DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãd1

arãd1 (a-rắdŭ) vb III shi II arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arã-deare (a-rã-deá-ri) – aspun multa harauã tsi u-am cu-unã minari a budzãlor (a gurãljei, a fatsãljei) shi cu-unã scuteari di bots shcurti shi ahoryea (ha, ha, ha,…); rãd, arid;
(expr: arãd pri sum nãri; arãd pri sum mustãts = sumarãd, arãd pi-ascumta, fac hazi)
{ro: râde}
{fr: rire}
{en: laugh}
ex: s-nu lj-arãdã sh-a lui putsãn budzãli; mutrea sh-arãdea pri sum mustãts
(expr: arãdea pi-ascumta, fãtsea hazi)

§ arãs1 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – cari ari arãsã; rãs, aris
{ro: râs}
{fr: ris}
{en: laughed}

§ arãdiri1/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãdi; arãdeari, arãs, rãdiri, rãdeari, aridiri, arideari
{ro: acţiunea de a râde; râdere, râs}
{fr: action de rire; rire}
{en: action of laughing; laugh}

§ arãdeari1/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri1)
ex: dzãtsea cu arãdeari; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; trã arãdeari, arãdea; eara un lucru tr-arãdeari; cãntãri sh-arãderi, nu-avdzai tora; ãl lo cu bunlu, cu-arãderli

§ nearãs1 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – cari nu-ari arãsã; (fig: nearãs = tsi ari (ari avutã) mãri cripãri di nu-lj yini s-arãdã; marat, corbu, tihilai, shcret, etc.)
{ro: care nu a râs}
{fr: qui n’a pas ris}
{en: who did not laugh}
ex: laea mumã atsea nearãsã (tsi nu-ari arãsã tu banã); aestã nearãsã (fig: maratã, curbisitã) mamã a noastrã

§ nearãdiri1/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu arãdi; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bis1

bis1 (bísŭ) sn bisuri (bí-surĭ) – partea-a truplui cu cari omlu shadi di-aradã pi scamnu; guva-a truplui pri iu easi nafoarã omlu cãndu s-dutsi la hale (shi sh-fatsi apa-atsea groasa); cur, cãrtelj, cuci, fãndãc, fãndec, ghes, primichir, shidzut;
(expr: mi tsãni bislu = am curai; nj-u tsãni; mi tsãni curlu, curaua, curdeaua, etc.)
{ro: cur}
{fr: cul, derrière}
{en: arse}
ex: sh-dizvileashti bislu (curlu); l-doari bislu, ari sãhãts; lj-easi bislu (curlu) nafoarã; ti tsãni bislu?
(expr: ts-u tsãni?, ai curai?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

nãs

nãs (nắsŭ) pr pirs III nãsã (nắ-sã), nãsh (nắshĭ), nãsi/nãse (nắ-si) – zbor tsi tsãni loclu a atsilui (atsiljei, atsilor) trã cari si zburashti; el, dis, dãs
{ro: el, ea, dânsul}
{fr: il, elle}
{en: he, she}
ex: gri nãs (el) zbor astimtu di banã; deadun cu nãshlji; mãcã pãni cu nãshlji (elj); vru sh-nãs (el) corbul; armasi singurã nãsã (ea); cãt s-trapsirã nãsh (elj); dzãsirã nãsi (eali); nãslu (el) lipseashti s-u da; ore pleacã! dzãsi nãslu (el); Dumnidzale! strigã nãslu (el); chiru deadun cu nãshlji (elj); s-mi mãritã nãshlji (elj) vor; sh-nãsili (eali) mãcarã; nãs lj-adusi dit Vlãhii aesti stranji

§ dãs (dắsŭ) pr pirs III dãsã (dắ-sã), dãsh (dắshĭ), dãsi/dãse (dắ-si) – (unã cu nãs)

§ dis1 (dísŭ) pr pirs III disã (dí-sã), dish (díshĭ), disi/dise (dí-si) – (unã cu nãs)
ex: sh-tut unã s-him la dis (nãs); dislu (el) u-avea nãiritã; tr-atsea dislu (el) tut amãnã; mori, prifteasã, strigã dislu (el); dzãsi disã (nãsã); cu disa (ea) nu-i a gioc; cu disa (nãsã) nfumilje; disa (ea) Muscopulea eara Ierusalimlu a armãnamiljei; va hibã la dish (nãsh) cãrtsã; atselj njergu la disi (eali)

§ is2 (ísŭ) pr pirs III isã (í-sã), ish (íshĭ), isi/ise (í-si) – grai tsi lja loclu a numãljei a atsilui (a atsiljei, a atsilor) trã cari easti zborlu; es nãs, dãs, dis; (shi, formili shcurti di la “el”: ãl, ul, lu, u, ãlj, lji, lj, li, l); mini (tini, el, etc.) idyiul; mini (tini, el, etc.) sh-tut mini (tini, el, etc.)
{ro: dânsul, dânsa, dânşii, dânsele; însumi, însuţi, etc.}
{fr: il, elle, ils, elles; moi-même; toi-même, etc.}
{en: he, she, they; myself, yourself, himself, etc.}
ex: ea isãsh (insush, idyea); noi ishãne (insune, idyea); s-ti chishi pri isã (nãsã)

§ es2 (ĭésŭ) pr pirs III esã (é-sã) shi easã (ĭá-sã), esh (ĭéshĭ), esi/ese (é-si) shi easi/ease (ĭá-si) – (unã cu is1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

niho

niho (ni-hó) sm nihadz (ni-hádzĭ) – boatsi lungã tsi fatsi sutsatã shi s-avdi deadun cu un cãntic; boatsea (fãrã zboarã) a unui cãntic; ih, is, boatsi, miludii, cãntic, nubeti
{ro: ison}
{fr: accompagnement, timbre}
{en: accompaniment}
ex: niho (cãntic, ih, miludii) di jali

§ ih1 (ihŭ) sn ihuri (i-húrĭ) – boatsi lungã tsi fatsi sutsatã shi s-avdi deadun cu un cãntic; boatsea (fãrã zboarã) a unui cãntic; is, niho, boatsi, miludii, cãntic, nubeti, hãvai, hãvã
{ro: ison, melodie}
{fr: air, mélodie, accompagnement}
{en: melody, accompaniment}
ex: s-tsãnã ihlu a cãnticlui; nu cunoscu ihlu (boatsea, miludia) a cãnticlui

§ is1 (isŭ) sm fãrã pl – (unã cu ih1)
ex: tsãn islu (ihlu, niholu, miludia); islu tsãn trei-patru cãnj

§ hãvã2 (hã-vắ) sm hãvadz (hã-vádzĭ) – cãntic, miludii, nubeti, boatsi, niho, ih, is; (fig: hãvã = pãreari, lucru, huzmeti, etc.)
{ro: melodie}
{fr: melodie, cantilène}
{en: melody, cantilena}
ex: cãntã-nj un hãvã (niho); catiun cu hãvãlu-lj
(expr: cu niholu, pãrearea a lui); sh-mutrea hãvãlu (fig: lucrul, huzmetea) shi chefea

§ hãvai2/hãvae (hã-vá-i) sf hãvãi (hã-vắĭ) – (unã cu hãvã2)

§ havai2/havae (ha-vá-i) sf havãi (ha-vắĭ) – (unã cu hãvã2)
ex: canda am avdzãtã havaea (nubetea, miludia) aestã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

scriu1

scriu1 (scríŭ) (mi) vb I scriai (scri-ĭáĭ) shi scrish (scríshĭŭ), scriam (scri-ámŭ), scriatã (scri-ĭá-tã) shi scrisã (scrí-sã), scriari/scriare (scri-ĭá-ri) – bag seamni (gramati) pi unã acoalã tra s-aspun (s-pãrãstisescu) cu eali bots (zboarã shi minduiri); nj-bag numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã di numi tra s-mi duc la unã sculii, univirsitati, ascheri, etc.); ascriu, nscriu, scriescu, scriir, ngrãpsescu, grãpsescu; (fig: scriu = bag bueauã (cundiljedz ocljilj), mushutsãscu, stulsescu, zugrãfsescu, cundiljedz)
{ro: scrie}
{fr: écrire}
{en: write}
ex: scriat (ngrãpsit) acasã?; ca s-nji scriu (ngrãpsescu) nã lai carti; scrii tutã noaptea; lu scriarã tu oasti (lji ngrãpsirã numa tu-unã tifteri, catalog, tra si s-facã ustash); scriam gionili tu nizami

§ scriat1 (scri-ĭátŭ) adg scriatã (scri-ĭá-tã), scriats (scri-ĭátsĭ), scriati/scriate (scri-ĭá-ti) – tsi ari seamni (gramati) bãgati pi unã acoalã tra s-aspunã (pãrãstiseascã) bots (zboarã shi minduiri); tsi sh-ari bãgatã numa tu un catalog (tifteri, tu unã aradã cu numili-a atsilor tsi vor si s-ducã la unã sculii, univirsitati, etc.); ascriat, nscriat, scrit, scriirat, ngrãpsit, grãpsit
{ro: scriat}
{fr: écrit}
{en: writen}
ex: carti scriatã (ngrãpsitã) di el; numtarlji atselj scriats (fig: mushats, livendzã); featã scriatã (fig: multu mushatã); aleptsãlj shi scriatslji (fig: mushatslji, livendzãlj); tricurã gionjlji scriats cu cundiljlu (fig: mushats ca atselj tsi furã cundiljats, zugrãfsits); grangheadzlji scriats ca cumits; cheaptsãnj scriats (fig: stulsits, mushutsãts, zugrãfsits) di tuti lilicili; Murichea-atsea pirifanã shi Faglu-atsel scriatlu (fig: livendu, fanumin); canda easti scriatã cu cundiljlu (fig: easti multu mushatã)

§ scris1 (scrísŭ) adg scrisã (scrí-sã), scrish (scríshĭ), scrisi/scrise (scrí-si) – (unã cu scriat1)

§ scriari1/scriare (scri-ĭá-ri) sf scrieri (scri-ĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si scrii tsiva; ascriari, nscriari, scriri, scriirari, ngrãpsiri, grãpsiri; seamnili (zboarãli) tsi suntu scriati pri acoalã; scriiturã, scrieturã
{ro: acţiunea de a scrie; scriere}
{fr: action d’écrire; écriture}
{en: action of writing; writing}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn