DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

earbã

earbã (ĭár-bã) sf erghi (ĭér-ghi) – multi soiuri di planti tsi crescu cati an, njits sh-cu frãndzãli ca apali suptsãri, verdzã tsi fatsi hra-na-a prãvdzãlor (ca, bunãoarã, a oailjei, a caprãljei, a calui, etc.);
(expr:
1: earbã di nipãrticã; earbã di sharpi = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi da banã, tsi lu nyeadzã omlu mortu;
2: earbã di neagãrshiri (di-agãrshiri) = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-agãrshascã (s-agãrshascã);
3: earbã di somnu = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-lu-acatsã somnul;
4: earbã di tsãneari = earbã dit pãrmitili armãneshti, tsi-l fatsi omlu s-nu-lj hibã fricã, tsi-lj da curagi;
5: earbã di blãndã = earbã tsi-l fatsi omlu s-acatsã gãrnutsã, blãndã(?);
6: earbã-a birbeclui = soi di earbã arisitã di birbec(?);
7: earbã di banã = numã tsi-lj si da a trifoljlui, a trifiljlui, a vutanãljei, etc.;
8: nu easti di-atselj tsi mãcã (tsi pashti) earbã = nu easti om glar, hazo, tivichel, ca pravda tsi pashti earba;
9: (om tsi) pri iu calcã, earbã nu creashti = om multu arãu, tsi fatsi mash lãets;
10: shtii capra s-mãcã earbã!; shtii capra, tsi easti earba = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi nu shtii tsi easti bun trã el, tsi nu-l veadi bunlu cãndu lu-ari n fatsã)
{ro: iarbă}
{fr: herbe}
{en: grass}
ex: ari multã earbã tu grãdinã; creashti ca earba sum cheatrã; criscu earba tu grãdinã, ts-easti harauã s-u mutreshti; n-adusi nã njilji di ucadz di earbã; ashteaptã, lai murgu, s-creascã earba; tsi, noi pãshtem earbã?
(expr: tsi, noi him glari? him prãvdzã? nu-aduchim?); nitsi di atselj tsi mãcã earbã
(expr: di-atselj hazadz, tivichelj, glari) nu sh-eara; earba a birbeclui; earba di blãndã; adunã erghi ti yitrii; cu earba di nipãrticã (earba tsi da banã) aundzi sh-aundzi, lu nye dinãcali; bucatã cu bucatã, li-aumsi cu earbã di nipãrticã, sh-nãpoi nye

§ irbos (ir-bósŭ) adg irboasã (ir-bŭá-sã), irbosh (ir-bóshĭ), irboasi/irboase (ir-bŭá-si) – (plantã) njicã nilimnoasã, ca earba; (loc) acupirit cu earbã; (loc) tsi ari multã earbã
{ro: ierbos}
{fr: herbeux}
{en: grassy}
ex: loclu easti irbos (cu earbã multã); eara valea irboasã, putea s-pascã njilj di oi; loclu irbos dit pãdurea-a porcului, nu cutidza vãrã picurar s-lu pascã

§ irbar (ir-bárŭ) sn irbari/irbare (ir-bá-ri) – adunãturã di ierburi cãlcati shi uscati namisa di-acoali tsi lã trag dzama dit eali shi s-tsãn ashi uscati tu cutii i tifteri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãrbãtoari/sãrbãtoare

sãrbãtoari/sãrbãtoare (sãr-bã-tŭá-ri) sf sãrbãtori (sãr-bã-tórĭ) – dzuã tsi easti tsãnutã tra si s-aducã aminti (si s-yiurtiseascã) numa-a un ayi (un lucru mari tsi s-featsi, etc.); dzuã astãsitã di stat ca s-hibã unã dzuã pisimã, cãndu lumea nu lucreadzã (poati s-facã tsi va, s-aibã arihati, etc.); yiurtii;
(expr:
1: sãrbãtoari lishoarã = sãrbãtoari njicã, cu njicã simasii, cari nu s-tsãni di-aradã i s-tsãni mash di putsãnã lumi;
2: sãrbãtoari greauã = sãrbãtoari mari tsi lipseashti tsãneari shi easti yiurtisitã di-aradã di tutã dunjaea;
3: sãrbãtorli = sãrbãtoari tsi s-tsãni ma multi dzãli ca, bunãoarã, dzãlili (sãrbãtorli) di Crãciun, dzãlili (sãrbãtorli) di Pashti;
4: sãrbãtorli, lãlãtori, shi lãlãtorli, sãrbãtori = zbor tsi s-dzãtsi ti muljerli cari, cãndu easti s-lucreadzã, eali s-priimnã shi cãndu easti trã priimnari, eali aspun mirachi ti lucru;
5: nu s-acatsã sãrbãtorlji di fucãradz = fucãradz nu li-aduchescu sãrbãtorli, cã lipseashti si s-alumtã cu nivoljli)
{ro: sărbătoare}
{fr: fête (religieuse)}
{en: (religious) holiday}
ex: cãndu yin sãrbãtorli
(expr: di Crãciun i di Pashti); mãni easti sãrbãtoari greauã
(expr: sãrbãtoari mari), nu s-lucreadzã; cãlãtorlu sh-lãndzitlu nu-au pãreasinj shi sãrbãtori; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãdzu nã sãrbãtoari lishoarã, njicã shi nu avea sculii; plãmsirã di harauã sh-u featsirã sãrbãtoari mari; tu hoara-atsea s-fãtsea nã sãrbãtoari mari; la pãlatea-a amirãlui, nã sãrbãtoari mari; nã dzuã, pirindu-sãrbãtoari, fudzi di la sculjo

§ sãrbãturescu1 (sãr-bã-tu-rés-cu) (mi) vb IV sãrbãturii (sãr-bã-tu-ríĭ), sãrbãtuream (sãr-bã-tu-reámŭ), sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturiri/sãrbãturire (sãr-bã-tu-rí-ri) – tsãn unã dzuã di sãrbãtoari (numã, ayi, etc.); aspun haraua tsi u-aduchescu unã dzuã (di-aradã di sãrbãtoari) cu unã ziafeti tsi u fac; yiurtisescu, pãniyirsescu
{ro: sărbători}
{fr: fêter}
{en: celebrate, keep a holiday (saint’s day, name day); entertain}
ex: vurgãramea sãrbãtureashti cu multã sãltãnati ayilji Cosma shi Chiril; cãndu va s-sãrbãturim sh-noi Ayiu-Sava?

§ sãrbãturit (sãr-bã-tu-rítŭ) adg sãrbãturitã (sãr-bã-tu-rí-tã), sãrbãturits (sãr-bã-tu-rítsĭ), sãrbãturi-ti/sãrbãturite (sãr-bã-tu-rí-ti) – (dzua di sãrbãtoari) tsi easti tsãnutã; (omlu) tri cari s-fatsi unã ziafeti ti numa-a lui; yiurtisit, pãniyirsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn