Dictsiunar

istrigat

istrigat (i-stri-gátŭ) adg – vedz tu strig

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: strig

grai (gráĭŭ) sn grai/grae (grá-i) shi grairi/graire (grá-i-ri) –
1: sonlu tsi-l scoati omlu din gurã cãndu zburashti (icã aspunearea-a lui tu scriari) sh-cari ari unã noimã maxutarcã trã lumea tsi lu-avdi (i veadi scriarea); grair, greai, grei, grii, cuvendã, zbor;
2: zboarãli (botsli, seamnili) cu cari omlu sh-aspuni tsi mindueashti (tsi aducheashti, tsi va, tsi caftã, etc.) shi easti achicãsit di-alantsã oaminj; limba (cu tuti zboarãli a ljei) zburãtã di oaminjlji a unui popul; limbã, zburãri;
(expr:
1: grai cu mãduã = zbor mintimen, zbor cuminti;
2: suntu pi un grai = s-aduchescu, suntu sinfuni;
3: grailu imnã, urdinã = zborlu treatsi di la om la om, s-arãspãndeashti;
4: lji scot un grai dit gurã = l-fac sã zburascã niheamã;
5: grai di moarti = dimãndarea tsi u fatsi (i vrearea tsi u-aspuni) omlu tu oara tsi easti s-moarã;
6: nj-cadi grailu mpadi = nu hiu ascultat;
7: nigrit grailu; niscos grailu = unãshunã; ninti ca s-bitiseascã zborlu din gurã; cum bitiseashti zburãrea;
8: Grailu Mari = (prota) dzuã di Pashti; Ngrei Mari;
9: (om) faptu n Grailu Mari = (om) tsi easti cu multã tihi tu banã)
{ro: cuvânt, limbă}
{fr: mot, parole, langage}
{en: word, language}
ex: nu putui s-lji scot un grai (zbor) dit gurã; fãrshirotslji sh-au grailu (limba, zburãrea) a lor; dorlu a lor cu grai (zbor) nu s-aspunea, cu cundiljlu nu si scria; grailu dultsi, multu adutsi; grailu bun aflã loc bun; trei oi, sh-atseali li mãcã luplu, yini grailu (zborlu); grailu imna prit hoarã
(expr: zborlu s-avdza tu ntreaga hoarã di la un la-alantu, dit unã gurã tu-alantã); dimãndarea faptã cu grai di moarti
(expr: faptã, tu oara tsi moari omlu); l-alãsã cu grailu di moarti
(expr: cu dimãndarea faptã tu oara tsi murea); nj-u cã s-nu-nj cadã grailu mpadi
(expr: nj-easti cã nu va hiu ascultat), gione-mushat, di-atsea nu voi s-dimãndu; vinj-ascherea n Grailu-Mari
(expr: vinj-ascherea prota dzuã di Pashti); niscos grailu ghini
(expr: unãshunã)

§ grair (grá-irŭ) sn grairi/graire (grá-i-ri) – (unã cu grai)
ex: grairi di sivdai (zboarã di vreari); urãti grairi; shcurti grairi

§ greai (greáĭŭ) sn greairi/greaire (greá-i-ri) – (unã cu grai)

§ grei (gréĭŭ) sn grei/gree (gré-i) shi greiri/greire (gré-i-ri) – (unã cu grai)

ex: omlu tsi s-featsi cu grei (grai, zbor); un grei (zbor) bun voi s-avdu di la tini

§ grelj (gréljĭŭ) sn grelji/grelje (gré-lji) – (unã cu grai)

§ grii (gríĭŭ) sn grii/grie (grí-i) shi griiri/griire (grí-i-ri) – (unã cu grai)

§ grescu (grés-cu) vb IV grii (gríĭ), gream (greámŭ), gritã (grí-tã), griri/grire (grí-ri) –
1: scot zboarã dit gurã sh-aspun minduirli tsi-am tu minti cu scupolu ca atsel tsi mi-avdi s-aducheascã tsi minduescu (tsi mi doari, tsi ved, tsi hãbãri voi s-lji dau, etc.); lu-acljem pri cariva s-yinã cãtrã mini; am/dau unã numã (a unui), ãlj dzãc numa; ursescu cariva sã-nj intrã n casã; zburãscu, cuvintedz, acuvãntedz, dzãc, zãc, spun, aspun; acljem, cljem, strig, zghilescu, ursescu, acãlisescu, cãlisescu, acãljisescu, cãljisescu;
(expr:
1: nu grescu (scot) zbor = tac nu dzãc tsiva;
2: nu-am gurã s-grescu = nu-am furnjii, ndreptu s-dzãc vãrã zbor;
3: nu nã grim cu gura = nu nã zburãm, him ncãceats;
4: gurã s-avea, vreai greascã = zbor tsi s-dzãtsi trã un lucru tsi nu-l videm, cu tuti cã easti ningã noi, dinintea-a ocljilor, tsi-l cãftãm sh-nu-l videm)
{ro: grăi, vorbi, spune, zice, striga, chema, invita}
{fr: parler, dire, prononcer, appeler, convier, inviter}
{en: speak, say, tell, call, invite}
ex: cum tsã greshti? (cum ti-acljamã?); lj-grii (lj-dzãsh, l-cljimai, l-cãlisii) s-yinã acasã s-tsinã cu noi; grea tini (zbura tini) cã eshti cama-aush; nu sh-grescu (nu shi zburãscu) cã suntu ncãceats; sh-ashi-nj greashti (dzãtsi, zburashti) zbor di om; nu-sh grescu (nu-sh zburãscu; expr: suntu ncãceats); nu-lj greashti zbor (nu-lj zburashti); grea (zbura) tini cara nu-ai lucru; grea (dzã, zbura), de, tora, moi muljare; iu shedz tini? iuva, lj-greashti (lj-dzãtsi) aestu; ayilu-lj gri (dzãsi, zburã) a amirãlui; grits-lj-al (climats-lu) Nica si-lj da sari; a noauã nu nã grit (acljimat, cãlisit) la numtã; cum ts-grescu a tsia (cum tsã dzãc a tsia, cum ti-acljamã)?; nu-ari gurã s-greascã
(expr: ma ghini s-tacã; nu-ari ndreptu sã zburascã, sã scoatã un zbor); nu-sh grescu cu gura
(expr: suntu ncãceats)

§ grit (grítŭ) adg gritã (grí-tã), grits (grítsĭ), griti/grite (grí-ti) – tsi ari scoasã zboarã dit gurã tra si sh-aspunã minduirli, atseali tsi-ari tu minti; (zbor, minduiri, etc.) tsi easti dzãs; (om) tsi easti acljimat (cãlisit, strigat, etc.); zburãt, cuvintat; dzãs, zãs, spus, aspus, acljimat, cljimat, strigat, zghilit, ursit, acãlisit, cãlisit, acãljisit, cãljisit
{ro: grăit, vorbit, spus, zis, strigat, chemat, invitat}
{fr: parlé, dit, appelé, prononcé, convié, invité}
{en: spoken, said, told, called, invited}
ex: avdi Mita zboarãli griti (zburãti, dzãsi)

§ griri/grire (grí-ri) sf griri (grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva greashti tsiva i pri cariva; gritã, zburãri, cuvintari; dzãtseari, zãtseari, spuneari, aspuneari, acljimari, cljimari, strigari, zghiliri, ursiri, acãlisiri, cãlisiri, acãljisiri, cãljisiri
{ro: acţiunea de a grăi, de a vorbi, de a spune, de a zice, de a chema, de a striga, de a invita; grăire, vorbire, spunere, zicere, strigare, chemare, invitare}
{fr: action de parler, de dire, d’appeler, de prononcer, de convier, d’inviter}
{en: action of speaking, of saying, of telling, of calling, of inviting}
ex: mi doari caplu di griri (zburãri, acljimari)

§ nigrit (ni-grítŭ) adg nigritã (ni-grí-tã), nigrits (ni-grítsĭ), nigriti/nigrite (ni-grí-ti) – (zbor, minduiri, etc.) tsi nu easti grit; tsi nu ari scoasã zbor dit gurã; tsi nu easti dzãs; (om) tsi nu easti acljimat (cãlisit, strigat, etc.); nizburãt, nidzãs, nispus, neacljimat, nicljimat, nistrigat, nizghilit, niursit, nicãlisit;
(expr:
1: apã nigritã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; apã ninchisitã; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
2: zboarã nigriti = zboarã slabi, uruti, arushinoasi;
3: nigrit ninga zborlu = ninti ca s-dzãcã vãr zbor, unãshunã)
{ro: negrăit, nespus, nechemat, neinvitat}
{fr: qui n’est pas dit, n’est pas appelé, n’est pas invité}
{en: who has not spoken, who is not called, not invited}
ex: nigrit ninga fu
(expr: ninti ca s-hibã grit) zborlu; tsi nigriti
(expr: zboarã arushinoasi) lj-ishirã dit gurã; nigritã ghini
(expr: unãshunã), dirvishlu ãlj da unã ampaturlari a calui

§ nigriri/nigrire (ni-grí-ri) sf nigriri (ni-grírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu greashti tsiva i nu-lj greashti a unui; nizburãri, nidzãtseari, nispuneari, neacljimari, nicljimari, nistrigari, nizghiliri, niursiri, nicãlisiri
{ro: acţiunea de a nu grăi, de a nu spune, de a nu chema, de a nu invita}
{fr: action de ne pas dire, de ne pas appeler, de ne pas inviter}
{en: action of not saying, of not calling, of not inviting}

§ gritã (grí-tã) sf griti/grite (grí-ti) – zborlu tsi easti arcat (zghic, aurlarea, strigarea, acljimarea, etc.) cãndu cariva greashti
{ro: strigăt, chemare}
{fr: cri, cri d’appel}
{en: invitation, calling}
ex: nu va gritã (nu-ari-ananghi s-lji grim, di dzãtseari tsiva, di-acljimari); nu-ashtipta gritã doauã ori; nu mi durea caplu di gritã (nu-aveam ananghi s-lu mpingu, di cljimari, nu-aveam ananghi s-lu mpingu, s-lji strig, s-lji zghilescu); di dauã ori gritã (acljimari) nu voi; cu grita nu s-fatsi lucru

§ grãescu (grã-ĭés-cu) vb IV grãii (grã-íĭ), grãeam (grã-ĭámŭ), grãitã (grã-í-tã), grãiri/grãire (grã-í-ri) – (unã cu grescu)

§ grãit (grã-ítŭ) adg grãitã (grã-í-tã), grãits (grã-ítsĭ), grãiti/grãite (grã-í-ti) – (unã cu grit)

§ grãiri/grãire (grã-í-ri) sf grãiri (grã-írĭ) – (unã cu griri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

strig

strig (strígŭ) vb I strigai (stri-gáĭ), strigam (stri-gámŭ), strigatã (stri-gá-tã), strigari/strigare (stri-gá-ri) – bag unã boatsi sãnãtoasã (tra s-mi-avdã cariva ma ghini, s-lji grescu tsiva, s-lu ncaci, s-lu-acljem s-yinã, etc.); astrig, zghilescu, aurlu, grescu, huescu, hulutescu, acljem
{ro: striga, chema, certa}
{fr: crier, parler fort, gronder; appeler}
{en: shout, yell, call}
ex: strigã (ãlj gri) s-easã; strigã (zburashti sãnãtos) Costa; muljarea ca s-mi strigã (sã-nj greascã, s-mi-aurlã); strigã-lj ashitsi (grea-lj ashitsi cu boatsi analtã); strigã-lj (grea-lj), strigã-l (acljamã-l) si s-toarnã; cum ti strigã (cum ti-acljamã, cari tsã easti numa)?; nu strigã (bagã boatsea) cã ti-avdzãi; cai strigã-ashi di-asunã casa?; mi strigarã prit pingeri; l-strigai (lu-acljimai) acasã; u strigã feata aclo, feata nu u-avea iuva!; nãs sh-apreasi casa sh-ahurhi sã strigã; mãratlu strigã cãt lu ncãpea gura; un bashac cu mula ncãrcatã cu prash shi bagã sã strigã; amirãlu bãgã sã strigã, cari vãtãmã lamnja

§ strigat (stri-gátŭ) adg strigatã (stri-gá-tã), strigats (stri-gátsĭ), strigati/stri-gate (stri-gá-ti) – tsi easti grit cu-unã boatsi sãnãtoasã; astrigat, aurlat, grit, huit, zghilit, hulutit, acljimat
{ro: strigat, chemat, certat}
{fr: crié, parlé fort, grondé; appelé}
{en: shouted, yelled, called}

§ strigari/strigare (stri-gá-ri) sf strigãri (stri-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva strigã; astrigari, aurlari, griri, zghiliri, hulutiri, acljimari
{ro: acţiunea de a striga, de a chema, de a certa; strigare, chemare, certare}
{fr: action de crier, de parler fort, de gronder; d’appeler}
{en: action of shouting, of yelling, of calling}
ex: boatsi leanga nu-ari, sh-bumbuneadzã di strigari (angucitoari: tufechea); strigãri (zghiliri) jiloasi; nu-i lucru cu strigari (aurlari, ncãceari)

§ strigãt (strí-gãtŭ) sn strigãti/strigãte (strí-gã-ti) – boatsea multu vãrtoasã tsi s-avdi cãndu cariva strigã (zghileashti, acljamã, etc.); zghic, zghicut, zghiliri, strigari, aurlari, griri, etc.
{ro: strigăt}
{fr: cri}
{en: cry, shout, yell}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ

istrigat

grai

strig

DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ
A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z