|
|
iuvashuva
iuvashuva (ĭu-vá-shĭu-vá) adv – vedz tu iu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iucunoscu
cunoscu (cu-nós-cu) (mi) vb III shi II cunuscui (cu-nus-cúĭ), cunushteam (cu-nush-teámŭ), cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunoash-tiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) shi cunushteari/cunushteare (cu-nush-teá-ri) –
1: lu shtiu cari easti; hiu sigur cã atseali tsi am tu minti (tsi dzãc, tsi ved, tsi avdu, tsi nvets, tsi-nj s-ari spusã, etc.) suntu dealihea; pistipsescu multu (dip ca atumtsea cãndu hiu sigur) cã tsiva easti dealihea, ashi cum s-ari faptã; shtiu;
2: lj-aspun ihãristisirea tsi u am trã bunlu tsi nj-ari faptã; u spun dishcljis (cu ifhãristisiri, sh-ta s-u shtibã tuts) faptul cã cariva ari adratã un lucru tr-alãvdari; pricunoscu cã un lucru s-ari faptã dealihea; pricunoscu;
(expr: dintsãlj din gurã-ts cunoscu = ti cunoscu multu ghini)
{ro: cunoaşte; recunoaşte}
{fr: connaître; reconnaître}
{en: know; be grateful}
ex: cunoscu (shtiu, zburãscu) nturtseashti; cunuscui (lji shtiui, lj-adunai) multsã di-a noshtri tu Vlãhii; lipseashti s-nã videm tra s-nã cunushtem (s-nã shtim un cu-alantu, cari him); cunoscu (li shtiu) gramatili grãtseshti; di cãndu s-cunuscurã (s-adunarã shi shtiurã un di-alantu), albã dzuã nu vidzurã; nu-nj cunoscu (nu-nj shtiu tsiva) di lucrul aestu; va ts-u cunoscu (va ts-u pricunoscu) buneatsa tsi nj-u featsish; adrat cu stranji mushati shi hrisusiti, di nu puteai s-lu cunoshti iuvashuva
§ cunuscut (cu-nus-cútŭ) adg cunuscutã (cu-nus-cú-tã), cunuscuts (cu-nus-cútsĭ), cunuscuti/cunuscute (cu-nus-cú-ti) – tsi easti shtiut cã-i dealihea; tsi easti pricunuscut; om tsi-l cunoscu ghini sh-nj-easti oaspi; shtiut, pricunuscut, cunushmai
{ro: cunoscut, ştiut; recunoscut}
{fr: connu; reconnu}
{en: known; grateful}
ex: nj-easti multu cunuscutã (u shtiu ghini) boatsea aestã
§ cunoashtiri/cunoashtire (cu-nŭásh-ti-ri) sf cunoashtiri (cu-nŭásh-tirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cunoashti; cunushteari, shtiri, shteari, pricunoashtiri, pricu-nushteari
{ro: acţiunea de a cunoaşte; de a recunoaşte}
{fr: action de connaître; de reconnaître}
{en: action of knowing; of being grateful}
ex: greauã easti cunoashtirea-a omlui
§ cunushtea-ri/cunushteare (cu-nush-teá-ri) sf cunushteri (cu-nush-térĭ) – (unã cu cunoashtiri)
duh
duh (dúhŭ) sn duhuri (dú-hurĭ) –
1: anasã, adiljat, adiljatic, suflari, ahnoatã, hnoatã, suluchi;
2: hãrli tsi-l fac omlu s-aducheascã cã easti unã hiintsã ahoryea di-alanti hiintsi; suflit, pnevmã, gean, stuhico;
(expr:
1: sh-loarã (sh-li au) duhurli = bãneadzã ghini un cu-alantu, s-aduchescu ghini, suntu bunj oaspits, au ligãturi buni un cu-alantu;
2: sh-loarã duhlu = s-anjurdzirã un pri-alantu, s-cunuscurã, acãtsarã niheamã gaireti;
3: lj-easi duhlu = lj-si curmã adiljaticlu, lj-easi suflitlu, moari;
4: Sãmtul, Ayiul Duh = Duhlu-al Dumnidzã; Sãmta Pnevmã, unã di treili fãts al Dumnidzã, alanti dauã hiindalui Tatãl sh-Hiljlu)
{ro: respiraţie, suflare; duh, spirit}
{fr: respiration; âme, esprit}
{en: breathing; spirit}
ex: multu greu lj-anjurdzea duhlu (anasa, adiljatlu, suflarea); dupã duhlu (adiljatlu, anasa) a ljei, dupã muljirushca-lj fatsã, nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva cã-i ficior; nj-anjurzeashti duhlu (adiljaticlu, suflarea, ahnoata); duhlu (suflitlu) a Hristolui mplãtea n casã; Sãmtul Duh dipusi pri apostolj; duh easti suflitlu; cãt agiumshu acasã, lj-ishi duhlu (lj-ishi suflitlu, muri); ari multu duh (suflit); cu duhlu al Dumnidzã amirãroanja nchisi greauã
iu
iu (ĭú) adv –
1: tu cari loc?; tu cari parti?;
2: tu loclu cari; loclu tu cari
{ro: unde}
{fr: où, à quelle place}
{en: where}
ex: iu (tu cari loc) va s-njirdzets?, iutsi s-hibã; iu (loclu tu cari) bea puljlji apã; murmintul iu-i (tu loclu tu cari easti) ngrupat; cãtrã iu (cari loc) u-avets cunachea?; iu (tu cari loc) ti duts?; di iu (di cari loc) yini frati-tu?
§ iutsido (ĭú-tsi-dó) adv – tu itsi loc; tu cati loc; pristi tut; iutsi s-hibã; iutsi, iudo, iuchishdo
{ro: oriunde, ori şi unde, peste tot}
{fr: n’importe où, partout}
{en: anywhere, everywhere}
ex: iutsido (tu itsi loc) va duts, shcop va mãts; iutsido (tu itsi loc) va s-njergu, va s-nj-amintu bana; iutsido voi, aclo mi duc; cãftarã iutsido, ma nu aflarã tsiva
§ iutsi (ĭú-tsi) adv – (unã cu iutsido)
§ iudo (ĭu-dó) adv – (unã cu iutsido)
ex: iudo (tu itsi loc) s-tsã tornji ocljilj
§ iuchishdo (ĭu-chish-dó) adv – (unã cu iutsido)
§ iuva (ĭu-vá) adv –
1: (cãndu nu-ari “nu” dupã el): tu-un loc; tu vãrã loc;
2: (cãndu easti “iuva nu”): tu nitsiun loc
{ro: undeva; nicăieri}
{fr: quelque part; nulle part}
{en: somewhere; nowhere}
ex: lj-aflai iuva (tu-un loc); s-aflã capiti fãrã limbã iuva (tu vãrã loc)?; lipseashti si s-aibã vidzutã iuva (tu vãrnu loc); nu lj-aflai iuva (tu nitsiun loc); iuva (tu nitsiun loc) nu nã dusim; nu-l vidzui iuva (tu nitsiun loc); ma iuva (tu nitsiun loc) nu-aflarã nitsi shilji di lemnu; iuva (tu nitsiun loc) nu s-ari-avdzãtã ma multsã furi
§ iuvashuva (ĭu-vá-shĭu-vá) adv – tu nitsiunã parti; tu nitsiun loc; ici, dip, di dip
{ro: deloc}
{fr: pas du tout; nullement}
{en: not at all; by no means}
ex: nu-lj s-astindzea ali Viroanã, iuvashuva (dip); nu vrea s-avdã iuvashuva, ca feata cu mãnjli tãljati s-lji hibã norã; cari nu vrea iuvashuva gionili, lj-aspusi, cã zmeulu doarmi; necã-lj tricu mintea iuvashuva, c-atsea s-hibã feata-a lui; da nãpoi s-lu-adapã, iuvashuva, calu s-trãdzea nãpoi; aoa s-u-aflã, aclo s-u-aflã, nu s-videa iuvashuva; nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva cã-i ficior; nu puteai s-lu cunoshti iuvashuva; nu vru iuvashuva s-lj-aspunã; aestu-lj da nã pãzari, ma Chitlu nu si ndridzea iuvashuva
muljari1/muljare
muljari1/muljare (mu-ljĭá-ri) sf muljeri (mu-ljĭérĭ) –
1: feamina-a omlui tsi ari tricutã di ilichia di featã, ari criscutã sh-ari loatã boea-lj dit soni;
2: feamina cu cari si nsurã un bãrbat; nicuchirã;
(expr: muljari greauã = muljari tsi-ashteaptã njic, tsi easti cu sartsinã;
3: minti muljireascã = minti lishoarã;
4: muljarea-i evã! = muljarea ti-arãdi, ti tradzi cãtrã ea;
5: si ncaci ca muljerli = si ncaci dipriunã trã tsiva dip, trã un lucru tsi nu-ahãrdzeashti multu;
6: muljarea sh-cãtusha au cãti noauã sufliti; ari noauã sufliti ca vulpea, cãtusha, muljarea = easti greu s-u fats ta s-moarã)
{ro: femeie; soţie}
{fr: femme; épouse}
{en: woman; wife}
ex: casã fãrã muljari, casã fãrã hari; muljarea nicuchirã nu s-acumpãrã; ca muljari greauã, tsi veadi, caftã; tinjia la muljari-i mushuteatsa-atsea ma mari; muljarea-lj scoasi peri alghi sh-a draclui; muljarea lu-aushi draclu; muljarea-l cripã draclu; muljarea-i ma drac shi di drac; muljarea-i lucrulu-a draclui; tats, nu strigã, mori muljari; hii muljari, nu hii bãrbat!; s-avea adunatã multi muljeri la cor; muljarea aestã-i giuneauã; nu him muljeri cã him bãrbats; gri a muljari-sai (a nicuchirã-sai), sã-lj bagã nã cãrvealji tu tastru; cãti-lj featsi muljari-sa (nicuchira-a lui) s-lu tsãnã, sã sta acasã, cã cari vai mutreascã di fumealji; bãrbatlu s-poartã cu saclu, sh-muljarea sã scoatã cu aclu, casã nu s-adarã; muljarea tsi fatsi, ne draclu nu u disfatsi; ca muljarea tsi plãndzea sum gortsu
(expr: s-dzãtsi ti muljarea tsi-adunã gailelu ncot cã un lucru nu va si s-facã, cãndu lucrul easti sigur cã va si s-facã); tu dzatsili zboarã, ascultã sh-un di-a muljariljei; dã sh-fudz di muljari arauã; muljarea arauã easti ca casa tsi-afumã; muljarea bunã-i ghineatsa-a casãljei; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; thimeljlu a casãljei easti muljarea; cari sh-bati muljarea ãsh bati caplu, earã, cari sh-bati mula, ãsh bati punga; muljarea, calu sh-tufechea nu si mprumutã; apa, foclu sh-muljarea nu au pisti; muljarea-atsea buna sh-tinjiseashti bãrbatlu; muljarea tsi nu va s-frimintã, dzua tutã ntsearni; mumã sh-tatã nu-aflu, muljeri cãti s-vrei; bãrbatlu cu crutsea n cap, muljarea cu draclu tu inimã
§ muljirami/mu-ljirame (mu-lji-rá-mi) sf fãrã pl – multimi di muljeri; adunari (parei, sutsatã) di muljeri; tutã lumea-a muljerlor
{ro: mulţime de femei, muieret}
{fr: nombre de femmes}
{en: multitude of women}
njir1
njir1 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, uinjisescu
{ro: (se) mira}
{fr: s’étonner, s’ébahir}
{en: astonish, be (stand) amazed}
ex: s-njirã (s-ciudiseashti) nã dunjai di mushuteatsa-a ljei; tuts s-njira (ciudisea): cari easti atsea featã?; shi si s-njirã (s-apuriseascã; icã s-lã treacã oara) tuts; tsal Tega s-njira (s-ciuidisea; icã lj-tritsea oara); ma mi njir (ciudisescu) cã nu-nj spusi; s-njirarã (s-thãvmusirã) vlahuhorli trei; mi njir (mi ciudisescu) di foami cum s-tsãn; s-njira pri nãsã (s-apurisea tri nãsã) cari ts-u videa; Miti cãntã sh-alantsã s-njirã (s-ciudisescu, sta cu gura hãscatã) pri nãs
§ njirat1 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njira-ti/njirate (nji-rá-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}
ex: stãtea njirats (ciudusits) la ushi; ocljilj a lor pãscurã njirats (ciudisits, uinjisits) di patruli pãrtsã; cari avdza di aestã, njirat (ciudisit) armãnea, cã nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva; njirat (uinjisit) shi ciuduit
§ njirari1/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, uinjisiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a (se) mira; mirare}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed; amazement}
ex: ea-l mutreashti cu njirari (ciudisiri, apurii); scutea sh-cãti un zbor di njirari (ciudii); nj-yini njirari (ciudii) cãndu-lj ved doilji
§ anjir (anjir) (mi) vb I anjirai (a-nji-ráĭ), anjiram (a-nji-rámŭ), anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirari/anjirare (a-nji-rá-ri) – (unã cu njir1)
§ anjirat (a-nji-rátŭ) adg anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirats (a-nji-rátsĭ), anjirati/anjirate (a-nji-rá-ti) – (unã cu njirat1)