DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}
ex: caritsi trup di fag; limba sh-caritsi-adeti; caritsi altã pravdã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cisci

cisci (cís-ci) invar – itsi s-hibã; nu shtiu tsi; cari shtii tsi, caishti, cishci, ciushciu, itsi, itsish, itsido, itsindo, ichishdo
{ro: orice}
{fr: n’importe quoi; je ne sais pas quoi}
{en: anything; God knows what}
ex: cisci (itsi s-hibã) putem s-adunãm

§ cishci (císh-ci) invar – (unã cu cisci)

§ ciushciu (cĭúsh-cĭu) invar – (unã cu cisci)
ex: ciushciu (cari shtii tsi, caishti, nu shtiu tsi) ari s-lji spunã

§ ciushtu (cĭúsh-tu) invar – (unã cu cisci)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

itsi1/itse

itsi1/itse (í-tsi) pr rel – cari tsi s-hibã, itsi s-hibã, cartsi, caritsi, carichishdo, caitsido, caritsido, carintsido, ichishdo, itsido, itipasa; catiunã, cati, catiun; itsi s-hibã, cisci, cishci,
{ro: oricare, oricine, nu importă cine, fiecare}
{fr: n’importe lequel, chacun, chacune}
{en: does not matter who, everyone}
ex: un dor cari lu-ari itsi (cati) om tu xeani; itsi (cartsi) om va hibã, itsi (cartsi) pravdã; tu itsi (cati, cartsi) loc, tu itsi (cati, cartsi) casã; itsi (itsido) vã va inima; dã-nj itsi vrei tini; itsi fatsi, nu-lj fatsi pi volji

§ itsido (í-tsi-dó) pr rel – (unã cu itsi1)
ex: itsido si s-tihiseascã, s-nu yinã dinapandiha; itsido om ari dãturii cãtrã pãrintsãlj, fumealja shi soea-a lui; vrea cu itsido trop s-u chearã feata; itsido lucru-lj si pãrea ermu; lu-am frati, shi itsido dot sã-nj caftã, va-lj dau; un lucru lã nvirina suflitlu itsido oarã; ishirã s-vatãmã tsiva ljepuri, tserghi icã itsido tsi s-hibã; lu nvitsã s-lja un cãngic tsi s-facã itsido cu el

§ itsindo (í-tsin-dó) pr rel – (unã cu itsi1)

§ ichishdo (i-chish-dó) pr indef – (unã cu itsi1)
ex: macar ichishdo (itsi) munduiri si aibã

§ itipasa (í-ti-pá-sa) pr indef – (unã cu itsi1)
ex: va s-nji greascã itipasa (cari tsi s-hibã) pri mini

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã