DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

gindar

gindar (gin-dárŭ) sm gindari (gin-dárĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); geandar, jandar, gindãrmã, strãjar, zãptie, zaptie, zaptiu; (fig: gindar = fanti, la giocurli di cãrtsã)
{ro: jandarm}
{fr: gendarme}
{en: policeman, militiaman}
ex: ti spun la gindar; lja cu gindarlu (fig: cu fantili, la-agioclu di cãrtsã)

§ geandar (gĭan-dárŭ) sm geandari (gĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)

§ jandar (jĭan-dárŭ) sm jandari (jĭan-dárĭ) – (unã cu gindar)
ex: un jandar s-turnã shi-lj gri

§ gindãrmã (gin-dãr-mắ) sm gindãrmadz (gin-dãr-mádzĭ) – (unã cu gindar)
ex: pitricu gindãrmãlu s-lu scoalã

§ gindãrmãrii/gindãrmãrie (gin-dãr-mã-rí-i) sf gindãrmãrii (gin-dãr-mã-ríĭ) –
1: adãrãmintul (casa, binaea) iu sta shi sh-fac lucrul gindarlji; zabitlãcã;
2: multimi di gindari
{ro: jandarmerie; mulţime de jandarmi}
{fr: gendarmerie; multitude de gendarmes}
{en: militia, multitude of militiamen}
ex: multã gindãrmãrii tricu pri-aoa

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

seimen

seimen (seĭ-ménŭ) sm seimenj (seĭ-ménjĭ) – suldat (stratiot ascherli, nizam) dit veaclja ascheri nturtseascã cari, tu idyiul chiro, eara shi geandarlu dit hoarã; semen, siimen, gindar, gindãrmã
{ro: soldat, jandarm}
{fr: soldat, gendarme}
{en: soldier, gendarme}
ex: iutsido njidzea avea doi seimenj dupã el; seimenjlji aviglja casili

§ semen (se-ménŭ) sm semenj (se-ménjĭ) – (unã cu seimen)
ex: mãni yin semenj s-u lja

§ siimen (siĭ-ménŭ) sm siimenj (siĭ-ménjĭ) – (unã cu seimen)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

strajã

strajã (stra-jĭã) sf strãji (strắjĭ) – un (multi ori un stratiot) tsi-aveaglji tsiva (un loc, unã cali, unã-ayinji, etc.); atsea tsi fatsi omlu tsi aveaglji tsiva; avigljitor, avlighitor, vigljitor, viglã, caraulã, cãrãulã, cãrãuli, cãrãulgi, caracoli, nubici; avigljari
{ro: strajă, sentinelă}
{fr: garde, sentinelle}
{en: guard, sentry}
ex: njarsi pãn di straja-a lui; va si-lj shadã strajã (va shi-lj shadã cãrãuli, va lu-aveaglji); strajã (avigljari) la oclji shi la gurã

§ strãjar (strã-jĭárŭ) sm strãjari (strã-jĭárĭ) – unã soi di stratiot tsi aveaglji ledzli-a statlui shi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); gindar, geandar, jandar, gindãrmã
{ro: sergent de oraş}
{fr: gendarme gardien}
{en: policeman, militiaman}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zapitã

zapitã (za-pi-tắ) sm zapitadz (za-pi-tádzĭ) – om tsi lucreadzã trã chivernisi; soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); zaptie, zaptiu, zãptie, zãbit, zãpit; pulits, pulitsã
{ro: ofiţer administrator, prefect}
{fr: officier administrateur}
{en: government administrator}
ex: trapsirã ndreptu la zapitãlu (omlu-ali chivernisi)

§ zãpit (zã-pítŭ) sm zãpits (zã-pítsĭ) – (unã cu zapitã)

§ zãbit (zã-bítŭ) sm zãbits (zã-bítsĭ) – (unã cu zapitã)
ex: easti nviscut ca un zãbit; nã vinji un zãbit nou

§ zãptie (zãp-ti-ĭé) sm zãptiedz (zãp-ti-ĭédzĭ) – unã soi di stratiot tsi fatsi lucrul di pulits tu-unã hoarã (cãsãbã, etc.); omlu-ali chivernisi a curi lucru easti tra s-veadã cã ledzli-a statlui suntu tsãnuti tu hori shi cãsãbadz sh-cari, atumtsea cãndu suntu cãlcati, lj-acatsã oaminjlji tsi li calcã sh-lji leagã; geandar, jandar, gindãrmã, strãjar; pulits, pulitsã, zãbit, zãpit, zapitã, zaptie, zaptiu
{ro: jandarm, poliţist}
{fr: gendarme, policier}
{en: gendarme, soldier of the militia, policeman}

§ zaptie (zap-ti-ĭé) sm zaptiedz (zap-ti-ĭédzĭ) – (unã cu zãptie)

§ zaptiu (zap-tíŭ) sm zaptii (zap-tíĭ) – (unã cu zãptie)
ex: lu cãftã un zaptiu (gindar); doi zãptii (gindãrmadz) lu scularã

§ zabitlãcã (za-bit-lắ-cã) sf zabitlãts(?) (za-bit-lắtsĭ) – binaea (casa) iu sta sh-lucreadzã zapitadzlji shi pulitslji; gindãrmãrii, chivernisi
{ro: autoritate, poliţie}
{fr: autorité, police}
{en: autoritty, police}

§ zãptãsescu (zãp-tã-sés-cu) (mi) vb IV zãptãsii (zãp-tã-síĭ), zãptãseam (zãp-tã-seámŭ), zãptãsitã (zãp-tã-sí-tã), zãptãsiri/zãptãsire (zãp-tã-sí-ri) – astãmãtsescu pri cariva di la lucrul tsi-l fatsi; lu-arãd pri cariva sh-lji ljau (pi nindreptu) bunurli tsi ari (un ãndreptu, scamnul a unui vãsilje, etc.); tsãn pri cariva (lu stãpuescu) sum putearea-a mea; zãptisescu, stãpuescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn