DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arihati/arihate

arihati/arihate (a-ri-há-ti) sf (shi adv) arihãts (a-ri-hãtsĭ) – starea di deavãrliga di noi cãndu easti tãtseari (fãrã nitsiun vrondu) shi nu s-avdi tsiva; starea sufliteascã tu cari n-aflãm cãndu aduchim unã isihii, fãrã frimintãri sh-cripãri; discurmarea faptã dupã un copus greu; arãhati, rihati, arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas, irini, arinji, isihii;
(expr: arihati la caplu-ts! = s-ti ved cã ai arihati tu murminti, s-ti ved mortu)
{ro: repaus, linişte, pace}
{fr: tranquillité, repos, paix, loisir}
{en: tranquillity, calmness, stillness, peace, leisure}
ex: avem arihati (isihii); arihãts la caplu-lj!
(expr: s-lu ved tu murminti, s-moarã); stãm arihati (ca adv: isihi, tu isihii); nu va lu-alas arihati; shidea tora cu inima arihati; trapsi tu-aushatic arihatea

§ rihati/rihate (ri-há-ti) sf (shi adv) rihãts (ri-hãtsĭ) – (unã cu arihati)
ex: di-anda avdzã aesti zboarã sh-chirdu sh-rihatea shi somnul shi sãnãtatea; va s-ai rihati ca si nvets shi si scriiri; shidzurã rihati estan andartsãlj di frica-a ascheriljei; fu rihati n hoarã an; dornji rihati, vrute; njiclu-aestu nu mi-alasã dip rihati; shedz-tsã rihati, ficior!

§ arãhati/arãhate (a-rã-há-ti) sf (shi adv) arãhãts (a-rã-hãtsĭ) – (unã cu arihati)
ex: sh-bea ciubuchea cu arãhati; du-ti sh-caftã-ts arãhatea

§ arihãtipsescu (a-ri-hã-tip-sés-cu) (mi) vb IV arihãtipsii (a-ri-hã-tip-síĭ), arihã-tipseam (a-ri-hã-tip-seámŭ), arihãtipsitã (a-ri-hã-tip-sí-tã), ari-hãtipsiri/arihãtipsire (a-ri-hã-tip-sí-ri) – mi curmu di la un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes shi nj-aflu arihati (mi discurmu, cã hiu avursit); isihãsescu, irinipsescu, discurmu, dizvursescu, dispustusescu, apãnghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni, linişti}
{fr: (se) reposer, (se) tranquilliser}
{en: rest, calm down}
ex: chirolu sh-horili-a noastri arihãtipsirã (isihãsirã)

§ arihãtipsit (a-ri-hã-tip-sítŭ) adg arihãtipsitã (a-ri-hã-tip-sí-tã), arihãtipsits (a-ri-hã-tip-sítsĭ), arihãtipsiti/arihãtipsite (a-ri-hã-tip-sí-ti) – tsi s-ari curmatã di la (ari astãmãtsitã) copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra sã-sh lja anasa tra si sh-aflã arihatea; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; isihãsit, irinipsit, discurmat, dizvursit, dispustusit, apãnghisit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit, liniştit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

irini/irine

irini/irine (i-rí-ni) sf irinj (i-rínjĭ) – starea (catastasea) di bunã aduchiri namisa di oaminj (populi, etc.) cãndu nu-ari alumti (vãtãmãri, pulemati, etc.); aduchirea tsi s-fatsi namisa di populi (dupã un polim) cãndu cati popul sh-lja sartsina s-facã tsi lipseashti tra s-astãmãtseascã alumtili sh-vãtãmãrli; isihia tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; arinji, isihii, arihati, sighã
{ro: pace}
{fr: paix}
{en: peace}
ex: cara s-featsi irini va s-dishcljidã schelili; tu soni, irinea cãndu s-adrã

§ arinji/arinje (a-rí-nji) sf arinj (a-rí-njĭ) – (unã cu irini)

§ irinipsescu (i-ri-nip-sés-cu) (mi) vb IV irinipsii (i-ri-nip-síĭ), irinipseam (i-ri-nip-seámŭ), irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) – fac (cu irinea tsi u dixescu deadun, doauã i ma multi populi) s-astãmãtseascã un polim tsi s-fatsi namisa di eali; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã shi s-hibã oaspits diznou; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; irinisescu, arinjisescu, isihãsecu, arihãtipsescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: pacifica, calma, linişti}
{fr: pacifier, tranquilliser}
{en: pacify, calm down, quiet}
ex: di niscãnti dzãli nã irinipsim (isihãsim)

§ irinipsit (i-ri-nip-sítŭ) adg irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsits (i-ri-nip-sítsĭ), irinipsiti/irinipsite (i-ri-nip-sí-ti) – tsi ari faptã irini cu cariva; tsi easti isihãsit; irinisit, arinjisit, isihãsit, arihãtipsit, puituit, mbunat
{ro: pacificat, calmat, liniştit}
{fr: pacifié, tranquillisé}
{en: pacified, calmed down}

§ irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) sf irinipsiri (i-ri-nip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea fatsi irini, cãndu sh-aflã isihii; irinisiri, arinjisiri, isihãsiri, arihãtipsiri, puituiri, mbunari
{ro: acţiunea de a pacifica, de a calma, de a linişti; pacificare, calmare, liniştire}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

isihii/isihie

isihii/isihie (i-si-hí-i) sf isihii (i-si-híĭ) – irinea tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; starea sufliteascã tsi u-aducheashti omlu tsi nu-ari vãrã minduiri (cripari, nvirinari, etc.); irini, arinji, arihati, arãhati, rihati, arihãtlãchi, sighã, tãtseari
{ro: linişte, tăcere, pace}
{fr: tranquillité, paix, loisir}
{en: tranquillity, stillness, peace, leisure}
ex: avem isihii aoatsi (arihati, irini); la noi easti isihii (arihati); nu putem s-nã plãndzem, avem isihii

§ isih (i-síhŭ) adg isihã (i-sí-hã), isihi (i-síhĭ), isihi/isihe (i-sí-hi) – tsi s-aflã tu-un loc iu nu-ari vãrã vrondu deavãrliga di el; tsi aducheashti unã isihii sh-arihati tu suflit; tsi sh-veadi di lucrul a lui sh-nu caftã cãvgã; agãlisit, irinipsit, arihãtipsit, etc.
{ro: liniştit, paşnic}
{fr: tranquille, paisible}
{en: tranquil, quiet, peaceful}
ex: easti un om isih; s-tsã shedz isih (s-nu fats tsiva, mutrea-ts arihatea, s-nu ti minj)

§ isihãsescu (i-si-hã-sés-cu) vb IV isihãsii (i-si-hã-síĭ), isihãseam (i-si-hã-seámŭ), isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsiri/isihãsire (i-si-hã-sí-ri) – fac s-hibã isihii tu-un loc; stau isih sh-nu fac tsiva; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã; dizvursescu dupã unã cali lungã i un copus mari tsi lu-am faptã; irinipsescu, irinisescu, arinjisescu, arihãtipsescu, arãpãsedz, agãlisescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: linişti, pacifica, odihni}
{fr: tranquilliser, apaiser, (se) reposer}
{en: quiet down, pacify, calm down}
ex: cãndu s-isihãsirã lucrili; isihãsi (astãmãtsi) vimtul; isihãsea (stãi-tsã isih) tini, nu-lj grea

§ isihãsit (i-si-hã-sítŭ) adg isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsits (i-si-hã-sítsĭ), isihãsiti/isihãsite (i-si-hã-sí-ti) – tsi easti faptu si sta isih tu-un loc; tsi sh-ari aflatã arihatea; tsi ari dizvursitã dupã unã cali lungã; irinipsit, irinisit, arinjisit, arihãtipsit, arãpãsat, agãlisit, puituit, mbunat
{ro: liniştit, pacificat, odihnit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn