DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

virin

virin (vi-rínŭ) sn virinuri (vi-rí-nurĭ) –
1: fãrmaclu alãsat di yiets ca nãpãrtica, alghina, pangul, etc. cãndu (tra si s-apãrã) l-mushcã i lu ntsapã omlu; unã lugurii cari, cãndu easti mãcatã, lj-adutsi multu arãu (pãnã sh-moarti) a omlui;
2: starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); nvirin, fãrmac, cemir, ncemir, ciomir, axif, gãfã; nvirinari, virinari, virnari, nvirnari, nvirari, nver, dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; fãrmac
{ro: venin, otravă; amărăciune, întristare}
{fr: venin, poison; amertume, chagrin profond}
{en: venom, poison; bitterness, sadness}
ex: lj-eara fricã di virin (fãrmac); s-arucã virin (fãrmac) la patru cãnj; cuclu bati nsus pri chin, di nj-adutsi mash virin (amãrãciuni); armãnjlji plãng virin (cu-amãrami); am mari virin tu suflit (dureari sufliteascã); om cari tsãni virinlu

§ nvirin1 (nvi-rínŭ) sn nvirinuri (nvi-rí-nurĭ) – (unã cu virin)
ex: di nvirin (cripãri) muri troarã; mari nvirin ãnj yini

§ nver3 (nvérŭ) sm fãrã pl – (unã cu virin)
ex: nverlu ari shi dizver; nverlu aestu di itsido lucru cu vãrnu nu va s-bãnedz

§ virinedz (vi-ri-nédzŭ) (mi) vb I virinai (vi-ri-náĭ), virinam (vi-ri-námŭ), virinatã (vi-ri-ná-tã), virinari/virinare (vi-ri-ná-ri) –
1: dau virin a unui tra s-lji fac arãu; ljau virin cãndu mi mãshcã (mi ntsapã) unã yeatsã ca, bunãoarã, nãpãrticã, alghinã, pangu, etc.;
2: aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã, un dor greu tu inimã, unã mãrazi (cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; virnedz, nvirinedz, nvirin, nviredz, nfarmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, cãnjisescu, nfushtedz, crep, pãrãpunjisescu;
(expr: nu-nj ti hãrsea, hãrsite, nu-nj ti virina, virinate = zbor tsi dzãtsi cã haraua shi nvirinarea s-alãxescu di la unã dzuã la-alantã)
{ro: otrăvi, (se) mâhni, (se) întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister, être plein d‘amertume}
{en: poison, sadden, grieve, distress}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn