DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arugani/arugane

arugani/arugane (a-ru-gá-ni) sf arugãnj (a-ru-gắnjĭ) – cheali (di pãputsã) lutsitã pisuprã cu unã soi di lugurii faptã dit untulemnu i arãcini; rugani, iurgani, lustrinji
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}
ex: lãstits di-arugani

§ rugani/rugane (ru-gá-ni) sf rugãnj (ru-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
ex: purta curdelji di rugani; sh-ruganea easti sãnãtoasã ca videla

§ iurgani/2iurgane (ĭur-gá-ni) sf iurgãnj (ĭur-gắnjĭ) – (unã cu arugani)

§ iorgani/iorgane (ĭor-gá-ni) sf iorgãnj (ĭor-gắnjĭ) – (unã cu arugani)
ex: poartã pãputsã di iorgani

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

lustru

lustru (lús-tru) sn lustruri (lús-trurĭ) – nyilcirea tsi u-aspuni un lucru dat (aumtu) cu tsiva (ca, bunãoarã, pãputsãli tsi suntu dati cu boi sh-fricati tra sã nyilceascã); luguria (bueaua, tseara, etc.) cu cari fats un lucru sã nyiliceascã; virnichi, gileai, masnã
{ro: luciu, lustru (de ghete)}
{fr: lustre, cirage (de bottes)}
{en: gloss, (shoe) polishing}

§ lustragi (lus-tra-gí) sm lustrageadz (lus-tra-gĭádzĭ) – omlu tsi da un lucru cu boi (tsearã, etc.) tra sã nyiliceascã; atsel tsi dãdea, aoa sh-un chiro, pãputsãli cu boi
{ro: lustragiu}
{fr: cireur (de bottes)}
{en: shoe polisher}

§ lustrusescu (lus-tru-sés-cu) (mi) vb IV lustrusii (lus-tru-síĭ), lustruseam (lus-tru-seámŭ), lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) – cu darea tsi lj-u fac cu boi (tsearã, etc.), lu-adar un lucru s-acatsã un lustru, s-lutseascã; nyilcescu, lutsescu
{ro: lustrui}
{fr: rendre luisant, vernir, cirer}
{en: glaze, gloss, polish}

§ lustrusit (lus-tru-sítŭ) adg lustrusitã (lus-tru-sí-tã), lustrusits (lus-tru-sítsĭ), lustrusiti/lustrusite (lus-tru-sí-ti) – tsi easti dat cu tsiva tra s-acatsã un lustru; nyilcit, lutsit
{ro: lustruit}
{fr: rendu luisant, verni, ciré}
{en: glazed, glossed, polished}

§ lustrusiri/lustrusire (lus-tru-sí-ri) sf lustrusiri (lus-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lustruseashti tsiva; nyilciri, lutsiri
{ro: acţiunea de a lustrui; lustruire}
{fr: action de rendre luisant, de vernir, de cirer}
{en: action of glazing, of glossing, of polishing}

§ lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) sf lustrinji/lustrinje (lus-trí-nji) – cheali tsi easti datã pisuprã cu unã soi di lugurii (faptã cu untulemnu i arãcini) tra s-acatsã un lustru; iurgani, arugani, rugani
{ro: lac (piele)}
{fr: cuir verni}
{en: patent leather}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paplumã

paplumã (pá-plu-mã) sf pãplunj (pắ-plunjĭ) – unã soi di vilendzã groasã cu cari sã nvileashti omlu noaptea, cãndu doarmi, adratã di dauã frãndzã di pãndzã, cusuti ca un sac, tu cari s-abagã lãnã (bumbac) tra s-tsãnã cãldurã earna; yiurgani, iurgani, iurgan
{ro: plapumă}
{fr: couverture de lit ouatée}
{en: thick wadded blanket}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

yiurgani/yiurgane

yiurgani/yiurgane (yĭur-gá-ni) sf yiurgãnj (yĭur-gắnjĭ) – unã soi di vilendzã groasã cu cari sã nvileashti omlu noaptea, cãndu doarmi, adratã di dauã frãndzã di pãndzã, cusuti ca un sac, tu cari s-abagã lãnã (bumbac) tra s-tsãnã cãldurã earna; iurgan, iurgani, paplumã
{ro: plapumă}
{fr: couverture de lit ouatée}
{en: thick wadded blanket}
ex: deadi soarli pri yiurgani; si nvilea cu yiurgani di mitasi

§ yiurgãngi (yĭur-gãn-gí) sm yiurgãngeadz (yĭur-gãn-gĭádzĭ) – atsel tsi fatsi i vindi yiurgani
{ro: plăpumar}
{fr: couverturier}
{en: “yiurgani” maker or merchant}

§ iurgan (ĭur-gánŭ) sn iurgãnj (ĭur-gắnjĭ) – (unã cu yiurgani)

§ iurgani1/iurgane (ĭur-gá-ni) sf iurgãnj (ĭur-gắnjĭ) – (unã cu yiurgani)
ex: iurganea nu tsãni ahãntu caldu ca vilendza; iurgani di cutnii lã deadi ti pai

§ iurgãngi (ĭur-gãn-gí) sm iurgãngeadz (ĭur-gãn-gĭádzĭ) – (unã cu yiurgãngi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã