DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ashternu

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curmu2

curmu2 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; feci tsiva, un copus mari sh-mi doari mesea; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) isihãseashti icã-lj scadi dinamea; lu-apustusescu (lu-apitrusescu) pri cariva cu putearea, vrearea, mirachea, etc. tsi u am; avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi, copleşi}
{fr: apaiser, (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer, accabler}
{en: pacify, quell (storm, fire); tire, exhaust; overwhelm}
ex: itsi s-curmã foclu; ahurhi sã-l curmã (sã-lj yinã, sã-l pitrundã) unã mari seati; mi curmai di mesi (feci tsiva di mi doari mesea); l-curmã (lu-apitrusi) jalea; unã njilã mi curmã (mi-aplucusi); l-curmarã (lj-deadirã, lu-aplucusirã, l-pudidirã) lãcrinjli; vã curmat (avursit) di-ahãt anifur; cari mi curmai (avursii, apustusii); mi curmai (avursii) di-alãgari; atsel tsi-alagã multu, va si s-curmã curundu

§ curmat2 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) tsi-lj s-ari scãdzutã (isihãsitã) dinamea; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; avursit, avrusit, apustusit, lãvrusit, armas, cãpãit
{ro: obosit, copleşit}
{fr: apaisé, lassé, fatigué; exténué, accablé}
{en: pacified, quelled (storm, fire); tired, exhausted; overwhelmed}
ex: curmat (avursit, cãpãit) shidea pri cheatrã… chitrarlu; cã-i dirnat, cã-i curmat (avursit); di-ahãntã cali greu curmat (cãpãit, multu-avursit); carti, curmatã (avursitã) di imnari; feata, curmatã moartã (avursitã, ca unã moartã!); hii curmatã di mesi (hii avursitã, (featsish un mari copus di) ti doari mesea)

§ curmari2/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curmã; avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri
{ro: acţiunea de a obosi, de a copleşi, obosire, copleşire}
{fr: action d’apaiser, de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer, d’accabler}
{en: action of pacifying, of quelling (storm, fire); of tiring, of exhausting; of overwhelming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dirin1

dirin1 (dí-rinŭ) sn dirinuri (di-rí-nurĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-dirinã (s-afãnseashti, s-prãpãdeashti) un lucru; afanizmo, halazmo, ciupulic, chiameti
{ro: prăpăd, dezastru}
{fr: ravage; tourment; ruine}
{en: destruction; ravage}
ex: dirinlu (halazmolu, chiametea) i tora n lumi; dirin (mari taxirati) tsi lu-agudi

§ dirin2 (dí-rinŭ) (mi) vb I dirinai (di-ri-náĭ) shi dirnai (dir-náĭ), dirinam (di-ri-námŭ) shi dirnam (dir-námŭ), dirinatã (di-ri-ná-tã) shi dirnatã (dir-ná-tã), dirinari/dirinare (di-ri-ná-ri) shi dirnari/dirnare (dir-ná-ri) – mi curmu multu di copuslu mari tsi-l fac (shi-nj cher multu di putearea tsi u-aveam); nj-aspun durearea cu plãndzeri shi zghiliri, dip canda-nj zmulgu perlji din cap; lu-aspargu dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; (mi) cãpãescu, (mi) deapir, cãhtescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu, afãnsescu, sutrupsescu, prãpãdescu
{ro: (se) zbuciuma, (se) prăpădi, (se) epuiza}
{fr: se déchirer, se consommer, s’épuiser}
{en: consume oneself, tear oneself to pieces, become exhausted}
ex: si s-dirinã (pidipseascã multu, si s-cãtãstrãpseascã) yiu pri loc, sã-lj si frigã limba n foc; plãndzi shi s-dirinã (s-cãpãeashti di plãndzeari); s-dirnarã (s-cãpãirã) di plãngu; s-dirinã (sh-deapirã perlu din cap), lailj-armãnj; corba sorã va si s-dirinã (va si s-deapirã); cãsharea goalã s-dirinã (s-afãnseashti) pisti plai; mi dirinai (mi cãpãii) multu; s-dirinã shi ugeaclu-a lui (s-afãnseashti shi fumealja-a lui)

§ dirinat (di-ri-nátŭ) adg dirinatã (di-ri-ná-tã), dirinats (di-ri-nátsĭ), dirinati/dirinate (di-ri-ná-ti) – tsi easti curmat multu di copuslu mari tsi-l featsi; tsi sh-aspusi durearea cu plãndzeri greali; tsi s-asparsi ahãt multu di nu mata armasi tsiva di el; cãpãit, dipirat, afãnisit, afãnsit, cãhtit, cãtãstrãpsit, sutrupsit, prãpãdit
{ro: zbuciumat, prăpădit, epuizat}
{fr: déchiré, consommé, épuisé}
{en: consumed oneself, torn oneself to pieces, exhausted}

§ dirnat (dir-nátŭ) adg dirnatã (dir-ná-tã), dirnats (dir-nátsĭ), dirnati/dirnate (dir-ná-ti) – (unã cu dirinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn