DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adar

adar (a-dárŭ) (mi) vb I adrai (a-dráĭ) shi adãrai (a-dã-ráĭ), adram (a-drámŭ) shi adãram (a-dã-rámŭ), adratã (a-drá-tã) shi adãratã (a-dã-rá-tã), adrari/adrare (a-drá-ri) shi adãrari/adãrare (a-dã-rá-ri) – fac;
(expr:
1: tsi-adari? = tsi fats?, cum eshti?, cum ts-u-ai chefea?;
2: mi-adar = mi ndreg, mi-armãtusescu, mi stulsescu;
3: nj-adrai caplu; mi-adrai di yin = biui yin i arãchii multã sh-mi mbitai;
4: lj-adar groapa = l-vatãm;
5: cu adãvgarea-a unui altu zbor dupã el, verbul “adar” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) adar pãzari = pãzãripsescu; (ii) adar mãyi = mãyipsescu; (iii) adar aveari = avutsãscu; (iv) adar lucri = lucredz; etc.)
{ro: face, construi}
{fr: faire, arranger, construire}
{en: do, make, construct}
ex: adrai (anãltsai) nã casã; adãrarã (featsirã) fãntãnj multi; cã-i lucru tsi s-adarã (s-fatsi); tsi-adari
(expr: tsi fats, cum eshti) prefte? cum lj-u trets?; adarã-lj groapa
(expr: fã-lj groapa, vatãmã-l); cum s-adãrã
(expr: sã ndreapsi, s-armãtusi)?; cã tu sirmi ti adari
(expr: ti-armãtusish); adarã-nj-ti
(expr: armãtusea-ti, stulsea-ti, bagã-ts ucnã pri fatsã), lea doamna-a mea, cã yini gionli shi-nj ti lja; s-adrã
(expr: sã ndreapsi) trã la numtã; s-adrã
(expr: s-armãtusi) tu hrisãhi; lalãl a meu adrã casi nali; dusi si s-adarã
(expr: si sã ndreagã); u adãrarã
(expr: u stulsirã, ndreapsirã) cu veri, biligits shi sãrguci; cum lu-avea adratã caplu
(expr: s-avea mbitatã); lj-adrarã capitili
(expr: si mbitarã)

§ adrat (a-drátŭ) adg adratã (a-drá-tã), adrats (a-drátsĭ), adrati/adrate (a-drá-ti) – faptu
{ro: făcut, construit}
{fr: fait, arrangé, construit}
{en: done, made, constructed}
ex: ursa adratã (faptã) ca moashi; vinji adrat
(expr: mbitat) di la hani; cu cundiljlu canda-adratã
(expr: ndreaptã, ncundiljatã, buisitã)

§ adãrat (a-dã-rátŭ) adg adãratã (a-dã-rá-tã), adãrats (a-dã-rátsĭ), adãrati/adãrate (a-dã-rá-ti) – (unã cu adrat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

calpu

calpu (cál-pu) adg calpã (cál-pã), calchi (cál-chi), calpi/calpe (cál-pi) – (om, parã, pãreari, etc.) cari pari mash, cã easti alithea (cãndu-averlu easti cã-i minciunos, pseftu); tsi s-aspuni unã soi, cãndu-averlu easti cã-i altã soi; calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, calpuzan, cãlpãzan, arãditor
{ro: fals, falsificat}
{fr: faux, falsifié}
{en: false, falsified}
ex: l-bãgã tu mãnica di tãmbari shi-lj da cãtsãnlu calpu; mintea-aestã easti calpã; astãdz aflji multsã oaminj calchi; tura aestã easti calpã

§ calpic (cál-picŭ) adg calpicã (cál-pi-cã), calpits (cál-pitsĭ), calpitsi/calpitse (cál-pi-tsi) – (unã cu calpu)
ex: parãlu calpic pute nu cheari

§ calpuzan (cal-pu-zánŭ) sm, sf, adg calpuzanã (cal-pu-zá-nã), calpuzanj (cal-pu-zánjĭ), calpuzani/calpuzane (cal-pu-zá-ni) – om (lucru) tsi easti calpu; om tsi ndreadzi cãrtsã calpi; om arãu cari, cu minciunj sh-cu culãchipsiri, s-aspuni bun, tra s-poatã s-arãdã altsã oaminj; om tsi nu easti bun trã tsiva dip; cãlpãzan, calpu, calpic, strãmbu, minciunos, pseftu, arãditor
{ro: fals, falsificat, falsificator, netrebnic}
{fr: faux, falsifié, falsificateur}
{en: false, falsified, falsifier}
ex: cu-aestu calpuzan (arãditor, minciunos) aflash s-ti fats urtac?

§ cãlpuzan (cãl-pu-zánŭ) sm, sf, adg cãlpuzanã (cãl-pu-zá-nã), cãlpuzanj (cãl-pu-zánjĭ), cãlpuzani/cãlpuzane (cãl-pu-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: ficiorlu-lj easti cãlpuzan (bun trã tsiva)

§ cãlpãzan (cãl-pã-zánŭ) adg cãlpãzanã (cãl-pã-zá-nã), cãlpãzanj (cãl-pã-zánjĭ), cãlpãzani/cãlpãzane (cãl-pã-zá-ni) – (unã cu calpuzan)
ex: aslanj, cãlpãzanj (calchi)

§ cãlpuzãnedz (cãl-pu-zã-nédzŭ) vb I cãlpuzãnai (cãl-pu-zã-náĭ), cãlpuzãnam (cãl-pu-zã-námŭ), cãlpuzãnatã (cãl-pu-zã-ná-tã), cãlpuzãnari/cãlpuzãnare (cãl-pu-zã-ná-ri) – ndreg cãrtsã calpi (minciunoasi) trã lugursearea-a lor ca dealihea (cu bãgarea di ipugrãfii shi vuli calpi, cari s-aspunã, bunãoarã, cãndu shi iu s-ari amintatã cariva, tsi sculii ari faptã, a curi ari alãsatã avearea tu dyeata-a lui, etc.); mi-aspun bun (cãndu-averlu easti cã hiu lai) sh-arãd lumea cu minciunj sh-cu culãchipsiri; aplãnipsescu, ncaltsu, bag cãlupea (sãmarlu, cuvata, pirde la oclji, etc.)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãmeashi/cãmeashe

cãmeashi/cãmeashe (cã-meá-shi) sf cãmesh (cã-méshĭ) – stranj suptsãri di pãndzã (lãnã, mitasi, ljin, etc.) cu cari sã nveashti partea di nsus a truplui (di-aradã di la gushi pãnã tu mesi, pristi cheali shi sum geachetã); rizã, cãmishitsã, cãmishotã, camisolã
(expr:
1: cãmeasha-a oului (a misurlui, a njelui, a favãljei, etc.) atsea (coaja, chealea, etc.) cu cari easti anvilit un lucru (oulu, misurlu, njelu, fava, etc.);
2: nu-am cãmeashi pri mini = hiu multu oarfãn, ftoh;
3: nji si cutreamburã cãmeasha di pri mini = mi-acatsã pãvria, lãhtãrsescu, ãnj si mutã perlu din cap, ãnj fudzi buriclu, etc.;
4: mi ncaci sh-cu cãmeasha di pri mini = hiu cãvgãgi, mi ncaci trã itsido sh-cu caritsido;
5: armasi (sh-easti) cu cãmeasha di la nuna = atsel tsi-armasi ninga cu mintea tsi u-avea cãndu fu pãtidzat, cãndu nuna lj-avea bãgatã nã cãmeashi nauã; cari easti ninga ageamit, cu mintea-lj di ficiuric; easti ninga cu mutsli-lj tu nari;
6: trec cãmeasha = mi nvescu cu cãmeasha);
7: l-trec prit cãmeashi = lu nhiljedz, ãl ljau ti fumealji (ti suflit) un njic tsi nu dipuni dit sãndzili-a meu;
8: sh-da sh-cãmeasha di pri nãs = (tu-unã ananghi mari sh-trã un tsi-l va), fatsi tut tsi poati, s-fatsi multu curbani shi da tut tsi ari, pãnã sh-cãmeasha di pri el, di-armãni dispuljat;
9: sh-bea sh-cãmeasha di pri el = lu-ariseashti multu di multu beara, shi sã mbeatã multu tut chirolu;
10: ascãpai mash cu cãmeasha di pri mini = ascãpai mash cu bana, nu putui s-ljau tsi-va cu mini;
11: pri-iu u scots cãmeasha? = cum va s-fats s-ascachi di mintitura tu cari ti-aflji?)
{ro: cămaşe}
{fr: chemise}
{en: shirt}
ex: stranjlu nj-easti lai, cãmeasha nj-easti-aroshi, truplu nj-easti albu (angucitoari: cãstãnja); un aush cu patrudzãts di cãmesh nviscut (angucitoari: cuceanlu); aeri mi-alãxii di cãmeashi; mãni va s-lau cãmeshli; muljarea nu-i cãmeashi, s-u-alãxeshti cãndu vrei; muljerli atumtsea nvishtea cãmesh di ljin; ma-aproapea nj-easti cãmeasha di tuti stranjili; cari nu sh-va cãmeasha?; nu-ts vrei cãmeasha di pri tini!; cu cãmeasha di pri nãs ascãpã
(expr: fudzi sh-nu lo tsiva cu el); misurlu ari multi cãmesh
(expr: frãndzã tsi lu-acoapirã); curã fava di cãmeashi
(expr: di chealea di pisuprã tsi-acoapirã gãrnutslu); cãmeasha a njelui
(expr: shchepea, tsipa a njelui) easti multu greauã; cãmeasha di pri nãsã lji si cutrimburã
(expr: u-acãtsã pãvria, s-aspãre multu); sh-cu cãmeasha di pri nãsã si ncãcea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cangi1/cange

cangi1/cange (cán-gi) sf cãngi (cắn-gi) – shcop lungu shi suptsãri cu un cãrlig di her tu-un capit adrat maxus tra s-acats lucri di diparti (ca unã varcã, bunãoarã i ca oai di cicior) shi s-li tradz cãtrã tini i s-li pindzi diparti di tini; prãjinã lungã shi suptsãri tsi ari unã soi di cãnistrã tu-un capit tra s-poatã omlu s-adunã poami di pi pom cãndu suntu multu nsus; cãrlig, cãnistrã; (fig: cangi = inati, hulii, amãnii, turbari, etc.)
{ro: cange, cârlig}
{fr: croc, grappin}
{en: hook}
ex: lu-acãtsã cu cangea (cãrliglu); mi-acãtsã cangea (fig: inatea); loai cu cangea (shcoplu cu cãnistra) tuti gortsãli; cu cãngili (cãrlidzli) lu scoasirã dit baltã

§ cãngichi (cãn-gí-chi) sf cãngichi (cãn-gíchĭ) – (unã cu cangi1)
ex: tsãneam cãti unã cãngichi

§ cãngic (cãn-gícŭ) sn cãngitsi/cãngitse (cãn-gí-tsi) –
1: cangi njicã; cãrlig njic; cinghelj njic;
2: cioc njic
{ro: cinghel mic, ciocănel}
{fr: petit croc, petir marteau}
{en: small hook, small hammer}
ex: scoasi dit top cu cãngiclu (cangea njicã), nealili shi alanti lugurii di bãcãri; lu nvitsã s-lja un cãngic (cioc njic) tsi s-facã itsido cu el; lã deadi unã cu cãngiclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: cãngiclu

cari1/care

cari1/care (cárĭ shi cá-ri) pr rel shi ntribãtoari – acari, cai, tsini, atsel tsi, atsea tsi, tsi, catiun, catiunã, etc.
{ro: care, cine}
{fr: lequel, laquelle, lesquels, lesquelles, qui, quel, quelle}
{en: who, whom, which}
ex: Franga, cari (atsea tsi) nu shi shtea tsiva; s-lja di perci, cari (catiun) cum poati; cari di cari (sh-un sh-alantu) si s-ducã; cari di cari s-avinã; cari (tsi) picurari astãljash ãn cali?; cari di voi strigã?

§ acari (a-cárĭ) pr – (unã cu cari1)
ex: acari (cari) easti xenlu?; armãnjlji tra sã shtibã Kurd-Pãshelu acari (atsel cari) easti

§ cai (cáĭ) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)
ex: cai di shaptilj amiradz; cai ãl videa, ãl striga; cai di cai s-agiungã la stani; mini, cu cai va-nj mi-alash?; cai lu shtii iu s-aflã; cai lj-bagã fleamã

§ cae (cá-ĭe) pr rel shi ntribãtoari – (unã cu cari1)

§ curi/cure (cúrĭ shi cú-ri) pr (gen shi dat sing di la cari) – (a) cui, (a) cãrui
{ro: al (a, ai, ale) cui}
{fr: à qui}
{en: to whom}
ex: a curi di noi treilji lj-ai datã?; a curi li-adari aeshtsã fãrmats?; a curi-i feata di pi leagãn?; a curi di noi; a curi numã

§ cui (cúĭ) pr (gen shi dat sing di la cai) – (unã cu curi)
ex: a cui suntu grãdinjli? a cui lj-ari dzãsã?; lji spunea a cui putea tuti cãti avea aflatã

§ cãrui (cã-rúĭ) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cuichishdo (cúĭ-chish-dó) pr (gen shi dat sing di la cari) – (unã cu curi)

§ cãror (cã-rór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ cror (crór) pr (gen shi dat pl di la cari) – (unã cu curi)

§ caritsi (cárĭ-tsi) pr indef – cari tsi s-hibã, carichishdo, caichishdo, caritsido, carintsido, caitsido, itsi, itsido, itsindo, ichishdo, tseshtucari, tsiushtsiucari, nushtari, itipasa
{ro: oricare, oricine, nu importă cine}
{fr: n’importe lequel}
{en: does not matter who}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

casã1

casã1 (cá-sã) sf casi/case (cá-si) shi cãsi (cắsĭ) shi cãsuri (cắ-surĭ) – adãrãmintu (acareti, binai) tu cari omlu sh-aflã apanghiu (tra si s-afireascã di arcoari sh-di furtunã, s-bãneadzã, si sta, s-doarmã, s-mãcã shi sã sh-creascã fumealja); (fig:
1: casã = (i) fumealji, soi; (ii) aveari, nicuchiratã; expr:
2: nu-adarã casã = easti multu spatal, nu poati s-adunã paradz cã lj-aspardzi trã itsido; tsi nu-ari-angãtan di el ma di altsã;
3: ari casa pri cãrlig (bãstuni) = tsi nu sh-ari unã nicuchiratã iu s-shadã (cum easti un picurar, bunãoarã);
4: casã oarbã = casã ntunicatã, fãrã soari;
5: nu mi ncapi casa (di harauã) = mi hãrsescu multu di multu;
6: lji si ncljidi (aspardzi) casa = lj-moari cariva (ficior, featã, etc.) din casã)
{ro: casă; familie; avere}
{fr: maison; famille; avoir, fortune}
{en: house; family; fortune}
ex: un aush cu casa dupã nãs (angucitoari: zmelciul); pricea easti moartã, ma vinili-lj tut bat (angucitoari: casa cu oaminjlji); clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); s-adrarã estan casi multi sh-mãri; casa-a noastrã-i muntili; multi cãsi di Cljisura, di Nevisca suntu ca pãlãts; din cãsuri insha lumea; catha sh-ari casa dinanumirea; casa a cãrnashlui; easti om cu casã (fumealji, nicuchiratã); featã di casã (fumealji) bunã, mari; ncuscrãm cu casã (fumealji, soi) bunã; omlu aestu nu-adarã casã (fig: nicuchiratã, aveari); ashi cum sh-eara, featsirã deadun doilji casã (fumealji, nicuchiratã); di omlu din casã, cari oarã s-ti-afireshti?; ncarcã cãsili (fig: tutã avearea, tuti lucrili di casã tsi-avea) pri cãrvani; lj-deadi casa ntreagã (tuti lucrili din casã; casa cu lucri cu tut); aushlu, ne casa nu lu ncãpea di harauã
(expr: s-hãrsea multu, haraua lj-eara multu mari); iu intrã ngrãnja, s-aspardzi casa; moartea-a featãljei va lji ncljidã casa

§ cãsicã (cã-sí-cã) sf cãsi-tsi/cãsitse (cã-sí-tsi) – casã ma njicã; cãshoarã, cãscioarã, cãsutsã
{ro: căsuţă}
{fr: petite maison}
{en: little house}
ex: muscuvulsea tutã cãsica-ali mai; tu buriclu a pãduriljei, da di nã cãsicã ascumtã tu cupaci; casa-a ljei eara nã cãsicã, cãlivushcã fãrã geamuri, fãrã ush

§ cãshoarã (cã-shĭŭá-rã) sf cãshori (cã-shĭórĭ) – (unã cu cãsicã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãsmeti/cãsmete

cãsmeti/cãsmete (cãs-méti) sf cãsmets (cãs-métsĭ) – atsea (tihea) tsi u-ari omlu cãndu-lj si duc lucrili ambar (dupã cum lj-u vrea chefea); atseali tsi suntu numãtsiti di miri cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); tihi, soarti, mirã, njirã, scriatã, scriiturã, ursitã
{ro: noroc, soartă}
{fr: chance, fortune, sort, destin}
{en: luck, fate}
ex: om cu cãsmeti (tihi) multã n banã; s-tsã hibã cu cãsmeti (tihi); ari cãsmeti cã nu-i singur; cãsmetea (tihea) vãrã nu sh-u shtii; s-nãscu cu cãsmeti; cãsmetea va s-ti-avinã, nu s-u-avinj; itsido tsi-acatsã cu mãna, lj-easti cu cãsmeti; trã cãsmetea (tihea) a lui, avea un cãlfã multu pirã; cãftã shi njiclu ficior s-alagã sh-nãs, si sh-veadã cãsmetea (soartea); cãsmetea-i oarbã: iu da, da! sh-iu nu da, nu da!; fã-mi cu cãsmeti, sh-arucã-mi n cuprii; doarmi, ma cãsmetea-lj lucreadzã; dzuã noauã, cãsmeti noauã

§ chismeti/chismete (chis-méti) sf chismets (chis-métsĭ) – (unã cu chismeti)
ex: aestã-lj fu chismetea (tihea, soartea, scriata)

§ cãsmetliu (cãs-met-líŭ) adg cãsmetlii (cãs-met-lí-i), cãsmetlii (cãs-met-líĭ), cãsmetlii (cãs-met-líĭ) – (om, lucru) tsi easti cu tihi; tihiros
{ro: norocos}
{fr: chanceux}
{en: lucky}
ex: feata-lj easti cãsmetlii (tihiroasã); nu tuts pot s-hibã cãsmetlii (cu tihi tu banã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

catagrafii/catagrafie

catagrafii/catagrafie (ca-ta-gra-fí-i) sf catagrafii (ca-ta-gra-fíĭ) – scriarea shi misurarea-a tutlor oaminjlor (a prãvdzãlor, a amãxilor, etc.) dit ntreaga vãsilii (unã hoarã, un cãsãbã, unã nai, etc.) tsi u fatsi, di-aradã, chivernisea, tra si sã shtibã cãts suntu sh-trã itsido scupo; cãtãgrãfii
{ro: recensământ, catagrafie}
{fr: recensement; enregistrement}
{en: census; registration}

§ cãtãgrãfii/cãtãgrãfie (cã-tã-grã-fí-i) sf cãtãgrãfii (cã-tã-grã-fíĭ) – (unã cu catagrafii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã