DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

irini/irine

irini/irine (i-rí-ni) sf irinj (i-rínjĭ) – starea (catastasea) di bunã aduchiri namisa di oaminj (populi, etc.) cãndu nu-ari alumti (vãtãmãri, pulemati, etc.); aduchirea tsi s-fatsi namisa di populi (dupã un polim) cãndu cati popul sh-lja sartsina s-facã tsi lipseashti tra s-astãmãtseascã alumtili sh-vãtãmãrli; isihia tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; arinji, isihii, arihati, sighã
{ro: pace}
{fr: paix}
{en: peace}
ex: cara s-featsi irini va s-dishcljidã schelili; tu soni, irinea cãndu s-adrã

§ arinji/arinje (a-rí-nji) sf arinj (a-rí-njĭ) – (unã cu irini)

§ irinipsescu (i-ri-nip-sés-cu) (mi) vb IV irinipsii (i-ri-nip-síĭ), irinipseam (i-ri-nip-seámŭ), irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsi-ri/irinipsire (i-ri-nip-sí-ri) – fac (cu irinea tsi u dixescu deadun, doauã i ma multi populi) s-astãmãtseascã un polim tsi s-fatsi namisa di eali; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã shi s-hibã oaspits diznou; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; irinisescu, arinjisescu, isihãsecu, arihãtipsescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: pacifica, calma, linişti}
{fr: pacifier, tranquilliser}
{en: pacify, calm down, quiet}
ex: di niscãnti dzãli nã irinipsim (isihãsim)

§ irinipsit (i-ri-nip-sítŭ) adg irinipsitã (i-ri-nip-sí-tã), irinipsits (i-ri-nip-sítsĭ), irinipsiti/irinipsite (i-ri-nip-sí-ti) – tsi ari faptã irini cu cariva; tsi easti isihãsit; irinisit, arinjisit, isihãsit, arihãtipsit, puituit, mbunat
{ro: pacificat, calmat, liniştit}
{fr: pacifié, tranquillisé}
{en: pacified, calmed down}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arihati/arihate

arihati/arihate (a-ri-há-ti) sf (shi adv) arihãts (a-ri-hãtsĭ) – starea di deavãrliga di noi cãndu easti tãtseari (fãrã nitsiun vrondu) shi nu s-avdi tsiva; starea sufliteascã tu cari n-aflãm cãndu aduchim unã isihii, fãrã frimintãri sh-cripãri; discurmarea faptã dupã un copus greu; arãhati, rihati, arãpas, aripas, arupas, rãpas, ripas, rupas, irini, arinji, isihii;
(expr: arihati la caplu-ts! = s-ti ved cã ai arihati tu murminti, s-ti ved mortu)
{ro: repaus, linişte, pace}
{fr: tranquillité, repos, paix, loisir}
{en: tranquillity, calmness, stillness, peace, leisure}
ex: avem arihati (isihii); arihãts la caplu-lj!
(expr: s-lu ved tu murminti, s-moarã); stãm arihati (ca adv: isihi, tu isihii); nu va lu-alas arihati; shidea tora cu inima arihati; trapsi tu-aushatic arihatea

§ rihati/rihate (ri-há-ti) sf (shi adv) rihãts (ri-hãtsĭ) – (unã cu arihati)
ex: di-anda avdzã aesti zboarã sh-chirdu sh-rihatea shi somnul shi sãnãtatea; va s-ai rihati ca si nvets shi si scriiri; shidzurã rihati estan andartsãlj di frica-a ascheriljei; fu rihati n hoarã an; dornji rihati, vrute; njiclu-aestu nu mi-alasã dip rihati; shedz-tsã rihati, ficior!

§ arãhati/arãhate (a-rã-há-ti) sf (shi adv) arãhãts (a-rã-hãtsĭ) – (unã cu arihati)
ex: sh-bea ciubuchea cu arãhati; du-ti sh-caftã-ts arãhatea

§ arihãtipsescu (a-ri-hã-tip-sés-cu) (mi) vb IV arihãtipsii (a-ri-hã-tip-síĭ), arihã-tipseam (a-ri-hã-tip-seámŭ), arihãtipsitã (a-ri-hã-tip-sí-tã), ari-hãtipsiri/arihãtipsire (a-ri-hã-tip-sí-ri) – mi curmu di la un copus tsi-l fac (lucru tsi mi avurseashti multu) tra sã-nj ljau anasa shi sã-nj yinã suflitlu la loc; stau tes shi nj-aflu arihati (mi discurmu, cã hiu avursit); isihãsescu, irinipsescu, discurmu, dizvursescu, dispustusescu, apãnghisescu, arãpas, arãpãsedz, arãpãsescu, aripas, aripãsedz, arupas, rãpas, rãpãsedz, rupas, rupusedz, ripas {(se) odihni, linişti}
{fr: (se) reposer, (se) tranquilliser}
{en: rest, calm down}
ex: chirolu sh-horili-a noastri arihãtipsirã (isihãsirã)

§ arihãtipsit (a-ri-hã-tip-sítŭ) adg arihãtipsitã (a-ri-hã-tip-sí-tã), arihãtipsits (a-ri-hã-tip-sítsĭ), arihãtipsiti/arihãtipsite (a-ri-hã-tip-sí-ti) – tsi s-ari curmatã di la (ari astãmãtsitã) copuslu faptu (lucru tsi-l avurseashti multu), tra sã-sh lja anasa tra si sh-aflã arihatea; tsi ari shidzutã tes tra s-isihãseascã; isihãsit, irinipsit, discurmat, dizvursit, dispustusit, apãnghisit, arãpãsat, arãpãsit, aripãsat, arupãsat, rãpãsat, rupusat, ripãsat {odihnit, liniştit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chirchirinã

chirchirinã (chir-chi-rí-nã) sf chirchirini/chirchirine (chir-chi-rí-ni) – soi di strudz, un pulj njic di pãduri, cu peanili murni pi pãltãri shi albi-galbini pi cheptu, tsi s-hrãneashti cu mushti, yernji, poami, etc.; chiuro, strudz, sturdzu, sturgiu
{ro: varietate de sturz}
{fr: espèce de grive (oiseau)}
{en: variety of thrush}
ex: strudzlji (sturdzãlj) mash pi chinj azboarã

§ chiuro (chĭu-ró) sm chiuradz (chĭu-rádzĭ) – (unã cu chirchirinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

dot

dot (dótŭ) adv – zbor tsi s-adavgã tu zburãri tra sã nvãrtushadzã spunearea cã un lucru nu easti dealihea (nu easti vrut, nu va si s-facã, etc.); dip, di-aradã, dip tsiva, etc.
{ro: particulă care întăreşte o negaţie; de fel, de tot, etc.}
{fr: particule utilisée pour renforcer une négation; tout à fait, entièrement; point du tout, etc.}
{en: word used to enhance a negation; (not) at all, entirely, etc.}
ex: nu s-videa dot (dip); cãmpul tut dispuljat armasi dot (dip); nu pots dot (dip) culai; nu-lj bãgãm dot (dip) tu mãnã; nu-nj custã dot (dip tsiva) la lucru; njel tu-arniu nu-azghearã dot (dip, di-aradã); dzãli nu-avem dot (dip) sirini; tini hii masturlu tsi li-adari aesti dot (nu-i ashi)?; apa s-cuturburã ma nu dot (nu tutã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

huzuri/huzure

huzuri/huzure (hu-zú-ri) sf huzuri (hu-zúrĭ) – starea sufliteascã tu cari s-aflã cariva cari nu-ari frimintãri sh-cripãri; arihati, isihii, sigã, irini, etc.
{ro: tihnă, odihnă; comoditate}
{fr: repos; aise, commodité, loisir}
{en: rest; comfort}
ex: om di huzuri (di isihii, tsi bãneadzã tu-arihati)

§ hãzuri/hãzure (hã-zú-ri) sf hãzuri (hã-zúrĭ) – (unã cu huzuri)

§ huzuripsescu (hu-zu-rip-sés-cu) vb IV huzuripsii (hu-zu-rip-síĭ), huzuripseam (hu-zu-rip-seámŭ), huzuripsitã (hu-zu-rip-sí-tã), huzuripsiri/huzuripsire (hu-zu-rip-sí-ri) – mi hãrsescu di bana tsi-u duc (isihã, lishoarã, fãrã chideri, tu-arihati, fãrã s-am ananghi s-lucredz greu, etc.)
{ro: huzuri, trăi comod}
{fr: prendre ses aises; se mettre à son aise; vivre tranquillement}
{en: lead an easy (comfortable, content) life}

§ huzuripsit (hu-zu-rip-sítŭ) adg huzuripsitã (hu-zu-rip-sí-tã), huzuripsits (hu-zu-rip-sítsĭ), huzuripsiti/huzuripsite (hu-zu-rip-sí-ti) – tsi ari unã banã isihã (lishoarã, fãrã chideri, tu-arihati, fãrã s-aibã ananghi s-lucreadzã greu, etc.)
{ro: huzurit, care trăieşte comod}
{fr: qui prendre ses aises; qui se mettre à son aise; qui vit tranquillement}
{en: who leads an easy (comfortable, content) life}
ex: e, ore, e!, huzuripsite, alasã-nj cãtsãlu tu sigã

§ huzuripsi-ri/huzuripsire (hu-zu-rip-sí-ri) sf huzuripsiri (hu-zu-rip-sírĭ) – atsea tsi fatsi atsel tsi huzuripseashti
{ro: acţiunea de a huzuri, de a trăi comod}
{fr: action de prendre ses aises; de se mettre à son aise; de vivre tranquillement}
{en: action of leading an easy (comfortable, content) life}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

isihii/isihie

isihii/isihie (i-si-hí-i) sf isihii (i-si-híĭ) – irinea tsi u-aducheashti omlu cãndu nu-ari nitsiunã minari i vrondu deavãrliga di el; starea sufliteascã tsi u-aducheashti omlu tsi nu-ari vãrã minduiri (cripari, nvirinari, etc.); irini, arinji, arihati, arãhati, rihati, arihãtlãchi, sighã, tãtseari
{ro: linişte, tăcere, pace}
{fr: tranquillité, paix, loisir}
{en: tranquillity, stillness, peace, leisure}
ex: avem isihii aoatsi (arihati, irini); la noi easti isihii (arihati); nu putem s-nã plãndzem, avem isihii

§ isih (i-síhŭ) adg isihã (i-sí-hã), isihi (i-síhĭ), isihi/isihe (i-sí-hi) – tsi s-aflã tu-un loc iu nu-ari vãrã vrondu deavãrliga di el; tsi aducheashti unã isihii sh-arihati tu suflit; tsi sh-veadi di lucrul a lui sh-nu caftã cãvgã; agãlisit, irinipsit, arihãtipsit, etc.
{ro: liniştit, paşnic}
{fr: tranquille, paisible}
{en: tranquil, quiet, peaceful}
ex: easti un om isih; s-tsã shedz isih (s-nu fats tsiva, mutrea-ts arihatea, s-nu ti minj)

§ isihãsescu (i-si-hã-sés-cu) vb IV isihãsii (i-si-hã-síĭ), isihãseam (i-si-hã-seámŭ), isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsiri/isihãsire (i-si-hã-sí-ri) – fac s-hibã isihii tu-un loc; stau isih sh-nu fac tsiva; fac s-astãmãtseascã minãrli (zburãrli, vrondul, etc.) deavãrliga di cariva tra s-poatã sã-sh aflã isihia; lji mbun oaminjlji tsi si ncaci shi-lj fac si s-aducheascã; dizvursescu dupã unã cali lungã i un copus mari tsi lu-am faptã; irinipsescu, irinisescu, arinjisescu, arihãtipsescu, arãpãsedz, agãlisescu, puituescu, mbun, mbunedz
{ro: linişti, pacifica, odihni}
{fr: tranquilliser, apaiser, (se) reposer}
{en: quiet down, pacify, calm down}
ex: cãndu s-isihãsirã lucrili; isihãsi (astãmãtsi) vimtul; isihãsea (stãi-tsã isih) tini, nu-lj grea

§ isihãsit (i-si-hã-sítŭ) adg isihãsitã (i-si-hã-sí-tã), isihãsits (i-si-hã-sítsĭ), isihãsiti/isihãsite (i-si-hã-sí-ti) – tsi easti faptu si sta isih tu-un loc; tsi sh-ari aflatã arihatea; tsi ari dizvursitã dupã unã cali lungã; irinipsit, irinisit, arinjisit, arihãtipsit, arãpãsat, agãlisit, puituit, mbunat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plug

plug (plúgŭ) sn pluguri (plú-gurĭ) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, dãmãljug, paramandã, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}
ex: bãgarã tu giug doi mãnzats ca s-tragã pluglu (aratrul); pluglu (aletra), boili, shi la cãmpu; vãrã urmã di plug (dãmãljug); mãni va s-bag pluglu tu agru

§ pljor (pljĭórŭ) sn pljoari/pljoare (pljĭŭá-ri) – herlu di la plug (aratru, aletrã, dãmãljug) tsi arucã di-unã parti loclu scos di vomirã
{ro: corman}
{fr: versoir de la charrue}
{en: mould board of a plough}

§ plugar (plu-gárŭ) sm plugari (plu-gárĭ) – atsel tsi arã (lucreadzã) agrili cu pluglu sh-bãneadzã di-aestu lucru; arãtor, araci, uraci, zivyit
{ro: plugar, agricultor}
{fr: laboureur, fermier}
{en: tiller, ploughman, farmer}
ex: iu nu easti irini shi arihati, plugari nu pot s-hibã; di itia zulunjlor, cãts armãnj armasirã plugari?

§ plugãrii/plugãrie (plu-gã-rí-i) sf plugãrii (plu-gã-ríĭ) – tehnea sh-lucrul di plugar; zivgãrlichi
{ro: plugărit}
{fr: labourage}
{en: tilling, ploughing}
ex: multsã armãnj s-alãsarã di plugãrii tra s-acatsã di alti zãnãts

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã