DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aljurea

aljurea (a-ljĭú-rea) adv – (tu) altã parti; tu altu loc; iutsi s-hibã; iuva, iutsido, naljurea;
(expr:
1: bat (zburãscu) aljurea = nu shtiu tsi dzãc; dzãc vruti sh-nivruti; zburãscu fãrã s-minduescu; dzãc glãrinj; aljuredz;
2: hiu cãtrã-aljurea = nu-am aradã, hiu alocuta, hiu fãrã minti, nu u-am mintea ntreagã;
3: nj-escu aljurea cu mintea = nu ti-avdu, nu bag oarã la-atseali tsi dzãts, nu ti-aduchescu cã u-am mintea la alti lucri;
4: aljurea dai sh-aljurea creapã; aljurea arucã tufechea sh-aljurea arsari ljepurli; aljurea cãrcãreadzã sh-aljurea oauã = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva fatsi tsiva ma da di altu tsiva la cari nu s-ashtipta)
{ro: aiurea}
{fr: ailleurs; autre part, dans un autre endroit}
{en: elsewhere, anywhere else, nowhere}
ex: feati-aljurea (tu-unã parti), gionj aljurea (tu-altã parti) giuca ahoryea; noi him di-aljurea (dit alti locuri); furlji apucarã aljurea (s-ducã tu-alti locuri); tini eshti aljurea
(expr: nu eshti aoa cu mintea, nu shtii tsi s-fatsi)

§ naljurea (na-ljĭú-rea) adv (ngrãpsit shi n-aljurea, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar) – (unã cu aljurea);
ex: imna cu mintea cãtrã naljurea
(expr: cu mintea la alti lucri, tu alti locuri); stranji arupti, cãtrã naljurea
(expr: cavai di lumi, alocuta, fãrã nitsiunã aradã); cu perlji cãtrã naljurea
(expr: alocuta, nichipti-nats); shuira tora cãtrã naljurea
(expr: ashi, fãrã-aradã, cu mintea chirutã, tu-altã parti)

§ aljuredz (a-ljĭu-rédzŭ) vb I aljurai (a-ljĭu-ráĭ), aljuram (a-ljĭu-rámŭ), aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurari/aljurare (a-ljĭu-rá-ri) – hiu hivrit, cu cãlduri mãri (pirito), nu-aduchescu tsi s-fatsi deavãrliga di mini shi zburãscu fãrã sã shtiu tsi dzãc; dzãc zboarã tsi nu-au vãrã noimã; zburãscu-aljurea
{ro: aiura, delira}
{fr: délirer}
{en: be delirious}
ex: acãtsã s-aljureadzã (si zburascã fãrã sã shtibã tsi zboarã dzãtsi); tutã noaptea avea aljuratã (avea zburãtã fãrã noimã cã eara lãndzit sh-avea pirito multu mari)

§ aljurat (a-ljĭu-rátŭ) adg aljuratã (a-ljĭu-rá-tã), aljurats (a-ljĭu-rátsĭ), aljurati/aljurate (a-ljĭu-rá-ti) – cari zburashti fãrã sã shtibã tsi dzãtsi (cãndu ari pirito shi nu-aducheashti tsi s-fatsi deavãrliga di el)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãm

arãm (a-rắmŭ) (mi) vb I arãmai (a-rã-máĭ), arãmam (a-rã-mámŭ), arãmatã (a-rã-má-tã), arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) – zgrãm (loclu), rãm, scãlsescu, rãcãescu; sap
{ro: arâma, scobi}
{fr: creuser, fouiller}
{en: hollow, furrow, dig}
ex: grochi nu-adarã sh-pri iu arãmã, fatsi tuts tra sã si zgrãmã (angucitoari: puriclu); bãgai s-arãmã (s-sapã) dauã urghii andãca trã tsilar; s-veadi cã porcul arãmã aoatsi; sh-ma cãt arãmã, tu rãdãtsina…; arãmai (zgrãmai) cu mãnjli; iutsido sh-arãmã narea (si zgrãmã nuntru, cu dzeadzitlu); nu cutidza dintili si sh-arãmã di el; loc sãnãtos, nu s-arãmã (nu sã scãlseashti, nu s-sapã, nu si zgrãmã); ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii

§ arãmat (a-rã-mátŭ) adg arãmatã (a-rã-má-tã), arãmats (a-rã-mátsĭ), arãmati/arãmate (a-rã-má-ti) – zgrãmat (loclu), rãmat, scãlsit, rãcãit; sãpat
{ro: arâmat, scobit}
{fr: creusé, fouillé}
{en: hollowed, furrowed, dug}
ex: stizmili tuti arãmati (zgrãmati)

§ arãmari/arãmare (a-rã-má-ri) sf arãmãri (a-rã-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãmã loclu; zgrãmari (loclu), rãmari, scãlsiri, rãcãiri; sãpari
{ro: acţiunea de a arâma, de a scobi; arâmare, scobire}
{fr: action de creuser, de fouiller}
{en: action of furrowing, of digging}

§ rãm (rắmŭ) (mi) vb I rãmai (rã-máĭ), rãmam (rã-mámŭ), rãmatã (rã-má-tã), rãma-ri/rãmare (rã-má-ri) – (unã cu arãm)
ex: tut rãma cu puljanlu

§ rãmat (rã-mátŭ) adg rãmatã (rã-má-tã), rãmats (rã-mátsĭ), rãmati/rãmate (rã-má-ti) – (unã cu arãmat)

§ rãmari/rãmare (rã-má-ri) sf rãmãri (rã-mắrĭ) – (unã cu arãmari)

§ arãmãtor (a-rã-mã-tórŭ) adg arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri), arãmãtori (a-rã-mã-tórĭ), arãmãtoari/arãmãtoare (a-rã-mã-tŭá-ri) – (un) tsi arãmã (rãmã, zgrãmã, scãlseashti, rãcãeashti); (fig: arãmãtor sm = porcu, pravdã tsi-arãmã loclu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

biligicã

biligicã (bi-li-gí-cã) sf biligits (bi-li-gítsĭ) – stulii tsi sh-u-adutsi cu-un tserclju (nel mari), di-aradã di-asimi i malamã, tsi s-poartã di muljeri tu brats ningã mãnã; bilingicã, biliungicã, biligic, biligechi, bilgechi, bizilicã, biliczii
{ro: brăţară}
{fr: bracelet}
{en: bracelet}
ex: lj-featsi doarã nã biligicã di-asimi; purta la mãnã unã biligicã di malãmã

§ bilingicã (bi-lin-gí-cã) sf bilingits (bi-lin-gítsĭ) – (unã cu biligicã)

§ bilingiucã (bi-lin-gĭú-cã) sf biliungits (bi-lin-gĭútsĭ) – (unã cu biligicã)

§ biligic (bi-li-gícŭ) sn biligicuri (bi-li-gí-curĭ) – (unã cu biligicã)
ex: zãnatea easti biligic di-amalãmã

§ biligechi/biligeche (bi-li-gé-chi) sf biligechi (bi-li-géchĭ) – (unã cu biligicã)

§ bilgechi/bilgeche (bil-gé-chi) sf bilgechi (bil-géchĭ) – (unã cu biligicã)

§ bizilicã (bi-zi-lí-cã) sf bizilits (bi-zi-lítsĭ) – (unã cu biligicã)
ex: bizilicã di malãmã lucratã sirmatiro; mi miscu cu unã bizilicã di asimi afumatã tu flurii

§ biliczii/biliczie (bi-lic-zí-i) sf biliczii (bi-lic-zíĭ) – (unã cu biligicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cali/cale

cali/cale (cá-li) sf cãljuri (cã-ljĭúrĭ) – unã fashi di loc (loc multu strimtu shi lungu), ndreptu maxus tra s-urdinã pri el omlu, prãvdzãli shi amãxili; fasha di loc dit un cãsãbã tsi poartã unã numã shi ari casi di-unã parti sh-di-alantã; drum, sucachi, cãrari; (fig:
1: cali = (i) dutsearea i vinjirea dit un loc tu altu; (ii) furtia tsi s-poartã cu dutsearea i vinjirea (calea) dit un loc tu altu; (iii) minti bunã, giudicatã bunã; (iv) urnimii, minti, nvitsari; (v) oarã (ca tu: unã oarã, dauã ori, etc.); (vi) atsea tsi fac cu dutsearea iuva; expr:
2: calea, calea; calea-calea (adv) = pri cali, cãndu imnu, imnãndalui);
3: lj-acats calea = lj-es dininti n cali, lj-astalj calea, aveglju calea tra s-lu-acats (s-lu-agudescu, s-nu poatã s-treacã, etc.);
4: ljau calea mari = ljau calea-a moartiljei, trag s-mor, sã ncljid ocljilj;
5: ljau cali; nj-ljau calea di gushi = nchisescu s-mi duc iuva;
6: lom cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.) = fãtsem cali (lungã, mari, dit un loc tu altu, etc.);
7: alag cãljurli, bat cãljurli = cutriir lumea;
8: nj-trag calea = nchisescu diznou tra s-fug;
9: nj-mutrescu calea = nj-mutrescu huzmetea, lucrulu-a meu, nu mi-ameastic tu lucri xeani;
10: lja calea-a tatã-sui = easti ca tatã-su, fatsi lucrili ca tatã-su, njardzi pi urmili a tatã-sui;
11: aruc (fac) nã cali = fac nã cali cu-unã furtii di lucri;
12: hiu pri unã cali cu el = minduescu unã soi cu el, hiu tu-unã minti cu el, hiu sinfuni;
13: nj-escu ãn cali = hiu ghini, escu cum lipseashti, nj-escu tu aeari;
14: lu-aduc tu (ãn) cali; ãl bag di cali = l-cãndãrsescu, lj-umplu mintea, l-fac s-lja unã apofasi, l-fac s-adarã atseali tsi voi mini;
15: bag di cali = mi mbun cu cariva; li ndreg lucrili cu cariva;
16: ãlj dau di cali = u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru;
16: u aflu di cali = minduescu cã easti ghini, ljau apofasea;
17: u-aflu cu cali = pistipsescu cã easti ghini (s-fac tsiva);
18: ãlj dau unã cali = lu urnipsescu, lj-aspun cum s-facã;
19: ãlj dau cali = (i) (lj-dau di cali) u-aduchescu huzmetea, l-dizleg lucrul, lj-aflu cearei a unui lucru; (ii) l-sãlãghescu, lu-alas s-fugã;
20: mi calcã calea = nj-si caftã (nj-si cadi) tra s-lu fac mini lucrul;
21: unã cali mi dush = mi dush unãoarã;
22: mi duc, iu mi scoati calea = mi duc naljurea, iutsi s-hibã, iu-nj ved ocljilj;
23: (hoara) easti “trei” ori cali (diparti di-aoa) = tra s-agiundzem di-aoa n hoarã va nã lja ca trei ori di chiro;
24: (omlu) a caliljei, a calealui; easti cu cali, easti n calea-al Dumnidzã, etc. = (omlu) a caliljei ndreaptã, bunã, a ndriptatiljei; (omlu) a dealihealui, dealihea;
25: om di prit cãljuri = om tsi nu easti di fumealji bunã, tsi criscu prit cãljuri, tsi nu easti bun trã tsiva, tsi alagã hulandar;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãrciliu

cãrciliu (cãr-ci-líŭ) sn cãrciliuri (cãr-ci-lí-urĭ) – partea di nai ma nsus a unui lucru (munti, arburi, casã, pirgu, etc.), multi ori (ma nu totna) chipitoasã (surlutoasã, ntsãpãlicoasã); ncãrciliu, angheauã, cacealiu, creashtic, creashtid, creashtit, cuculj, chiscu, culmã, cingãrliu, cipit, ciucã, ciulubet, ciuciulã, ciungani, ciumã, huhutã, pic, pifilic, tãmpã, tsãpãlic, tsipilic, tsulubet, chirchinedz, chicerã, chipitã, mitcã, mãyeauã, gucilii, gugiulii
{ro: creştet, vârf}
{fr: cime, sommet, faîte}
{en: peak, summit, (mountain, tree, building) top}
ex: shidzu n cãrciliu pi fag; mi-alinai pãnã tu cãrciliulu-a ciricilui; cãrciliulu (creashtitlu) a caplui; pri cãrciliulu (culmea) di munti

§ ncãrciliu (ncãr-ci-líŭ) sn ncãrciliuri (ncãr-ci-lí-urĭ) – [scriat shi n cãrciliu] (unã cu cãrciliu)
ex: mi-alinai ncãrciliu

§ cingãrliu (cin-gãr-líŭ) sn cingãrliuri (cin-gãr-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)
ex: cingãrliulu (cãrciliulu) a muntsãlor

§ cacealiu (ca-cĭa-líŭ) sn cacealiuri (ca-cĭa-lí-urĭ) – (unã cu cãrciliu)

§ cuculj1 (cu-cúljĭŭ) sn cuculji/cuculje (cu-cú-lji) – (unã cu cãrciliu)
ex: cuculjili (cãrciliili) di muntsã chitrosh

§ ciuciulã1 (cĭu-cĭú-lã) sf ciuciuli/ciuciule (cĭu-cĭú-li) – (unã cu cãrciliu)
ex: ciuciula-a unui munti; ciuciula a dzeanãljei; ciuciula a Pindului; pisti-a muntsãlor ciuciuli; plaiurli lãi, ciciulili alghea; cãlivã, cu ciuciula-analtã

§ ciucã1 (cĭú-cã) sf ciutsi/ciutse (cĭú-tsi) – (unã cu cãrciliu)
ex: pri cama analtã ciucã (ciuciulã); s-alipidã cãtrã ciuca (ciuciula) scãrpoasã; mi-alinai analtu pri ciucã

§ ciumã1 (cĭú-mã) sf ciumi/ciume (cĭú-mi) – (unã cu cãrciliu)
ex: Ciuma-a Corbului (loc di Bãeasa)

§ ciumulicã (cĭu-mu-lí-cã) sf ciumulitsi/ciumulitse (cĭu-mu-lí-tsi) – ciumã ma njicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

coadã

coadã (cŭá-dã) sf codz (códzĭ) shi coadi/coade (cŭá-di) –
1: mãdularlu di dinãpoi a prãvdzãlor, tsi-ansari dit truplu-a lor, di-aradã, ma nsus di cur, ca unã lugurii lungã shi suptsãri; partea cu peani tsi s-aflã tu dinãpoea-a truplui di pulj; partea di dinãpoi, di-aradã ma suptsãri, a truplui di ndauã prici ca, bunãoarã, pescul, nipãrtica, etc.;
2: perlu dit caplu-a muljerlor (sh-a bãrbatslor, cãtivãrãoarã) tsi creashti lungu shi easti mpiltit; cusitsã, pãltãnitsã, pultãnitsã, plitencã, cuseauã, chicã;
3: partea cu cari frãndzãli (lilicili, frutili, etc.) suntu ligati di truplu (alumãchili) a pomlui (a earbãljei, etc.);
4: partea suptsãri shi lungã dit unã pitachi (litacicã) tsi s-pindzurã cãtã nghios;
5: partea dit-unã hãlati (lupatã, meturã, tigani, tengiri, etc.) di cari s-acatsã cu mãna;
6: aradã lungã di oaminj tsi-ashteaptã tsiva; (fig:
1: coadã (sf) = (i) omlu (pravda, lucrul) cari, tu-unã aradã di oaminj (prãvdzã, lucri), s-aflã tu soni, easti coduslu, easti-atsel dit soni; (ii) omlu tsi easti nai ma putsãn bunlu, nai ma slablu, nai ma glarlu, etc., dit unã parei di oaminj; (iii) lãna di la coada-a oailjei; (iv) oai, pravdã; (v) un tsi s-dutsi tut chirolu dupã (cu) un altu, sh-nu lu-alasã s-hibã dip singur (cã-l va multu, cã va s-veadã iu s-dutsi sh-tsi fatsi, etc.); (vi) cusuri, mã-hãnã, catmeri, smãrdã; (vii) mãdularlu-a bãrbatlui tsi lu-aleadzi di muljari, sh-cari s-aflã tu partea di nafoarã, di nghios sh-di nãinti a truplui; putsã, pulã, mandal, nanciu, hãlati, noaci, noadã, ciulicã, sochi;
2: (n, tu) coadã (adv) = dit (tu) soni, dit (tu) bitisitã, tu mardzini, etc.; acabeti, angeac, artãc, neisi, etc.; expr:
3: coadã-baturã (cŭá-dã-bá-tu-rã) sf (pluralu: coadã-baturi/coadã-bature) – pulj njic, sumolcu (siv, bagav), tsi bãneadzã di-aradã piningã api, cu coada lungã tsi sh-u minã tut chirolu, sh-cari s-dutsi sã-sh treacã earna tu locuri ma caldi; bajancã, cutrubatã, codabatrã;
4: coadã-albushi/coadã-albushe sf (pluralu: coadã-albu-shi/coadã-albushe) = pulj cu coada tsi da ca pri albu; cudalbã;
5: coadã-aroshi/coadã-aroshe sf (pluralu: coadã-aroshi/coadã-aroshe shi codz-aroshi/codz-aroshe shi coadi-aroshi/coadi-aroshe) = pulj tsi ari coada aroshi;
6: coada-a calui sf (pluralu: codzli-a calui) = soi di earbã tsi creashti tu locurli vlãngoasi, dit vãljuri, cu dauã trupuri, goali pri dinãuntru, unlu cari adarã fructi shi altu sterpu;
7: coadã-shurichinã sf (pluralu: codz shurichinji) = earbã tsi creashti prit tuti locurli, pi cãmpu i pit uboarili-a oaminjlor, cu frãndzã ca peani sh-lilicili, di-aradã albi, adunati stog ca tu-unã soi di arapun i umbrelã; shuricinã, shurichinã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hãvã1

hãvã1 (hã-vắ) sm hãvadz (hã-vádzĭ) – clima (cãldura, arcoarea, ploili, neaua sh-vimtul, etc. lugursiti deadun ti ntreglu an) tu cari s-aflã un loc; hãvai, avai, vimtu, air, aerã, erã, climã;
(expr:
1: nj-mutrescu hãvãlu = nj-mutrescu chefea;
2: nu mi-aproachi hãvãlu = nu-nj fatsi ghini clima)
{ro: aer, climat}
{fr: air, climat}
{en: air, climate}
ex: aoa easti hãvã (vimtu) greu; nãsh sh-mutrea hãvãlu sh-chefea

§ hãvai1/hãvae (hã-vá-i) sf hãvãi (hã-vắĭ) – (unã cu hãvã1)

§ havai1/havae (ha-vá-i) sf havãi (ha-vắĭ) – (unã cu hãvã1)
ex: aruca tufechi tu havai (tu vimtu); nu mi-aproachi havaea
(expr: nu-nj fatsi ghini clima) iutsido

§ avai/avae (a-vá-i) sf avãi (a-vắĭ) – (unã cu hãvã1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

iliftirii/iliftirie

iliftirii/iliftirie (i-lif-ti-rí-i) sf iliftirii (i-lif-ti-ríĭ) – izinea shi pu-tearea tsi u ari cariva tra s-facã atseali tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.) fãrã tra s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; catas-tasea tu cari s-aflã un om tsi nu easti ncljis tu-unã filichii; elefterii, lefterii, hurieti, slobodii
{ro: libertate}
{fr: liberté}
{en: liberty, freedom}

§ elefterii/elefterie (e-lef-te-rí-i) sf elefterii (e-lef-te-ríĭ) – (unã cu iliftirii)

§ lefterii/lefterie (lef-te-rí-i) sf lefterii (lef-te-ríĭ) – (unã cu iliftirii)

§ ileftir (i-léf-tirŭ) adg ileftirã (i-léf-ti-rã), ileftiri (i-léf-tirĭ), ileftiri/ileftire (i-léf-ti-ri) – tsi ari iliftiria tra s-facã tsi va (iu va, cãndu va, etc.) fãrã s-caftã izini maxus di la altu, icã s-lji hibã fricã ca va s-patã tsiva; (stat) tsi nu tsãni di altu shi s-nicuchirseashti ashi cum va, fãrã s-caftã izini di la altu (stat); eleftir, leftir, lefter, filcu
{ro: liber, independent}
{fr: libre, indépendant}
{en: free, indipendent}

§ eleftir (e-léf-tirŭ) adg eleftirã (e-léf-ti-rã), eleftiri (e-léf-tirĭ), eleftiri/eleftire (e-léf-ti-ri) – (unã cu ileftir)

§ leftir (léf-tirŭ) adg leftirã (léf-ti-rã), leftiri (léf-tirĭ), leftiri/leftire (léf-ti-ri) – (unã cu ileftir)

§ lefter (léf-terŭ) adg lefterã (léf-te-rã), lefteri (léf-terĭ), lefteri/leftere (léf-te-ri) – (unã cu ileftir)

§ iliftirusescu (i-lif-ti-ru-sés-cu) (mi) vb IV iliftirusii (i-lif-ti-ru-síĭ), iliftiruseam (i-lif-ti-ru-seámŭ), iliftirusitã (i-lif-ti-ru-sí-tã), iliftirusiri/iliftirusire (i-lif-ti-ru-sí-ri) – lj-dau izini (lj-dau putearea, lu-alas, etc.) a unui tra s-facã atseali tsi va (si s-ducã iu va, s-dzãcã tsi va, etc.); alas cariva s-fugã di-aclo iu s-aflã ncljis (s-hibã ileftir, si s-ducã iutsido va, etc.); lj-dau cali; dau dira; sãlãghescu, sãlghescu, sãrghescu, sãrgljescu, apulsescu
{ro: libera}
{fr: libérer, affranchir}
{en: liberate, free}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

iu

iu (ĭú) adv
1: tu cari loc?; tu cari parti?;
2: tu loclu cari; loclu tu cari
{ro: unde}
{fr: où, à quelle place}
{en: where}
ex: iu (tu cari loc) va s-njirdzets?, iutsi s-hibã; iu (loclu tu cari) bea puljlji apã; murmintul iu-i (tu loclu tu cari easti) ngrupat; cãtrã iu (cari loc) u-avets cunachea?; iu (tu cari loc) ti duts?; di iu (di cari loc) yini frati-tu?

§ iutsido (ĭú-tsi-dó) adv – tu itsi loc; tu cati loc; pristi tut; iutsi s-hibã; iutsi, iudo, iuchishdo
{ro: oriunde, ori şi unde, peste tot}
{fr: n’importe où, partout}
{en: anywhere, everywhere}
ex: iutsido (tu itsi loc) va duts, shcop va mãts; iutsido (tu itsi loc) va s-njergu, va s-nj-amintu bana; iutsido voi, aclo mi duc; cãftarã iutsido, ma nu aflarã tsiva

§ iutsi (ĭú-tsi) adv – (unã cu iutsido)

§ iudo (ĭu-dó) adv – (unã cu iutsido)
ex: iudo (tu itsi loc) s-tsã tornji ocljilj

§ iuchishdo (ĭu-chish-dó) adv – (unã cu iutsido)

§ iuva (ĭu-vá) adv
1: (cãndu nu-ari “nu” dupã el): tu-un loc; tu vãrã loc;
2: (cãndu easti “iuva nu”): tu nitsiun loc
{ro: undeva; nicăieri}
{fr: quelque part; nulle part}
{en: somewhere; nowhere}
ex: lj-aflai iuva (tu-un loc); s-aflã capiti fãrã limbã iuva (tu vãrã loc)?; lipseashti si s-aibã vidzutã iuva (tu vãrnu loc); nu lj-aflai iuva (tu nitsiun loc); iuva (tu nitsiun loc) nu nã dusim; nu-l vidzui iuva (tu nitsiun loc); ma iuva (tu nitsiun loc) nu-aflarã nitsi shilji di lemnu; iuva (tu nitsiun loc) nu s-ari-avdzãtã ma multsã furi

§ iuvashuva (ĭu-vá-shĭu-vá) adv – tu nitsiunã parti; tu nitsiun loc; ici, dip, di dip

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn