumatã suptsãri shi lun-gã dit unã-alumachi di pom; purteacã, pãrteacã, shupãrteacã, vitsã, shufrã, veargã, etc.
{ro: vargă, nuia}
{fr: verge, gaule, houssine}
{en: rod}
ex: talji nã purtecã (veargã) di ljanurã; purteca (lemnul, shcoplu) a flamburãljei; njitslji cu purtetsli, alagã surva

§ purteacã (pur-teá-cã) sf purtets (pur-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ pãrteacã (pãr-teá-cã) sf pãrtets (pãr-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ shupãrteacã (shĭu-pãr-teá-cã) sf shupãrtets (shĭu-pãr-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

§ shupurteacã (shĭu-pur-teá-cã) sf shupurtets (shĭu-pur-tétsĭ) – (unã cu purtecã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã