DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afurishalui

afurishalui (a-fu-rí-shĭa-lui) adv – tsi s-fatsi peanarga, fãrã vron-du, tra s-nu s-hibã-aduchit di altsã (s-nu s-veadã, s-nu s-avdã); furishalui, furish, ascumtishalui, ascumtalui, peascumta, acrifa, bizgulea
{ro: pe ascuns}
{fr: sous cape, en cachette, en tapinois}
{en: furtively}
ex: a pri afurishalui va s-nã yinã moartea; vinji pri afurishalui

§ furishalui (fu-rí-shĭa-lui) adv – (unã cu afuri-shalui)
ex: li scãrminã furishalui (peascumta)

§ furish (fu-rí-shĭŭ) adv – (unã cu afurishalui)
ex: fudzii pi furish tra s-nu mi ducheascã; pi furish tsã li adush; tricu pi furish

§ furishedz (fu-ri-shĭédzŭ) (mi) vb I furishai (fu-ri-shĭáĭ), furisham (fu-ri-shĭámŭ), furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) – njergu (mi stricor, mi fur, fug di) iuva peanarga, afurishalui, fãrã vrondu, tra s-nu hiu aduchit (vidzut, avdzãt, etc.) di vãrnu cãndu trec prit lumi; mi-ascundu, mi-afirescu di cariva
{ro: (se) furişa}
{fr: (se) faufiler}
{en: sneak}
ex: vedz-mi, nu mi vedz, s-furishã di-acasã; lu furishai (lu-ascumshu) di mã-sa cã vrea s-lu batã

§ furishat (fu-ri-shĭátŭ) adg furishatã (fu-ri-shĭá-tã), furishats (fu-ri-shĭátsĭ), furishati/furishate (fu-ri-shĭá-ti) – tsi ari vgatã di iuva afurishalui
{ro: furişat}
{fr: faufilé}
{en: sneaked}
ex: easti furishat di mã-sa (vgat afurishalui di la mã-sa)

§ furishari/furishare (fu-ri-shĭá-ri) sf furisheri (fu-ri-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-furishadzã
{ro: acţiunea de a (se) furişa}
{fr: action de (se) faufiler}
{en: action of sneaking}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aglistur

aglistur (a-ghlís-turŭ) vb I aglisturai (a-ghlis-tu-ráĭ), aglisturam (a-ghlis-tu-rámŭ), aglisturatã (a-ghlis-tu-rá-tã), aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-rá-ri) – mi min lishor fãrã s-njishcu cicioarli sh-fãrã cheadits pristi unã fatsã nyilicioasã; alunic, lunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci, arãchiushur, aruchiushur, aruchishur, archiushur, archishur, alãchiushur, arãchish
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}

§ aglisturat (a-ghlis-tu-rátŭ) adg aglisturatã (a-ghlis-tu-rá-tã), aglisturats (a-ghlis-tu-rátsĭ), aglisturati/aglisturate (a-ghlis-tu-rá-ti) – tsi ari alunicatã pristi unã fatsã nyilicioasã; alunicat, lunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rãgucit, rugucit, arãchiushurat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, arãchishat
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ aglisturari/aglisturare (a-ghlis-tu-rá-ri) sf aglisturãri (a-ghlis-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aglisturã; alunicari, lunicari, arunicari, arudicari, arãguciri, rãguciri, ruguciri, arãchiushurari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, arãchishari
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alunic

alunic (a-lú-nicŭ) vb I alunicai (a-lu-ni-cáĭ), alunicam (a-lu-ni-cámŭ), alunicatã (a-lu-ni-cá-tã), alunicari/alunicare (a-lu-ni-cá-ri) – mi min lishor fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchishur, arãchiushur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: alunicai (aruchishurai) tu neauã; mãndzãli alunicã (s-minã lishor, archishurã) cãtrã hima; alunicã (arudicã) pri gãrgãlan

§ alunicat (a-lu-ni-cátŭ) adg alunicatã (a-lu-ni-cá-tã), alunicats (a-lu-ni-cátsĭ), alunicati/alunicate (a-lu-ni-cá-ti) – tsi s-ari minatã fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pri unã fatsã nyilicioasã; arãchiushurat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archi-shurat, alãchiushurat, arãchishat, aglisturat, arunicat, arudicat, arãgucit, rãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ alunicari/alunicare (a-lu-ni-cá-ri) sf alunicãri (a-lu-ni-cắrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cãndu alunicã; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, arãchiushurari, archiushurari, archi-shurari, alãchiushurari, aglisturari, arunicari, arudicari, arãguciri, rãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

§ alunicos (a-lu-ni-cósŭ) adg alunicoasã (a-lu-ni-cŭá-sã), alunicosh (a-lu-ni-cóshĭ), aluni-coasi/alunicoase (a-lu-ni-cŭá-si) – (loc) tsi alunicã; (loc) iu poati s-alunicã cariva
{ro: alunecos}
{fr: glissant}
{en: slippery}

§ alunicãturã (a-lu-ni-cã-tú-rã) sf alunicãturi (a-lu-ni-cã-túrĭ) – loc iu pots s-alunits lishor (cã vrei i cã nu vrei!); atsea tsi fatsi omlu cãndu alunicã; arunicãturã, arãgoci, rãgoci, rugoci, arãchish, arãchiushur
{ro: alunecuş, polei}
{fr: glissoir, verglas}
{en: slide, glazed frost}

§ arunic (a-rú-nicŭ) vb I arunicai (a-ru-ni-cáĭ), arunicam (a-ru-ni-cámŭ), arunicatã (a-ru-ni-cá-tã), arunicari/arunicare (a-ru-ni-cá-ri) – (unã cu alunic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

angãljisescu

angãljisescu (an-gã-lji-sés-cu) (mi) vb IV angãljisii (an-gã-lji-síĭ), angãljiseam (an-gã-lji-seámŭ), angãljisitã (an-gã-lji-sí-tã), angãljisi-ri/angãljisire (an-gã-lji-sí-ri) – lu-acats mbratsã sh-lu stringu la cheptu (di-aradã di vreari, di dor, cã nu-l vidzui di multu chiro, etc.); mbrãtsitedz, mbrãtsishedz, mbrãtsushedz, ambratsit, ambrats, hiritsescu, ncurpiljedz, gugustedz, pushtuescu
{ro: îmbrăţişa}
{fr: embrasser}
{en: embrace}
ex: mã-sa lu-angãljisi (lu-ambrãtsitã); lu-angãljisii (lu mbrãtsitai) di doauã ori

§ angãljisit (an-gã-lji-sítŭ) adg angãljisitã (an-gã-lji-sí-tã), angãljisits (an-gã-lji-sítsĭ), angãljisiti/angãljisite (an-gã-lji-sí-ti) – tsi easti acãtsat mbratsã (ãn bratsã) di cariva; mbrãtsitat, mbrãtsishat, mbrãtsushat, ambrãtsitat, ambrãtsat, hiritsit, ncurpiljat, gugustat, pushtuit
{ro: îmbrăţişat}
{fr: embrassé}
{en: embraced}

§ angãljisiri/angãljisire (an-gã-lji-sí-ri) sf angãljisiri (an-gã-lji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti angãljisit; mbrãtsitari, mbrãtsishari, mbrãtsushari, ambrãtsitari, ambrãtsari, hiritsiri, ncurpiljari, gugustari, pushtuiri
{ro: acţiunea de a îmbrăţişa, îmbrăţişare}
{fr: action d’embrasser; embrassade}
{en: action of embracing; embrace}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ansar1

ansar1 (an-sárŭ) vb IV shi II ansãrii (an-sã-ríĭ), ansãream (an-sã-reámŭ), ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) shi ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) – mi-aruncu cãtrã nghios dit-un loc ma-analtu; mi-aruc (mi hiumusescu, mi-aleapid) pri cariva (di-iuva icã dit-un loc tu-un altu); mi-aleapid nsus cu putearea-a cicioarilor tra s-cad deapoea nãpoi pri loc; nsar, sar, antrisar, astrisar, andrisar, andisar, alsar, arsar, arãsar, mi hiumusescu, mi-aleapid, mi sãlghescu, asaltu, saltu
{ro: sări, se repezi}
{fr: sauter}
{en: jump, leap}
ex: ansãrirã (s-alipidarã) di dupã fadz; lj-ansãri cheatra trãsh ãnclo; lamnja ansãri shi-lj dzãsi; ascumtã dupã un gãbjeu, ansãri shi dzãsi; featsirã numtã mari, giucarã sh-ansãrirã; ansãrii (mi-arcai pristi, andrisãrii) hãndachea

§ ansãrit (an-sã-rítŭ) adg ansãritã (an-sã-rí-tã), ansãrits (an-sã-rítsĭ), ansãriti/an-sãrite (an-sã-rí-ti) – (atsel) tsi s-arcã dit-un loc tu altu; tsi s-arcã cãtã nghios dit un loc ma-analtu; (lucrul) pristi cari s-ari arcatã (ansãritã) cariva; nsãrit, sãrit, antrisãrit, astrisãrit, andrisãrit, andisãrit, alsãrit, arsãrit, arãsãrit, hiumusit, alipidat, sãlghit, asãltat, sãltat
{ro: sărit, repezit}
{fr: sauté}
{en: jumped, leaped}
ex: gardul easti ansãrit

§ ansãriri/ansãrire (an-sã-rí-ri) sf ansãriri (an-sã-rírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ansari; ansãreari, nsãriri, sãriri, antrisãriri, astrisãriri, andrisãriri, andisãriri, alsãriri, arsãriri, arã-sãriri, hiumusiri, alipidari, sãlghiri, asãltari, sãltari
{ro: acţiunea de a sări, de a se repezi; sărire, repezire}
{fr: action de sauter}
{en: action of jumping, of leaping}

§ ansãreari/ansãreare (an-sã-reá-ri) sf ansãreri (an-sã-rérĭ) – (unã cu ansãriri)

§ ansãriturã (an-sã-ri-tú-rã) sf ansãrituri (an-sã-ri-túrĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari ansari tsiva; ansãriri, antrisãturã, saltã
{ro: săritură}
{fr: saut, bond}
{en: jump, leap}

§ ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) sf ansãritoanji/ansãritoanje (an-sã-ri-tŭá-nji) – topã di lastic (i lastic sh-cheali cu vimtu nãuntru) tsi ansari dipriunã nsus shi nghios cãndu cadi pri loc (i easti arcatã cu puteari); topã, topcã, balã, shucã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apã

apã (á-pã) sf api/ape (á-pi) – luguria tsi curã tu-arãuri, tsi s-aflã tu-amari, di cari suntu adrati chicutli di ploai, etc.; arucutã;
(expr:
1: s-dutsi ntr-apã (ntri-apã) = s-dutsi s-lja (s-aducã) apã (di-aradã trã beari, di la shoput, fãntãnã, etc.);
2: apa yini mari = s-umflã arãulu, s-vearsã arãulu, multi ori dupã unã ploai mari;
3: hiu tut apã; mi feci (mi-adrai) apã = am asudatã multu;
4: ved tu tsi api s-ascaldã = shtiu tu tsi catastasi s-aflã, shtiu tsi mindueashti;
5: ãnj yini sh-a njia apã la moarã = nj-yini sh-a njia arada s-hiu mari, s-u-am putearea s-fac cum voi;
6: lj-ljau apa di la moarã = l-fac s-nu mata poatã s-adarã tsiva;
7: nj-alasã gura apã; nj-alasã limba apã n gurã (trã tsiva) = am mari orixi, mirachi, trã tsiva;
8: apã nvets; nvets cu lingura, ca apa = nvets multu ghini;
9: foc sh-apã-lj si dutsi gura = shtii tuti, zburashti multi sh-li dzãtsi multu ghini;
10: lja lupata nã apã = u pati;
11: mi duc dupã apa-a lui = fac ashi cum va el;
12: moashi, di-atsea tsi tsãni (tsi ngljatsã) apili = moashi dit pãrmiti, gioanã, mãyistrã);
13: apa, apili-a lui = huea, huili a lui;
14: mi lja apa = mi lja azvarna, mi pindzi s-fac tsiva cu-arãdearea, cu minciuna;
15: adar guva tu-apã = geaba l-fac un lucru cã nu-adar vãrã hãiri, nu-adar tsiva; u-adar hãrdalã;
16: apã acrã = apã dit loc cu sãruri lugursiti buni trã stumahi shi sãnãtatea-a omlui;
17: apã crehtã = apã aratsi sh-proaspitã;
18: apã alãcitã = apã mintitã, murdarã shi tulburi;
19: apã stãtutã; apã tsi doarmi = apã dit bãltsã tsi sta tu-un loc cã nu-ari pri iu s-curã;
20: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit;
21: apã nigritã; apã ninchisitã = apã dit pãrmiti, loatã di la izvur (shoput), ninti ca s-yinã cariva sh-ninti ca s-da soarili; tu pirmithi: apã nipusputitã di vãrnu sh-cari, cãndu u lja i u bea, gionili-aleptu, nu mata scoati un zbor;
22: apã athanatã; apã yii; apã di banã = apã dit pãrmiti tsi ntinireashti, tsi nyeadzã lumea, tsi-l fatsi omlu s-nu moarã;
23: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
24: apã di trandafil = (i) apã tu cari s-aflã tuchitã (cu hirbearea) luguria tsi da anjurizmã tu trandafili; apã tu cari s-bagã amolj trandafili tra s-lã easã anjurizma shi s-intrã tu apã (tra s-u facã apa s-anjurzeascã mushat); ghiulsu, ghiuleapi; (ii) om multu curat la suflit, nistipsit, tsi nu shtii s-facã lãets; apã di lituryii;
25: nj-fac apa-atsea groasã = mi cac;
26: nj-fac apa; nj-fac apa-atsea suptsãrea; nj-fac apa-atsea minuta = mi chish;
27: portu apã a mortsãlor = slãghii multu; nu nj-armasi multu chiro s-bãnedz;
28: l-bãgã pri api-lj = lu nduplicã;
29: va-nj talj apã dit prash s-u badz tu tseapi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva va s-aspunã cã un lucru lj-easti unã, cã nu-l mealã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãchiushur1

arãchiushur1 (a-rã-chĭú-shĭurŭ) vb I arãchiushurai (a-rã-chĭu-shĭu-ráĭ), arãchiushuram (a-rã-chĭu-shĭu-rámŭ), arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) – mi min lishor (arunic) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcu cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchish, aruchiushur, aruchi-shur, archiushur, archishur, alãchiushur, aglistur, alunic, arunic, arudic, arãgoci, rãgoci, rugoci;
(expr: u-arãchiushur tu gurã (tu gãrgãlan) = u trec mãcarea (apa, yinlu, etc.) prit gurã, multi ori fãrã s-u-ameastic ghini, shi u ngljit)
{ro: aluneca}
{fr: glisser}
{en: slide, skid}
ex: bãgã carnea n gurã shi u-arãchiushurã (u-alunicã) dinãoarã

§ arãchiushurat (a-rã-chĭu-shĭu-rátŭ) adg arãchiushuratã (a-rã-chĭu-shĭu-rá-tã), arãchiushurats (a-rã-chĭu-shĭu-rátsĭ), arãchiushurati/arãchiushurate (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ti) – tsi s-ari minatã lishor (ari arudicatã) fãrã cheaditsi sh-fãrã s-njishcã cicioarli pristi unã fatsã nyilicioasã; arãchishat, aruchiushurat, aruchishurat, archiushurat, archishurat, alãchiushurat, aglisturat, alunicat, arunicat, arudicat, arãgucit, rugucit
{ro: alunecat}
{fr: glissé}
{en: slided, skidded}

§ arãchiu-shurari/arãchiushurare (a-rã-chĭu-shĭu-rá-ri) sf arãchiu-shurãri (a-rã-chĭu-shĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu arãchiushurã cariva; arãchishari, aruchiushurari, aruchishurari, archiushurari, archishurari, alãchiushurari, aglisturari, alunicari, arunicari, arudi-cari, arãguciri, ruguciri
{ro: acţiunea de a aluneca; alunecare}
{fr: action de glisser}
{en: action of sliding}

§ aruchiushur1 (a-ru-chĭú-shĭurŭ) vb I aruchiushurai (a-ru-chĭu-shĭu-ráĭ), aruchiushuram (a-ru-chĭu-shĭu-rámŭ), aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurari/aruchiushurare (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ri) – (unã cu arãchiushur1)
ex: lj-aruchiushura din gurã ca mãrgãritãri; s-afla cu dauã cicioari nãpoi, ahãntu multu aruchiu-shura

§ aruchiushurat (a-ru-chĭu-shĭu-rátŭ) adg aruchiushuratã (a-ru-chĭu-shĭu-rá-tã), aruchiushurats (a-ru-chĭu-shĭu-rátsĭ), aru-chiushurati/aruchiushurate (a-ru-chĭu-shĭu-rá-ti) – (unã cu arãchiushurat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãlbãescu

bãlbãescu (bãl-bã-ĭés-cu) vb IV bãlbãii (bãl-bã-íĭ), bãlbãeam (bãl-bã-ĭámŭ), bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) – scot bots i zboarã dit gurã tsi par multi ori fãrã noimã cã nu suntu ghini avdzãti i aduchiti di-atselj tsi li avdu; scot bots i cumãts di zboarã din gurã tsi par fãrã noimã shi suntu greu aduchiti (cã (i) multi ori mi ncheadic tu zburãri, cã (ii) idyea cumatã di zbor easti dzãsã di ma multi ori cu-aradã, di itia cã am unã cusuri tu zburãri, cã (iii) hiu acãtsat di-unã mari lãhtarã i arcoari, etc.); dãrdãrescu, bãnduredz, guguredz, fãrfãlescu, bãbãlescu, ngulishedz, gonghisescu
{ro: bolborosi, bâlbâi}
{fr: bredouiller, bégayer}
{en: mumble, stutter, stammer}

§ bãlbãit (bãl-bã-ítŭ) adg bãlbãitã (bãl-bã-í-tã), bãlbãits (bãl-bã-ítsĭ), bãlbãiti/bãlbãite (bãl-bã-í-ti) – tsi scoati bots (zboarã i cumãts di zboarã) din gurã tsi par fãrã noimã cã nu suntu ghini aduchiti di-atsel tsi li avdi; (zboarã) scoasi din gurã tsi par fãrã noimã (cã omlu tsi li scoati sã ncheadicã tu zburãri, li dzãtsi zboarãli mpãrtsãti tu cumãts, idyea cumatã easti dzãsã ma multi ori cu-arada, etc.); dãrdãrit, bãndurat, gugurat, fãrfãlit, bãbãlit, ngulishat, gonghisit, gãngu, gãngãvets, chec
{ro: bolborosit, bâlbâit}
{fr: bégayé, bredouillé}
{en: mumbled, stuttered, stammered}

§ bãlbãiri/bãlbãire (bãl-bã-í-ri) sf bãlbãiri (bãl-bã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva bãlbãeashti; dãrdãriri, bãndurari, gugurari, fãrfãliri, bãbãliri, ngulishari, gonghisiri
{ro: acţiunea de a bolborosi, de a bâlbâi; bolborosire, bâlbâire}
{fr: action de bredouiller, de bégayer; bredouillement}
{en: action of mumbling, of stuttering, of stammering}

§ bãbã-lescu2 (bã-bã-lés-cu) vb IV bãbãlii (bã-bã-líĭ), bãbãleam (bã-bã-leámŭ), bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãliri/bãbãlire (bã-bã-lí-ri) – (unã cu bãlbãescu)
ex: chirturi, bãbãli paplu

§ bãbãlit2 (bã-bã-lítŭ) adg bãbãlitã (bã-bã-lí-tã), bãbãlits (bã-bã-lítsĭ), bãbãliti/bãbãlite (bã-bã-lí-ti) – (unã cu bãlbãit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bash

bash (báshĭŭ) (mi) vb I bãshai (bã-shĭáĭ), bãsham (bã-shĭámŭ), bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) – ahulescu cu budzãli-a meali budzãli-a altui (frãmtea, mãna, etc.) tra s-lj-aspun vrearea (tinjia, ascultarea, etc.) tsi-lj portu; lu-acats mbratsã, lu stringu la cheptu sh-lji ahulescu budzãli (fatsa, frãmtea, etc.) cu budzãli-a meali (di-aradã di vreari, di dor, etc.); hiritisescu, hiritsescu, gugustedz, gugustescu, ambrãtsitedz, ambrãtsishedz, mbrãtsitedz, mbrãtsishedz;
(expr:
1: s-lu bash aratsi = s-lu vedz mortu, s-moarã, s-lu bash, cum s-bashi mortul ninti di ngrupari;
2: s-ti bash dultsi = s-ti bash cu multã vreari;
3: s-nã bãshem = s-nã mbunãm;
4: (dauã lucri) s-bashi (un cu-alantu) = (i) (dauã lucri) s-ahulescu, da un di-alantu; (ii) bãrbat sh-muljari s-bagã deadun tu-ashtirnut, si-ambairã;
5: cu bãsharea-a apilor = agioc di cilimeanj)
{ro: săruta, îmbrăţişa}
{fr: baiser, embracer}
{en: kiss, embrace}
ex: nã bãshem la fãntãna-atsea alba shi nã dispãrtsãm; si-nj ti bash tu frãmti; l-bãshe tu frãmti; s-nã bãshem tora shi s-agãrshim tuti; yin, bash mãna si-nj ti mescu; cãndu-nj ti-am bãshatã?; s-nu s-veadã bãsharea-a ta, iu mini ti-am bãshatã; loclu iu dzeana cu valea s-bashi
(expr: si-ahulescu, da unã di-alantã); cucotlu bashi (fig: u calcã, u-ambairã) gãljina

§ bãshat (bã-shĭátŭ) adg bãshatã (bã-shĭá-tã), bãshats (bã-shĭátsĭ), bãshati/bãshate (bã-shĭá-ti) – a curi budzã (mãnã, fatsã, frãmti, etc.) easti ahulitã di budzãli a unui, ca semnu di vreari (tinjii, ascultari, etc.); cari easti-acãtsat ãn bratsã sh-gugustat; hiritisit, hiritsit, gugustat, gugustit, ambrãtsitat, ambrãtsishat, mbrãtsitat, mbrãtsishat
{ro: sărutat, îmbrăţişat}
{fr: baisé, embracé}
{en: kissed, embraced}
ex: featã bãshatã, Dafnul nu u va

§ bãshari/bãshare (bã-shĭá-ri) sf bãsheri (bã-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bashi i s-ambrãtsiteadzã cariva; ahulirea tsi u fac cu budzãli (pi budzãli-a altui, pi mãnã, pi fatsã, etc.); hiritisiri, hiritsiri, gugustari, gugustiri, mbrãtsitari, mbrãtsishari
{ro: acţiunea de a săruta, de a îmbrăţişa; sărutare, îmbrăţişare; sărut}
{fr: action de baiser, d’embracer; baiser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn