DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

dul

dul (dhúlŭ) sm, sf dulã (dhú-lã), dulj (dhúlj), duli/dule (dhú-li) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (easti arugat s-facã) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: lj-deadirã sh-unã dulã (huzmichearã) dinãpoi; yini nã dulã s-umplã bucljitsa; dula eara a atsiljei sorã ma mari; li bãgã ghini cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; aguni muljarea di la pãlati shi-sh tsãnu dula

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huzmeti/huzmete

huzmeti/huzmete (huz-mé-ti) sf huzmets (huz-métsĭ) – lucrul tsi easti tri fãtseari (n casã sh-deavãrliga di casã, tu-avlii, etc.); lucru faptu trã altu (geaba i trã pãradz); uzmeti, lucru;
(expr:
1: u-aspar huzmetea = u pat, nj-u fricã, mi-aspar multu;
2: nj-mutrescu huzmetea = ãnj mutrescu lucrul a meu; nu mi-ameastic tu lucrili-a alãntui; nu mi mealã atseali tsi s-fac)
{ro: serviciu}
{fr: service, affaire}
{en: service, affair}
ex: fã-nj unã huzmeti (lucru); totna-lj fac huzmeti; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: u-avea pãtsãtã, s-avea aspãreatã multu)

§ uzmeti/uzmete (uz-mé-ti) sf uzmets (uz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: fatsi uzmeti n casã trã unã cumatã di pãni; uzmetea-a lui nu u au multsã; easti pi uzmeti mari (lucru bun)

§ iuzmeti/iuzmete (ĭuz-mé-ti) sf iuzmets (iuz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: easti tu iuzmeti bunã, amintã multsã paradz; muljarea-nj fatsi iuzmeti n casã

§ huzmichear (huz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg huzmichearã (huz-mi-chĭá-rã), huzmicheari (huz-mi-chĭárĭ), huzmicheari/huzmicheare (huz-mi-chĭá-ri) – bãrbat (muljari) tsi fatsi icã easti arugat s-facã unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; uzmichear, iuzmichear, izmichear, dul, shcljau, argat
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: apoea-l lo la pãlatea-a lui shi-l featsi huzmichear; intrã ca huzmichear, s-pascã patili; arsãrirã huzmichearlji cu shcoapili shi dã-lj ãn cap; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; ninvitsatlu, cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui

§ uzmichear (uz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg uzmichearã (uz-mi-chĭá-rã), uzmicheari (uz-mi-chĭárĭ), uzmichea-ri/uzmicheare (uz-mi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)
ex: ari ahãts uzmicheari shi uzmicheare ni caplu nu u doari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sclav

sclav (sclávŭ) sm, sf, adg sclavã (sclá-vã), sclayi (scláyĭ) sclavi/sclave (sclá-vi) – huzmichear tsi nu-ari nitsiun ndreptu dupã leadzi, tsi nu poati s-fugã di la domnu-su tsi lu-ari acumpratã, cari lipseashti s-facã tuti vrerli a domnu-sui, s-lucreadzã fãrã misto, mash tra s-lu tsãnã n casã shi sã-lj da s-mãcã; un tsi easti acãtsat sh-tsãnut ligat tu-un polim; un tsi easti ligat shi ncljis tu-ahapsi; un tsi easti ligat di furi sh-trã cari s-caftã pãradz trã discumpãrari di la fumealja-a lui; rob, rop, ncljis, ancljis;
(expr:
1: lj-easti sclav a unui = (i) tsi fatsi urgheashti tut tsi-lj caftã cariva, fãrã s-lu ntreabã cãtse sh-fãrã s-lji caftã unã platã i discumpãrari trã tuti atseali tsi-lj fatsi;
2: easti sclav a unei idei (a unui lucru, a unei mirachi, vreari, etc.) = tsi bãneadzã mash tr-atsea idei (lucreadzã mash tr-atsel lucru, mirachi, vreari, etc.);
3: cu sclavlu = sclaea, numa-a unui agioc di cilimeanj)
{ro: sclav, captiv, prisonier, ostatec, închis (în închisoare)}
{fr: esclave, captif, otage, emprisonné}
{en: slave, captive, prisoner, hostage}
ex: tu-unã zãmani, sclayilji s-vindea; sclav (rob, ncljis) s-mi tsãnã veara ntreagã; sclavi a lui s-hibã macã va, cã nãsi bunlu aestu va-lj lu-aibã trã cunushteari pãnã s-bãneadzã

§ sclãvilji/sclãvilje (sclã-ví-lji) sf sclãvilj (sclã-víljĭ) – starea (catastasea) tu cari s-aflã un tsi easti sclav (ligat, ncljis tu-ahapsi, acãtsat sh-tsãnut ncljis tu polim, etc.); sclãvii, sclavii, rubii
{ro: sclavie, captivitate}
{fr: esclavage, captivité}
{en: slavery, captivity}
ex: mortu di sclãvilji; nom shi sclãvilji nu shtiu; patru anj sclãvilja-lj tsãnu (fu tsãnut sclav)

§ sclãvii/sclãvie (sclã-ví-i) sf sclãvii (sclã-víĭ) – (unã cu sclãvilji)
ex: s-bãneadzã tutã eta tu sclãvii; lu loarã tu sclãvii

§ sclavii/sclavie (scla-ví-i) sf sclavii (scla-víĭ) – (unã cu sclãvilji)

§ shcljau (shcljĭáŭ) sm, sf shcljauã (shcljĭá-ŭã), shcljai (shcljĭáĭ), shcljai/shcljae (shcljĭá-i) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (icã easti arugat s-facã, ca un sclav) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); dul, huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear, argat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn