Dictsiunar

ashternu (ash-tér-nu) vb III, II shi I ashtirnui (ash-tir-núĭ) shi ashtirnai (ash-tir-náĭ), ashtirneam (ash-tir-neámŭ) shi ashtirnam (ash-tir-námŭ), ashtirnutã (ash-tir-nú-tã) shi ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) shi ashtirneari/ashtir-neare (ash-tir-neá-ri) shi ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) – fac un lucru s-shadã pri tsiva; tindu un lucru sh-acoapir tsiva; tindu, curdusescu, stau, shed, etc.;
(expr:
1: ashternu crivatea (un loc trã durnjiri) = tindu pri crivati unã vilendzã (sindoni, etc.), lj-bag cãpitãnji, etc. tra s-u ndreg trã somnu;
2: ashternu measa = ashternu unã misali pri measã, bag mãcari pri measã;
3: ashternu caljlji = tindu cuverta di calj sum sãmarili-a caljlor tra s-lji ndreg trã cali;
4: ashternu calea = u ncaltsu calea, tindu chetsrã pri cali, u ischedz calea cu chetsrã;
5: mi-ashternu s-adar tsiva = nchisescu s-fac un lucru dipriunã, shi nu-astãmãtsescu s-lu fac;
6: mi-ashternu iuva (la measã, pi crivati, pri-un loc, sh-nu fug) = mi bag s-shed, mi tindu, mi curdusescu, acats (shed tu) un loc, etc.;
7: mi-ashternu (tu bana di cati dzuã) = isihãsescu, nj-bag mintea, nj-mutrescu lucrul (huzmetea), nu mata fac glãrinj, etc.;
8: nu mi-ashternu = nu mi-acatsã (nu mi tsãni) loclu, nu-am isihii;
9: nu-nj s-ashtearni curlu = nu mi-ashternu pri lucru, nu-am nitsiunã mirachi s-lucredz, nu-nj tradzi inima s-lucredz; etc.;
10: lu-ashternu pri shcop = l-bat, lj-dau un shcop;
11: ti-ashternu (la chivernisi, la dascal, etc.) = ti spun, dzãc aralili tsi-ai faptã, etc.)
{ro: aşterne; aşeza deasupra; pava (drumul); face patul; se apuca de; cuminţi; lucra consistent, etc.}
{fr: étendre; mettre sur; s’asseoir; étaler par terre, paver; faire le lit; commencer et continuer sans relâche; devenir raisonnable, honnête et tranquille; commencer à travailler régulièrement, etc.}
{en: spread out, lay out; sit down; pave (road); make (bed); do something continuously; start working, etc.}
ex: li-ashtirnã (li teasi) mpadi; measa s-ashtirnu
(expr: s-teasi, s-bãgã) singurã; oaspitslji s-ashtirnurã la measã
(expr: s-curdusirã, shidzurã la measã s-mãcã); neaua s-ashtearnã
(expr: cadi, s-tindi, s-curduseashti pri loc) vãr-tos; s-avea ashtirnatã
(expr: curdusitã) pri padi sh-lãfusea; chira-geadzlji ashtearnã caljlji
(expr: tindu cuverta sum sãmarili a caljlor); avea ashtirnatã chilimlu-atsel bunlu; cum va ts-ashterni, ashi vai dornji; clocea tsi nu s-ashtearni tu cuibar, pulj nu scoati; lu-ashtirnai

(expr: l-ded dipadi) sh-lu bãtui; u-ashtirnurã tutã calea
(expr: teasirã chetsrã i cãldãrãmi pri cali); ashtirnets trã culcari
(expr: ndridzets crivatea, tindets vilendzãli pri loclu iu va si s-doarmã); cãndu u-ashtirnu sh-birbiljlu
(expr: cãndu nchisi s-batã dipriunã); mi ashtirnui tu beari (shidzui s-beau sh-nu-astãmã-tseam); di-asearã u-ashtirnurã la hani
(expr: s-curdusirã pri beari tutã noaptea); furlji u-au tru minti si s-ashtearnã
(expr: s-nu mata furã, s-facã unã banã shi s-lucreadzã ca tuts alantsã oaminj); ficiorlu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti, bãgã minti); multu s-ashtirnu
(expr: isihãsi, s-featsi cu minti), nu easti ca ma ninti; Culachi nu s-ashtirnea la lucru
(expr: nu shidea tu-un lucru, s-lucreadzã cuminti, ca tutã dunjaea); pri lucru si s-ashtearnã, nu-lj s-ashtirnea curlu
(expr: nu s-ashtirnea pri lucru; nu-l trãdzea inima s-lucreadzã; nu s-acãtsa s-lucreadzã); trã nã Lenã culunjatã, nu-nj s-ashtearnã dzua tutã
(expr: nu mi-acatsã loclu); sh-cara lu-ashtirnu pri shcop
(expr: sh-cara l-bãtu ghini), lj-ascãpirarã ocljilj; ti-ashtirnai
(expr: spush aralili tsi-ai faptã) la dascal

§ ashtirnut1 (ash-tir-nútŭ) adg ashtirnutã (ash-tir-nú-tã), ashtirnuts (ash-tir-nútsĭ), ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – tsi easti tes pri tsiva; tsi easti bãgat s-shadã (tsi shadi) pri tsiva; tes, curdusit, etc.;
(expr: om ashtirnut = om di besã, cu mintea salami, tsi mindueashti ghini, tsi sh-veadi di lucrul a lui, etc.)
{ro: aşternut, aşezat, etc.}
{fr: étendu, assis, etc.}
{en: spread out, layed out, who sits down, etc.}
ex: pri-ashtirnuta (teasa mpadi) a mea tãmbari; unã padi ashtirnutã (acupiritã) cu earbã; calea ashtirnutã tutã cu chetri; calea ashtirnutã mash cu-asimi
(expr: cu-asimi teasã pri cali, tu loc di chetsrã); tora el easti om ashtirnut
(expr: di besã, cu minti, tsi sh-mutreashti lucrul salami)

§ ashtirnat (ash-tir-nátŭ) adg ashtirnatã (ash-tir-ná-tã), ashtirnats (ash-tir-nátsĭ), ashtirnati/ash-tirnate (ash-tir-ná-ti) – (unã cu ashtirnut1)
ex: eara cu mintea la loc, ashtirnatã shi nu vrea s-lu-ascultã; ahtari featã mushatã, cu zborlu ahãt dultsi sh-ashtirnat; eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu sh-eara di lishoarili

§ ashtearniri/ashtearnire (ash-teár-ni-ri) sf ashtearniri (ash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-ashtearni tsiva
{ro: acţiunea de a aşterne; de a (se) aşeza; etc.}
{fr: action d’étendre; de mettre sur; de s’asseoir; etc.}
{en: action of spreading out, of laying out; of sitting down; etc.}
ex: casa va ashtirneari (ndridzeari)

§ ashtirneari/ashtirneare (ash-tir-neá-ri) sf ashtirneri (ash-tir-nérĭ) – (unã cu ashtearniri)

§ ashtirnari/ashtirnare (ash-tir-ná-ri) sf ashtirnãri (ash-tir-nắrĭ) – (unã cu ashtearniri)

§ dishternu (dish-tér-nu) vb III, II shi I dishtirnui (dish-tir-núĭ) shi dishtirnai (dish-tir-náĭ), dishtirneam (dish-tir-neámŭ) shi dishtirnam (dish-tir-námŭ), dishtirnutã (dish-tir-nú-tã) shi dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) shi dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) shi dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) – disfac sh-adun ashtirnutlu-a crivatiljei, misalea di pri measã, chilimea di mpadi, etc.
{ro: dez-aşterne; desface patul}
{fr: défaire le lit; ôter le tapis des chambres}
{en: undo the bed; take off the room carpet}
ex: dishternu (li-adun lucrili din) casa cã eara s-avdi fricã

§ dishtirnut (dish-tir-nútŭ) adg dishtirnutã (dish-tir-nú-tã), dishtirnuts (dish-tir-nútsĭ), dishtirnuti/dishtirnute (dish-tir-nú-ti) – (patlu) tsi-lj s-ari scoasã ashtirnutlu (vilendza, sindonea shi cãpitunjili); measa) tsi-lj s-ari sculatã misalea; (udãlu) tsi-lj s-ari scoasã chilimea
{ro: dez-aşternut; (patul) desfăcut}
{fr: défait (lit); ôté (tapis d’une chambre)}
{en: undone (bed); taken off (room carpet)}

§ dishtirnat (dish-tir-nátŭ) adg dishtirnatã (dish-tir-ná-tã), dishtirnats (dish-tir-nátsĭ), dishtirnati/dishtirnate (dish-tir-ná-ti) – (unã cu dishtirnut)

§ dishtearniri/dishtearnire (dish-teár-ni-ri) sf dishtearniri (dish-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-dishtearni tsiva (un ashtirnut di pat, misali di pri-unã measã, etc.)
{ro: acţiunea de a dez-aşterne; de a desface patul}
{fr: action de défaire le lit; d’ôter le tapis des chambres}
{en: action of undoing the bed; of taking off the room carpet}

§ dishtirneari/dishtir-neare (dish-tir-neá-ri) sf dishtirneri (dish-tir-nérĭ) – (unã cu dishtearniri)

§ dishtirnari/dishtirnare (dish-tir-ná-ri) sf dishtirnãri (dish-tir-nắrĭ) – (unã cu dishtearniri)

§ neashtirnut (neash-tir-nútŭ) adg neashtirnutã (neash-tir-nú-tã), neashtirnuts (neash-tir-nútsĭ), neashtirnuti/neashtirnute (neash-tir-nú-ti) – tsi nu easti tes pri tsiva; (pat) tsi nu easti ashtirnut (ndreptu);
(expr: om neashtirnut = om tsi nu para lucreadzã, tsi nu sh-ari faptã casã sh-fumealji, tsi nu pots s-lji fats besã, etc.)
{ro: neaşezat, neaşternut, etc.}
{fr: qui n’est pas étendu; débraillé, sans tenue}
{en: who is not seated down, untidy, hardly decent}
ex: ficior neashtirnut ninga
(expr: tsi-alagã prit cãljuri fãrã s-facã tsiva, tsi nu si nsurã ninga, tsi nu sh-para caftã lucru, etc.)

§ neashtirnat (neash-tir-nátŭ) adg neashtirnatã (neash-tir-ná-tã), neashtirnats (neash-tir-nátsĭ), neashtirnati/neashtirnate (neash-tir-ná-ti) – (unã cu neashtirnut)
ex: sh-eara muljarea di bunili shi di-ashtirnatili, nu-sh eara di lishoarili shi di muljerli neashtirnati
(expr: tsi suntu apreasi tu minti, tsi nu pots s-lã fats besã)

§ neashtearni-ri/neashtearnire (neash-teár-ni-ri) sf neashtearniri (neash-teár-nirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-ashtearni (cãndu tsiva nu easti ashtirnut)
{ro: acţiunea de a nu aşterne; de a nu (se) aşeza}
{fr: action de ne pas (s’)étendre; de ne pas s’asseoir}
{en: action of not spreading out, of not laying out; of not sitting down}

§ neashtirneari/neashtirneare (neash-tir-neá-ri) sf neashtirneri (neash-tir-nérĭ) – (unã cu neashtearniri)

§ neashtirna-ri/neashtirnare (neash-tir-ná-ri) sf neashtirnãri (neash-tir-nắrĭ) – (unã cu neashtearniri)

§ ashtirnut2 (ash-tir-nútŭ) sn ashtirnuturi (ash-tir-nú-turĭ) shi ashtirnuti/ashtirnute (ash-tir-nú-ti) – loclu ndreptu cu vilendzã sh-cãpitãnj tra s-doarmã omlu; shtirnut, crivati, pat, strozmã, shiltei, dushec;
(expr:
1: intru tu-ashtirnut = mi bag s-dormu;
2: escu tu-ashtirnut = hiu lãndzit;
3: (bãrbat) mi bag (intru) tu-ashtirnut cu-unã muljari = u ncalic, u-ambairu, u mpihiur, etc.)
{ro: aşternut, pat}
{fr: lit, literie, couche}
{en: bed, bedding}
ex: ari ashtirnuti groasi; ashtirnut (strozmã) di palji; s-frãngã vruta-nj tu-ashtirnut; s-nji dai moara di piper di sum ashtirnut; armasirã tu-ashtirnut mash featili singuri; intrai tu ashtirnut
(expr: mi bãgai s-dormu)

§ shtirnut (shtir-nútŭ) sn shtirnuturi (shtir-nú-turĭ) – (unã cu ashtirnut2)
ex: s-doarmã tru un shtirnut (pat, crivati)

§ ashtirnãmintu (ash-tir-nã-mín-tu) sn ashtirnãminti/ashtirnãminte (ash-tir-nã-mín-ti) shi ashtirnãminturi (ash-tir-nã-mín-turĭ) – unã soi di cuvertã tsi s-bagã pri cal sum sãmar tra s-nu-lj facã arãnj a calui; ashtirnumintu, cuvertã
{ro: iblâncă}
{fr: chabraque (couverture en laine de chèvre)}
{en: blanket used to put on horses}
ex: scoasim ashtirnãmintili a caljlor

§ ashtirnumintu (ash-tir-nu-mín-tu) sn ashtirnuminti/ashtirnu-minte (ash-tir-nu-mín-ti) shi ashtirnuminturi (ash-tir-nu-mín-turĭ) – (unã cu ashtirnãmintu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

ashtirnat

ashtirnat (ash-tir-nátŭ) adg – vedz tu ashternu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ashternu

cheatrã

cheatrã (chĭá-trã) sf chetri (chĭé-tri) shi chetsrã (chĭé-tsrã) shi chetsãri (chĭé-tsãrĭ) shi chetsuri (chĭé-tsurĭ) – lucru tsi s-aflã tu loc shi nu s-aspardzi lishor cã easti multu vãrtos shi apa nu poati s-intrã tu el tra s-lu moalji; bãrtsiri, bizbilji, shcãmbã, scarpã, shcarpã, pishtireauã, hãlichi, hãlitsã;
(expr:
1: cheatrã albã; cheatrã acrã = stipsi;
2: cheatrã aroshi = cãrbuni multu curat (tsi easti ca crustalu);
3: cheatra-a calui = cheatrã vinitã;
4: cheatrã miracuni = cheatrã cu cari si sturyisescu cutsutili;
5: cheatrã di moarã = aroatã mari di cheatrã cu cari s-matsinã grãnili la moarã;
6: cheatrã di mirminti (cheatrã) = ploaci di mirminti;
7: cheatrã scumpã = chetsrã njits scoasi dit loc (tsi suntu ca-ageamea di multi hromi) cari suntu lucrati di masturi giuvairgeadz shi ufilisiti la adrarea giuvaricadzlor;
8: (ari cap, easti) ca cheatra = (ari cap, easti) vãrtos, sãnãtos ca cheatra;
9: (om cu) inimã di cheatrã = (om cu) inimã di her, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (om cu) inimã di her;
10: sh-chetsrã! = sh-altu tsi; sh-altu tsi vrei!; sh-tsiva dip (zburãri cãndu nu vrei s-dai i s-fats tsiva);
11: aruc chetri = (i) bag zizanji (ntsãpãturi, muzavirlãchi, anghidã, ngrãnji, etc.); (ii) aruc stepsu, cãtigurii pri cariva;
12: bag nã cheatrã n gurã = nu-am tsi s-dzãc, nu scot un zbor dit gurã, ncljid gura, amutsãscu;
13: mãc chetsrã = zburãscu glãrinj, zburãscu-arãu di cariva, dzãc minciunj, cacuzburãscu;
14: yin ca di cheatrã = nu yin dip, nu va yin;
15: ca di cheatrã = (i) tsi easti mash tu (tsi easi mash dit) mintea-a omlui, calpu, minciunos; (ii) vãrnãoarã, mash atumtsea cãndu va mi fac cheatrã;
16: canda li dzãc la chetri zboarãli, canda zburãscu cu chetsrãli; ca di pri cheatrã canda dau = geaba zburãscu cã nu va si s-facã tsi dzãc mini, zburãscu mash ca sã zburãscu cã vãrnu nu mi avdi sh-nu mi-ascultã, etc.;
17: fug sh-va s-aruc cheatra dupã mini; aruc cheatra nãpoi = fug sh-nu va mi tornu nãpoi vãrnã-oarã;
18: nu-armãni cheatrã pristi cheatrã = tuti suntu fapti padi, suntu-azvãrnuiti, nu-armãni dip tsiva dit-un lucru (casã, agru, hoarã, etc.);
19: cheatrã n casã = featã nimãrtatã;
20: am unã cheatrã pi inimã (tu suflit) = am unã mari cripari, hiu multu nvirnat;
21: nj-si lo cheatra di pi inimã = isihãsii, ascãpai di criparea tsi nj-u-aveam tu inimã;
22: fug di-ascapirã chetrili = fug multu-agonja, tra s-nu mi-acatsã atsel tsi mi-avinã;
23: creapã che-tsrãli di-arcoari = easti multã-arcoari;
24: nj-dau caplu di cheatrã = nj-pari arãu di tsi am faptã, mi fac pishman;
25: pãnã sh-chetrili l-plãngu = s-dzãtsi trã un om tsi s-plãndzi tut chirolu, di nai ma njiclu lucru, cã pãnã sh-chetrili-l plãngu!;

26: sh-chetrili plãngu di nãs = s-dzãtsi trã un om tsi easti multu-arãu, tsi fatsi multi lãets shi tuts, pãnã sh-chetrili, s-plãngu di nãs;
27: cheatra greauã tu loclu-a ljei shadi = omlu avut nu fudzi tu xeani;
28: cãdzu cheatra sh-nj-acãtsã cicioarli = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva nã cadi pri pãltãri sh-lipseashti, cã vrem icã nu vrem, s-lu hrãnim)
{ro: piatră}
{fr: pierre}
{en: stone}
ex: turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); afirea-ti di cãnili tsi nu-avinã cheatra; mi-agudi cu cheatra; chetrili di la minghiushli-a ljei suntu scumpi; nu-ari nitsiunã cheatrã
(expr: ploaci) pri mirminti; lj-adrã nã cheatrã
(expr: ploaci di pri mirminti) mushatã; cheatra arucutoasã, vlagã nu-acatsã; cheatra tsi s-arucuteashti, mushclju nu-acatsã; nã cheatrã di pumoarã; leamni sh-chetsrã; chetsãrli li-arãdãpsea; moasha nu-avea ni featã, ni chetsrã
(expr: tsiva dip); hiu sigur cã mãts chetsrã
(expr: cã dzãts minciunj); va yinã ca di cheatrã
(expr: nu va yinã vãrãoarã); canda li dzãsi la chetri amirãlu zboarãli
(expr: geaba zburã amirãlu); o, loyiotat, ca di cheatrã (calpu, minciunos); s-ljau calea nclo, shi s-aruc cheatra dupã mini (shi nu va mi tornu); acãtsã s-arucã chetri
(expr: zizanji, ntsãpãturi, muzavirlãchi); s-bag hilji sh-chetri!
(expr: hilji sh-altu tsi; hilji sh-altu tsi vrei!); cãndu cheari tsiniva calea, sh-chetrili ãlj ftisescu; tu loclu a tãu shi chetrili di mpadi ts-agiutã; un glar aruncã nã cheatrã tu-amari, sh-unã njilji di mintiosh nu pot s-u scoatã

§ chitritseauã (chi-tri-tseá-ŭã) sf chitritseali/chitritseale (chi-tri-tseá-li) – cheatrã njicã; bel, gurgulj, shombur, shomburã
{ro: pietricică}
{fr: petite pierre, caillou}
{en: small stone, pebble}
ex: unã cergã mari, mari, plinã tsi-i cu chitritseali (angucitoari: tserlu cu steali); chitritsealili-a arãului; chitritseali aminam, mãrgãritãri adunam; s-agiuca cu muntsãlj, cum ti-agiots cu chitritseali

§ chitrish chi-tríshĭŭ) sn chitrishuri (chi-tri-shĭŭrĭ) – multimi di chetri sh-chitritseali adunati tu idyiul loc (munti, mardzini di-amari, vali di-arãuri, etc.)
{ro: pietriş}
{fr: gravier}
{en: gravel}
ex: adutsi chitrish dit arãu; ari chitrish nãmal arãulu; scãntealji scoati din chitrish

§ chitros (chi-trósŭ) adg chitroasã (chi-trŭá-sã), chi-trosh (chi-tróshĭ), chitroasi/chitroase (chi-trŭá-si) – (loc, arãpã, creac, mardzini di-amari, di-arãu, etc.) tsi easti mplin di chetri sh-chitritseali
{ro: pietros}
{fr: pierreux}
{en: stony, gravelly}
ex: imnam pit cãljuri chitroasi (cu chetri); creacurli chitroasi (mplini di chetri); arungurli chitroasi

§ chitrar (chi-trárŭ) sm chitrari (chi-trárĭ) – omlu tsi talji sh-lucreadzã cheatra
{ro: pietrar}
{fr: tailleur de pierres}
{en: stone cutter}

§ chitrusescu (chi-tru-sés-cu) (mi) vb IV chitrusii (chi-tru-síĭ), chitruseam (chi-tru-seámŭ), chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) – mi fac (armãn) ca unã cheatrã (corcan ca lemnul, marmura sh-nu mi min dip); mi fac dur (scliro, sãnãtos) ca cheatra; limnusescu, nmãrmurisescu, mãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
{ro: împietri}
{fr: (se) pétrifier, durcir}
{en: petrify, harden}
ex: pri budzã s-chitrusi un hamuarãs

§ chitrusit (chi-tru-sítŭ) adg chitrusitã (chi-tru-sí-tã), chitrusits (chi-tru-sítsĭ), chitrusiti/chi-trusite (chi-tru-sí-ti) – tsi ari armasã ca cheatra (marmura, lemnul, etc. fãrã si s-minã dip); tsi s-ari nvãrtushatã shi faptã dur ca unã cheatrã; limnusit, nmãrmurisit, mãrmurisit, mãrmurãsit, mãrmãrisit
{ro: împietrit}
{fr: pétrifié, durci}
{en: petrified, hardened}

§ chitrusiri/chitrusire (chi-tru-sí-ri) sf chitrusiri (chi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva i tsiva chitruseashti; limnusiri, nmãrmurisiri, mãrmurisiri, mãrmurãsiri, mãrmãrisiri
{ro: acţiunea de a împietri; împietrire}
{fr: action de (se) pétrifier, de durcir}
{en: action of petrifying, of hardening}

§ chitrescu (chi-trés-cu) (mi) vb IV chitrii (chi-tríĭ), chitream (chi-treámŭ), chitritã (chi-trí-tã), chitriri/chitrire (chi-trí-ri) – (mi) fac ca cheatra (di uscãciuni)
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}
ex: s-chitrescu (s-fac ca cheatra) cãndu s-usucã

§ chitrit (chi-trítŭ) adg chitritã (chi-trí-tã), chitrits (chi-trítsĭ), chitriti/chitrite (chi-trí-ti) – tsi s-fatsi ca cheatra
{ro: făcut ca piatra}
{fr: devenu dure comme une pierre}
{en: became solid as a stone}

§ chitriri/chitrire (chi-trí-ri) sf chitriri (chi-trírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva s-fatsi ca cheatra
{ro: face ca piatra}
{fr: devenir dure comme une pierre}
{en: become solid as a stone}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

curmu2

curmu2 (cúr-mu) (mi) vb I curmai (cur-máĭ), curmam (cur-mámŭ), curmatã (cur-má-tã), curmari/curmare (cur-má-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; feci tsiva, un copus mari sh-mi doari mesea; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) isihãseashti icã-lj scadi dinamea; lu-apustusescu (lu-apitrusescu) pri cariva cu putearea, vrearea, mirachea, etc. tsi u am; avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu
{ro: obosi, copleşi}
{fr: apaiser, (se) lasser, (se) fatiguer; (s’)exténuer, accabler}
{en: pacify, quell (storm, fire); tire, exhaust; overwhelm}
ex: itsi s-curmã foclu; ahurhi sã-l curmã (sã-lj yinã, sã-l pitrundã) unã mari seati; mi curmai di mesi (feci tsiva di mi doari mesea); l-curmã (lu-apitrusi) jalea; unã njilã mi curmã (mi-aplucusi); l-curmarã (lj-deadirã, lu-aplucusirã, l-pudidirã) lãcrinjli; vã curmat (avursit) di-ahãt anifur; cari mi curmai (avursii, apustusii); mi curmai (avursii) di-alãgari; atsel tsi-alagã multu, va si s-curmã curundu

§ curmat2 (cur-mátŭ) adg curmatã (cur-má-tã), curmats (cur-mátsĭ), curmati/curmate (cur-má-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) tsi-lj s-ari scãdzutã (isihãsitã) dinamea; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; avursit, avrusit, apustusit, lãvrusit, armas, cãpãit
{ro: obosit, copleşit}
{fr: apaisé, lassé, fatigué; exténué, accablé}
{en: pacified, quelled (storm, fire); tired, exhausted; overwhelmed}
ex: curmat (avursit, cãpãit) shidea pri cheatrã… chitrarlu; cã-i dirnat, cã-i curmat (avursit); di-ahãntã cali greu curmat (cãpãit, multu-avursit); carti, curmatã (avursitã) di imnari; feata, curmatã moartã (avursitã, ca unã moartã!); hii curmatã di mesi (hii avursitã, (featsish un mari copus di) ti doari mesea)

§ curmari2/curmare (cur-má-ri) sf curmãri (cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-curmã; avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri
{ro: acţiunea de a obosi, de a copleşi, obosire, copleşire}
{fr: action d’apaiser, de (se) lasser, de (se) fatiguer; de (s’)exténuer, d’accabler}
{en: action of pacifying, of quelling (storm, fire); of tiring, of exhausting; of overwhelming}

ex: cu limba scoasã di curmari shi di aushatic

§ nicurmat2 (ni-cur-mátŭ) adg nicurmatã (ni-cur-má-tã), nicurmats (ni-cur-mátsĭ), nicurmati/nicurmate (ni-cur-má-ti) – (foclu, mirachea, vrearea, alumta, etc.) tsi nu-lj s-ari scãdzutã (isihãsitã) dinamea; tsi nu sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; tsi nu easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; neavursit, neavrusit, neapustusit, nilãvrusit, nearmas, nicãpãit
{ro: neobosit, necopleşit}
{fr: qui n’est pas fatigué; qui n’est pas exténué, qui n’est pas accablé; infatigable}
{en: unquelled (storm, fire); who is not tired, unexhausted; who is not overwhelmed}

§ nicurmari2/nicur-mare (ni-cur-má-ri) sf nicurmãri (ni-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-curmã; neavursiri, neavrusiri, neapustusiri, nilãvrusiri, nearmãneari, nicãpãiri
{ro: acţiunea de a nu obosi, de a nu copleşi, neobosire, necopleşire}
{fr: action de ne pas (se) las-ser, de ne pas (se) fatiguer; de ne pas (s’)exténuer, de ne pas s’accabler}
{en: action of not quelling (storm, fire); of not tiring, of not exhausting; of not overwhelming}

§ discurmu (dis-cúr-mu) (mi) vb I discurmai (dis-cur-máĭ), discurmam (dis-cur-mámŭ), discurmatã (dis-cur-má-tã), discurmari/discurmare (dis-cur-má-ri) – astãmãtsescu (mi curmu di la) un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau di isihãsescu (cã mi aduchescu multu apustusit); dizvursescu, dispustusescu, arihãtipsescu, apãn-ghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni, (se) reface}
{fr: (se) reposer, (se) refaire}
{en: rest, recover, recuperate}
ex: un gioni din calea mari, tuts cãts trec piningã el si s-discurmã (s-dizvurseascã) n loclu-atsel, shi-nj tsã-l bashi cu dor mari (angucitoari: shoputlu); mi discurmai (dizvursii) dzua tutã; somnul lji discurmã (lji dizvursi, arihãtipsi, isihãsi); si s-discurmã (s-dizvurseascã) di pi cali; nj-discurmai bratsãli dupã purtarea-a lucrilor

§ discurmat (dis-cur-mátŭ) adg discurmatã (dis-cur-má-tã), discurmats (dis-cur-mátsĭ), discurmati/discurmate (dis-cur-má-ti) – tsi ari astãmãtsitã copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu) tra s-poatã sã-sh lja anasa; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; dizvursit, dispustusit, arihãtipsit, apãnghisit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit, refăcut}
{fr: reposé, refait}
{en: rested, recovered, recuperated}

§ discurmari/discurmare (dis-cur-má-ri) sf discurmãri (dis-cur-mắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-discurmã; dizvursiri, dispustusiri, arihãtipsiri, apãnghisiri, arãpãsari, arãpãsiri, aripãsari, arupãsari, rãpãsari, rupusari, ripãsari; arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas {acţiunea de a (se) odihni, de a (se) reface; odihnă}
{fr: action de (se) reposer, de (se) refaire; repos}
{en: action of resting, of recovering, of recuperating; rest}
ex: discurmarea nu vatãmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

dirin1

dirin1 (dí-rinŭ) sn dirinuri (di-rí-nurĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-dirinã (s-afãnseashti, s-prãpãdeashti) un lucru; afanizmo, halazmo, ciupulic, chiameti
{ro: prăpăd, dezastru}
{fr: ravage; tourment; ruine}
{en: destruction; ravage}
ex: dirinlu (halazmolu, chiametea) i tora n lumi; dirin (mari taxirati) tsi lu-agudi

§ dirin2 (dí-rinŭ) (mi) vb I dirinai (di-ri-náĭ) shi dirnai (dir-náĭ), dirinam (di-ri-námŭ) shi dirnam (dir-námŭ), dirinatã (di-ri-ná-tã) shi dirnatã (dir-ná-tã), dirinari/dirinare (di-ri-ná-ri) shi dirnari/dirnare (dir-ná-ri) – mi curmu multu di copuslu mari tsi-l fac (shi-nj cher multu di putearea tsi u-aveam); nj-aspun durearea cu plãndzeri shi zghiliri, dip canda-nj zmulgu perlji din cap; lu-aspargu dip un lucru tra s-nu mata armãnã tsiva di el; l-fac un lucru s-chearã (si s-facã afan) di pi fatsa-a loclui; (mi) cãpãescu, (mi) deapir, cãhtescu, cãtãstrãpsescu, afãnisescu, afãnsescu, sutrupsescu, prãpãdescu
{ro: (se) zbuciuma, (se) prăpădi, (se) epuiza}
{fr: se déchirer, se consommer, s’épuiser}
{en: consume oneself, tear oneself to pieces, become exhausted}
ex: si s-dirinã (pidipseascã multu, si s-cãtãstrãpseascã) yiu pri loc, sã-lj si frigã limba n foc; plãndzi shi s-dirinã (s-cãpãeashti di plãndzeari); s-dirnarã (s-cãpãirã) di plãngu; s-dirinã (sh-deapirã perlu din cap), lailj-armãnj; corba sorã va si s-dirinã (va si s-deapirã); cãsharea goalã s-dirinã (s-afãnseashti) pisti plai; mi dirinai (mi cãpãii) multu; s-dirinã shi ugeaclu-a lui (s-afãnseashti shi fumealja-a lui)

§ dirinat (di-ri-nátŭ) adg dirinatã (di-ri-ná-tã), dirinats (di-ri-nátsĭ), dirinati/dirinate (di-ri-ná-ti) – tsi easti curmat multu di copuslu mari tsi-l featsi; tsi sh-aspusi durearea cu plãndzeri greali; tsi s-asparsi ahãt multu di nu mata armasi tsiva di el; cãpãit, dipirat, afãnisit, afãnsit, cãhtit, cãtãstrãpsit, sutrupsit, prãpãdit
{ro: zbuciumat, prăpădit, epuizat}
{fr: déchiré, consommé, épuisé}
{en: consumed oneself, torn oneself to pieces, exhausted}

§ dirnat (dir-nátŭ) adg dirnatã (dir-ná-tã), dirnats (dir-nátsĭ), dirnati/dirnate (dir-ná-ti) – (unã cu dirinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

dirnat

dirnat (dir-nátŭ) adg – vedz tu dirin1

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: dirin1

dishtirnat

dishtirnat (dish-tir-nátŭ) adg – vedz tu ashternu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ashternu

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

§ irnat (ir-nátŭ) adg irnatã (ir-ná-tã), irnats (ir-nátsĭ), irnati/irnate (ir-ná-ti) – tsi ari tricutã earna iuva; arnat, ernat, airnat
{ro: iernat, hibernat}
{fr: hiverné; passé l’hiver, hiberné}
{en: wintered, hibernated}

§ irnari/irnare (ir-ná-ri) sf irnãri (ir-nắ-ri) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva irneadzã iuva; arnari, ernari, airnari
{ro: acţiunea de a ierna, de a hiberna; iernare, hibernare}
{fr: action de hiverner; de passer l’hiver, de hiberner}
{en: action of wintering, of hibernating}
ex: irnarea (tritsearea-a earnãljei) tu-atsea hoarã nj-adusi mari zãrari

§ airnedz (a-ir-nédzŭ) vb I airnai (a-ir-náĭ), airnam (a-ir-námŭ), airnatã (a-ir-ná-tã), airnari/airnare (a-ir-ná-ri) – (unã cu irnedz)
ex: dusi di-sh li airnã (dusi di li featsi si-sh treacã earna)

§ airnat (a-ir-nátŭ) adg airnatã (a-ir-ná-tã), airnats (a-ir-nátsĭ), airnati/airnate (a-ir-ná-ti) – (unã cu irnat)

§ airnari/airnare (a-ir-ná-ri) sf airnãri (a-ir-nắ-ri) – (unã cu irnari)

§ arnedz (ar-nédzŭ) vb I arnai (ar-náĭ), arnam (ar-námŭ), arnatã (ar-ná-tã), arnari/arnare (ar-ná-ri) – (unã cu irnedz)
ex: earna-aestã va arnãm (va u tritsem earna) tu a Sãrunãljei; arnai ghini estan

§ arnat (ar-nátŭ) adg arnatã (ar-ná-tã), arnats (ar-nátsĭ), arnati/arnate (ar-ná-ti) – (unã cu irnat)
ex: noatinj arnats (tsi tricurã earna)

§ arnari/arnare (ar-ná-ri) sf arnãri (ar-nắ-ri) – (unã cu irnari)

§ ernedz (ĭer-nédzŭ) vb I ernai (ĭer-náĭ), ernam (ĭer-námŭ), ernatã (ĭer-ná-tã), ernari/ernare (ĭer-ná-ri) – (unã cu irnedz)

§ ernat (ĭer-nátŭ) adg ernatã (ĭer-ná-tã), ernats (ĭer-nátsĭ), ernati/ernate (ĭer-ná-ti) – (unã cu irnat)

§ ernari/ernare (ĭer-ná-ri) sf ernãri (ĭer-nắ-ri) – (unã cu irnari)

§ arniu (ar-níŭ) sn arniuri (ar-ní-urĭ) – dipunearea-a cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; loclu iu sh-trec earna cupiili di oi dipusi di la munti; arnii, ariu, arii
{ro: iernatic, locul de iernat}
{fr: hivernage, quartier d’hiver}
{en: winter (of cattle), wintering quarters}
ex: dipun armãnjlji cu oili tu-arniu; armãnjlji ma njergu toamna tu-arniu; n-aflãm bun arniu; arniuri cãlduroasi; toamna aestã va dipunem tu arniulu a Lãsunlui; ma nu li-aflã bunlu cupiili tu arniu; njel tu-arniu nu-azghearã dot, jilos plãndzi-arniulu tot

§ arnii2/arnie (ar-ní-i) sf arnii (ar-níĭ) – (unã cu arniu)
ex: cucutici di pi cuprii, lja-ts gãljina, du-ti-arnii; altsã pit muntsã, altsã pit arnii

§ arnaret (ar-na-rétŭ) adg arnareatã (ar-na-reá-tã), arnarets (ar-na-rétsĭ), arnareati/arnareate (ar-na-reá-ti) – tsi easti di earnã
{ro: de iarnă}
{fr: hivernal}
{en: wintry}
ex: gortsã arnareati (di earnã)

§ arnatic (ar-ná-ticŭ) sn arnatitsi/arnatitse (ar-ná-ti-tsi) – lucrili di mãcari tsi sh-li bagã omlu di-unã parti di cu veara i toamna, tra s-li aibã earna; arnatcu
{ro: provizii de iarnă}
{fr: provision (aliments) d’hiver}
{en: winter supplies for the winter}
ex: vinji earna, va bãgari arnatic

§ arnatcu (ar-nát-cu) sn arnattsi/arnattse (ar-nát-tsi) – (unã cu arnatic)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn

fãrmac1

fãrmac1 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – unã lugurii cari, cãndu intrã tu truplu a omlui (prit gurã, cheali, ntsãpari, etc.), lj-fatsi multu arãu (shi poati s-lj-aducã pãnã sh-moartea); gãfã, cemir, ncemir, ciomir, axif, virin, etc.; (fig:
1: fãrmac: (i) (ca adg) amar, lucru amar, ca fãrmaclu; (ii) starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva, cãndu easti tu jali, etc.; dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrãciuni, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã; expr:
2: scoati fãrmac din gurã = scoati mash zboarã arali din gurã, amari ca di fãrmac;
3: fãrmac s-tsã si facã = aesti tsi featsish s-ts-aducã mash cripãri;
4: fãrmac va-ts easã tuti = va li plãteshti tuti cu lãetsli tsi va tsã cadã pri cap)
{ro: otravă, amărăciune}
{fr: poison, amertume, peine, chagrin}
{en: poison, bitterness, sadness}
ex: va s-vã bagã fãrmac tu dultsi, tu apã, shi tu arãchii; biui fãrmac; lj-arucã fãrmac tu yin; sharpili ari fãrmac (virin); fãrmac shi ncemir s-tsã si facã; pãnea tsi u mãca, fãrmac shi noduri ãlj si dutsea; cãndu gustã mãyirlu, fãrmac (fig: amar)! nu s-bãga n gurã; lj-ded fãrmac
(expr: lj-adush mãri cripãri); fãrmac
(expr: zboarã amari) scutea el din gurã, cãndu u dishcljidea; cãti fãrmatsi (fig: cripãri) nu-am traptã!; nãpoi suntu fãrmatsili (fig: amãrãciunjli, cripãrli); fãrmaclu (virinlu, cripãrli), tu coadã; s-agãrshascã cripãrli, shi s-neacã fãrmatsili, si dutsi s-tragã nã chicã di yin; avdzãndalui aestã tatã-su, fãrmac s-featsi

§ farmac (fár-macŭ) sn farmatsi/farmatse (fár-ma-tsi) – (unã cu fãrmac1)
ex: di nj-alãsã cãnjina shi farmatsili (fig: cripãrli, nvirinãrli) sutsatã

§ farmuc (fár-mucŭ) sn farmutsi/farmutse (fár-mu-tsi) – (unã cu fãrmac1)

§ fãrmac2 (fãr-mácŭ) sn fãrmatsi/fãrmatse (fãr-má-tsi) – earbã nfãrmãcoasã tsi sh-u-adutsi cu trifoljlu, tsi ari lilici galbini sh-cari poati s-li vatãmã oili tsi u mãcã
{ro: un fel de plantă otrăvitoare}
{fr: plante à fleure jaune ressemblent au trèfle qui peut empoisonner les moutons qui en mangent}
{en: poisonous plant with yellow flowers, resembling the clover, that may kill the sheep eating it}

§ nfarmãc (nfár-mãcŭ) (mi) vb I nfãrmãcai (nfãr-mã-cáĭ), nfãrmãcam (nfãr-mã-cámŭ), nfãrmãcatã (nfãr-mã-cá-tã), nfãrmãcari/nfãrmãcare (nfãr-mã-cá-ri) – ljau fãrmac; dau fãrmac a unui; vatãm cariva dãnda-lj fãrmac; farmãc, nfãrmãcusescu, fãrmãcusescu, ncioamir, ncimiredz, nciumiredz, nciomir; (fig:
1: nfarmãc = aduchescu (icã fac pri altu s-aducheascã) unã dureari sufliteascã (un dor greu tu inimã, unã mãrazi, cãnjinã, amãreatsã, cripari, etc.); ãnj chicã greu; ãnj lãescu inima; lãescu tu hicati; mãrinedz, mãrãnedz, amãrãscu, nfushtedz, cãnjisescu, nvirinedz, nviredz, crep, pãrãpunjisescu; expr:
2: mãc di mi nfarmãc = (i) mãc tsiva tsi nj-aspardzi stumahea; (ii) mãc multu di multu, mi ndop cu mãcari)
{ro: otrăvi, mâhni, întrista}
{fr: (s’)envenimer, (s’)empoisonner, affliger, attrister}
{en: poison, sadden, grieve, distress}
ex: si nfãrmãcã (lo fãrmac) sh-muri; lji nfãrmãcã tuts (lj-vãtãmã tuts) cu afrat; mash io shtiu cum mi nfãrmãcai cu schinjlji di-alumachi; mãcai sh-mi nfãrmãcai
(expr: nj-asparsi stumahea; icã mi ndupai di mãcari); mãcã di si nfãrmãcã pãnã nu cama putu
(expr: mãcã multu di multu); lji si nfãrmãca inima (fig: si mãrina, si nvirina); si nfãrmãcã (fig: sã nvirinã) di cãndu vidzu cã cheptul a gãlinjiljei avea guvã; cari vidzurã nora ahãntu lai, sã nfãrmãcarã si nciumirarã (fig: sã nvirinarã multu di multu)

§ nfãrmaci (nfãr-mácĭŭ) (mi) vb I nfãrmãcai (nfãr-mã-cáĭ), nfãrmãcam (nfãr-mã-cámŭ), nfãrmãcatã (nfãr-mã-cá-tã), nfãrmãcari/nfãrmãcare (nfãr-mã-cá-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ nfãrmãcat (nfãr-mã-cátŭ) adg nfãrmãcatã (nfãr-mã-cá-tã), nfãrmãcats (nfãr-mã-cátsĭ), nfãrmãca-ti/nfãrmãcate (nfãr-mã-cá-ti) – cari lo fãrmac; tsi-lj si deadi s-lja fãrmac; tsi easti vãtãmat cu fãrmac; nciumirat, ncimirat, fãrmãcat, nfãrmãcusit, fãrmãcusit
{ro: otrăvit, mâhnit, întristat}
{fr: enve-nimé, empoisonné, rempli d’amertume, affligé, attristé}
{en: poisoned, saddened, grieved, distressed}
ex: nfãrmãcatã (fig: nvirinatã) easti mãrata, di-anda-lj spusirã cã hilj-su easti lãndzit; nfãrmãcat, nciumirat!; ascultã cu multã jali shi-lj dzãsi cu inimã nfãrmãcatã; sãndzi nu cura di nãs, ahãntu nvirinat shi nfãrmãcat (nciumirat) eara

§ nfãrmãcari/nfãrmãcare (nfãr-mã-cá-ri) sf nfãrmãcãri (nfãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu lja fãrmac icã da fãrmac a unui s-lu lãndidzascã i s-lu vatãmã; nciumirari, ncimirari, fãrmãcari, nfãrmãcusiri, fãrmãcusiri
{ro: acţiunea de a otrăvi, de a mâhni, de a întrista; otrăvire, mâhnire, întristare}
{fr: action d’envenimer, d’empoisonner, d’affliger, d’attrister, de devenir triste, d’être désolé}
{en: action of poisoning, of becoming sad, of grieving, of being distressed}

§ farmãc (fár-mãcŭ) (mi) vb I fãrmãcai (fãr-mã-cáĭ), fãrmãcam (fãr-mã-cámŭ), fãrmãcatã (fãr-mã-cá-tã), fãrmãcari/fãrmãcare (fãr-mã-cá-ri) – (unã cu nfarmãc)
ex: vrets s-lu fãrmãcats (s-lji dats fãrmac)?; nu-lj farmãcã (nvirina) sãhãtsli; fãrmãcai cãnili cu afrat tra s-nu turbã

§ fãrmãcat (fãr-mã-cátŭ) adg fãrmãcatã (fãr-mã-cá-tã), fãrmãcats (fãr-mã-cátsĭ), fãrmãcati/fãrmãcate (fãr-mã-cá-ti) – (unã cu nfãrmãcat)
ex: nu u cãrtea cã easti fãrmãcatã (fig: nvirinatã)

§ fãrmãcari/fãrmãcare (fãr-mã-cá-ri) sf fãrmãcãri (fãr-mã-cắrĭ) – (unã cu nfãrmãcari)
ex: muri unãshunã dupã fãrmãcari (dupã tsi lo fãrmaclu); multã fãrmãcari ari faptã
(expr: ari faptã multã mãcari! sã-lj s-acatsã n grumadz, si s-farmãcã!)

§ disfarmãc (disfár-mãcŭ) (mi) vb I disfãrmãcai (disfãr-mã-cáĭ), disfãrmãcam (disfãr-mã-cámŭ), disfãrmãcatã (disfãr-mã-cá-tã), disfãr-mãcari/disfãrmãcare (disfãr-mã-cá-ri) – fac tsiva (lj-dau tsiva, nã yitrii) tra s-lu vindic (si s-aducheascã ma ghini) di fãrmaclu tsi-ari loatã; (fig:
1: disfarmãc = cu zboarã dultsã di mbunari sh-cu vreari, l-fac pri cariva tsi easti multu mãrãnat (cripat, tu jali, etc.) si s-aducheascã ma ghini, s-isihãseascã; pãrigursescu
{ro: lua ceva contra otrăvirei}
{fr: prendre quelque chose contre empoisonnement}
{en: take something against poisoning}
ex: lj-deadirã lapti tra si s-disfarmãcã (s-vindicã di fãrmaclu tsi-ari loatã); njershu s-u ved mãrata s-u disfarmãc (s-u pãrigursescu)

§ disfãrmãcat (disfãr-mã-cátŭ) adg disfãrmãcatã (disfãr-mã-cá-tã), disfãrmãcats (disfãr-mã-cátsĭ), disfãrmãcati/disfãrmãcate (disfãr-mã-cá-ti) – tsi easti faptu (tsi-lj si deadi tsiva) tra si s-facã ghini di fãrmaclu tsi-ari loatã
{ro: care a luat ceva contra otrăvirei}
{fr: qui a pris quelque chose contre empoisonnement}
{en: who has taken something against poisoning}

§ disfãrmãca-ri/disfãrmãcare (disfãr-mã-cá-ri) sf disfãrmãcãri (disfãr-mã-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva lja tsiva tra si s-aducheascã ma ghini (si s-vindicã) dupã nfãrmãcari
{ro: acţiunea de a lua ceva contra otrăvirei}
{fr: action de prendre quelque chose contre empoisonnement}
{en: action of taking something against poisoning}

§ ãnfarmãc (ãn-fár-mãcŭ) (mi) vb I ãnfãrmãcai (ãn-fãr-mã-cáĭ), ãnfãrmãcam (ãn-fãr-mã-cámŭ), ãnfãrmãcatã (ãn-fãr-mã-cá-tã), ãnfãrmãcari/ãnfãrmãcare (ãn-fãr-mã-cá-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ ãnfãrmãcat (ãn-fãr-mã-cátŭ) adg ãnfãrmãcatã (ãn-fãr-mã-cá-tã), ãnfãrmãcats (ãn-fãr-mã-cátsĭ), ãnfãrmãca-ti/ãnfãrmãcate (ãn-fãr-mã-cá-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ ãnfãrmãcari/ãnfãrmãcare (ãn-fãr-mã-cá-ri) sf ãnfãrmãcãri (ãn-fãr-mã-cắrĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ nfãrmãcusescu (nfãr-mã-cu-sés-cu) (mi) vb IV nfãrmãcusii (nfãr-mã-cu-síĭ), nfãrmãcuseam (nfãr-mã-cu-seámŭ), nfãrmãcusitã (nfãr-mã-cu-sí-tã), nfãrmãcusiri/nfãrmãcusire (nfãr-mã-cu-sí-ri) – (unã cu nfarmãc)
ex: mi nfãrmãcusii (mi nfãrmãcai) di cãti yitrii biui

§ nfãrmãcusit (nfãr-mã-cu-sítŭ) adg nfãrmãcusitã (nfãr-mã-cu-sí-tã), nfãrmãcusits (nfãr-mã-cu-sítsĭ), nfãrmãcusiti/nfãrmãcusite (nfãr-mã-cu-sí-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ nfãrmãcusiri/nfãr-mãcusire (nfãr-mã-cu-sí-ri) sf nfãrmãcusiri (nfãr-mã-cu-sírĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ fãrmãcusescu (fãr-mã-cu-sés-cu) (mi) vb IV fãrmãcusii (fãr-mã-cu-síĭ), fãrmãcuseam (fãr-mã-cu-seámŭ), fãrmãcusitã (fãr-mã-cu-sí-tã), fãrmãcusiri/fãrmãcusire (fãr-mã-cu-sí-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ fãrmãcusit (fãr-mã-cu-sítŭ) adg fãrmãcusitã (fãr-mã-cu-sí-tã), fãrmãcusits (fãr-mã-cu-sítsĭ), fãrmãcusiti/fãrmãcusite (fãr-mã-cu-sí-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ fãrmãcusiri/fãrmãcusire (fãr-mã-cu-sí-ri) sf fãrmãcusiri (fãr-mã-cu-sírĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ ãnfãrmã-cusescu (ãn-fãr-mã-cu-sés-cu) (mi) vb IV ãnfãrmãcusii (ãn-fãr-mã-cu-síĭ), ãnfãrmãcuseam (ãn-fãr-mã-cu-seámŭ), ãnfãrmãcusitã (ãn-fãr-mã-cu-sí-tã), ãnfãrmãcusiri/ãnfãrmãcusire (ãn-fãr-mã-cu-sí-ri) – (unã cu nfarmãc)

§ ãnfãrmãcusit (ãn-fãr-mã-cu-sítŭ) adg ãnfãrmãcusitã (ãn-fãr-mã-cu-sí-tã), ãnfãrmãcusits (ãn-fãr-mã-cu-sítsĭ), ãnfãrmãcusiti/ãnfãrmãcusite (ãn-fãr-mã-cu-sí-ti) – (unã cu nfãrmãcat)

§ ãnfãrmãcusiri/ãnfãrmãcusire (ãn-fãr-mã-cu-sí-ri) sf ãnfãrmãcusiri (ãn-fãr-mã-cu-sírĭ) – (unã cu nfãrmãcari)

§ nfãrmãcos (nfãr-mã-cósŭ) adg nfãrmãcoasã (nfãr-mã-cŭá-sã), nfãrmãcosh (nfãr-mã-cóshĭ), nfãrmãcoasi/nfãr-mãcoase (nfãr-mã-cŭá-si) –
1: cari poati s-farmãcã (s-da, s-vatãmã cu fãrmac); fãrmãcos, toapsec;
2: mplin di fãrmac (di mãrinari, mãrãnari, amãrãri, cãnjisiri, nvirinari, nvirari, cripari, nfushtari, cãnjisiri, pãrãpunjisiri)
{ro: otrăvitor, plin de mâhnire, întristare}
{fr: vénéneux, venimeux, vipérin, plein d’amertume}
{en: venomous, poisonous, full of grief, sorrow}
ex: xeana nfãrmãcoasã (nvirinatã, amarã)!; avdzã scriata nfãrmãcoasã (soartea amarã, nvirnatã) tsi-lj bãgarã mirili; ahãntã lai sh-ahãntã nfãrmãcoasã muljari sh-fu

§ fãrmãcos (fãr-mã-cósŭ) adg fãrmãcoasã (fãr-mã-cŭá-sã), fãrmãcosh (fãr-mã-cóshĭ), fãrmãcoasi/fãrmãcoase (fãr-mã-cŭá-si) – (unã cu nfãrmãcos)
ex: moarti lai sh-fãrmãcoasã (nvirinatã, mplinã di cripãri)

§ ãnfãrmãcos (ãn-fãr-mã-cósŭ) adg ãnfãrmãcoasã (ãn-fãr-mã-cŭá-sã), ãnfãrmãcosh (ãn-fãr-mã-cóshĭ), ãnfãrmãcoasi/ãnfãrmãcoase (ãn-fãr-mã-cŭá-si) – (unã cu nfãrmãcos)

§ fãrmãchiros (fãr-mã-chi-rósŭ) adg fãrmã-chiroasã (fãr-mã-chi-rŭá-sã), fãrmãchirosh (fãr-mã-chi-róshĭ), fãrmãchiroasi/fãrmãchiroase (fãr-mã-chi-rŭá-si) – (unã cu nfãr-mãcos)
ex: uheauã fãrmãchiroasã (nfãrmãcoasã); un nod fãrmãchiros (mplin di fãrmac); zboarã fãrmãchiroasi (fig: uruti, mplini di fãrmav, di nvirinari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã ma multu/ptsãn