DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bij

bij (bíjŭ) sn biji/bije – gioc chirut la vãshclje i gioclu di cãrtsã; atsel tsi cheari la gioclu di vãshclje i cãrtsã; bis, zdãrtã, sãmar (fig), sumar (fig)
{ro: punct (partidă, număr) pierdut la un joc de arşiţe sau cărţi}
{fr: point (partie) perdu dans des jeux enfantins des cartes ou des osselets}
{en: lost play in a children’s game with cards or knuckle bones}

§ bis2 (bísŭ) sm pl(?) – (unã cu bij)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dis2

dis2 (dísŭ) adg disã (dí-sã) dish (díshĭ), disi/dise (dí-si) – giumitati
{ro: jumătate}
{fr: moitié, demi}
{en: half}
ex: un arburi lungu, cu multi frãndzã, disli (giumitãtsli) albi, disli lãi (angucitoari: anlu); dis (giumitati) di mer; disã purnã; dis di om; tru disa (giumitatea, mesea, njedzlu) di noapti; mãcãm dislu (giumitatea) di ed; un ucã sh-dis (giumitati); dis di metru; oara easti unã sh-disã (giumitati); oaminj dish
(expr: multu shcurtsã, giumitati di oaminj); vasili suntu disi (giumitati mplini); dishlji (giumitãtsli) lj-culcã mpadi; disili (giumitãtsli) li vindum; a dishlor (a giumitãtslor) lã deadim cali, a disilor nu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nãs

nãs (nắsŭ) pr pirs III nãsã (nắ-sã), nãsh (nắshĭ), nãsi/nãse (nắ-si) – zbor tsi tsãni loclu a atsilui (atsiljei, atsilor) trã cari si zburashti; el, dis, dãs
{ro: el, ea, dânsul}
{fr: il, elle}
{en: he, she}
ex: gri nãs (el) zbor astimtu di banã; deadun cu nãshlji; mãcã pãni cu nãshlji (elj); vru sh-nãs (el) corbul; armasi singurã nãsã (ea); cãt s-trapsirã nãsh (elj); dzãsirã nãsi (eali); nãslu (el) lipseashti s-u da; ore pleacã! dzãsi nãslu (el); Dumnidzale! strigã nãslu (el); chiru deadun cu nãshlji (elj); s-mi mãritã nãshlji (elj) vor; sh-nãsili (eali) mãcarã; nãs lj-adusi dit Vlãhii aesti stranji

§ dãs (dắsŭ) pr pirs III dãsã (dắ-sã), dãsh (dắshĭ), dãsi/dãse (dắ-si) – (unã cu nãs)

§ dis1 (dísŭ) pr pirs III disã (dí-sã), dish (díshĭ), disi/dise (dí-si) – (unã cu nãs)
ex: sh-tut unã s-him la dis (nãs); dislu (el) u-avea nãiritã; tr-atsea dislu (el) tut amãnã; mori, prifteasã, strigã dislu (el); dzãsi disã (nãsã); cu disa (ea) nu-i a gioc; cu disa (nãsã) nfumilje; disa (ea) Muscopulea eara Ierusalimlu a armãnamiljei; va hibã la dish (nãsh) cãrtsã; atselj njergu la disi (eali)

§ is2 (ísŭ) pr pirs III isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; es nãs, dãs, dis; (shi, formili shcurti di la “el”: ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l); mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.)
{ro: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele; însumi, însuţi, etc.}
{fr: il, elle, ils, elles; moi-même; toi-même, etc.}
{en: he, she, they; myself, yourself, himself, etc.}
ex: ea isãsh (insush, idyea); noi ishãne (insune, idyea); s-ti chishi pri isã (nãsã)

§ es2 (ĭésŭ) pr pirs III esã (é-sã) shi easã (ĭá-sã), esh (ĭéshĭ), esi/ese (é-si) shi easi/ease (ĭá-si) – (unã cu is1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scriu2

scriu2 (scríŭ) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – ljau mini apofasea (dzãc, icã easti scriatã di mirã, di ma ninti), tra s-fac (tra si s-facã) tsiva; numãtsescu
{ro: meni, destina}
{fr: présager, prédestiner}
{en: bode, forebode, predestinate}
ex: sã-l scrii (sã-l numãtseascã, s-lj-astãseascã) tsi va s-patã, tsi va si s-facã tu bana-a lui, di tru soarti pãn tu moarti

§ scriat2 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – cari ari loatã apofasea (icã lj-easti scriatã di mirã, di ma ninti) tra (si) s-facã tsiva, numãtsit
{ro: menit, destinat}
{fr: présagé, prédestiné}
{en: boded, foreboded, predestinated}
ex: tsi-i scriatã (numãtsitã), scriatã (numãtsitã) armãni; tsi lj-easti scriatã (numãtsitã) di-a treia searã, va s-lji si tihiseascã; tsi ts-easti scriatã (numãtsitã), tu frãmti tsi-easti bãgatã

§ scris2 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat2)
ex: cum fu scris (scriat, numãtsit)

§ scriari2/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; numãtsiri
{ro: acţiunea de a meni, de a destina; menire, destinare}
{fr: action de présager, de prédestiner}
{en: action of boding, of foreboding, of predestinating}

§ scriatã (scri-ĭa-tã) sf fãrã pl – atseali tsi suntu numãtsiti cã va patã omlu tu bana-a lui (dit oara tsi s-ari amintatã); soarti, mirã, njirã, fatãzã, scriiturã, ursitã, cãsmeti, tihi
{ro: destin, soartă}
{fr: destin, sort}
{en: destiny, fate}
ex: scriata (tihea, soartea) totunã s-fatsi; cãfta scriata (mira) a featilor; vru si si nsoarã, vahi s-dutsi cama ghini cu-a nveastãljei scriatã (tihi, mirã); ashi lj-eara scriata (mira)

§ scriiturã2 (scri-i-tú-rã) sf scriituri (scri-i-túrĭ) – (unã cu scriatã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn