DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agru4

agru4 (á-gru) sn agri/agre (á-gri) – cãmpu lucrat sh-avrãguit trã crishteari grãni; agur;
(expr: canda-lj mãcarã agrul puljlji = easti multu nvirinat)
{ro: ogor, ţarină}
{fr: champ labouré}
{en: ploughed field}
ex: afendi easti la agru; arãm agrili; boilji fac agru (arã loclu); di-nj si dusirã oili tu-agru; s-eara tuts avuts, cari vrea sãpa agrili?

§ agur (á-gurŭ) sn agãri/agãre (á-gã-ri) – (unã cu agru)
ex: paplu li shtii agãrli cama ghini dicãt mini; ts-am mãcatã agãrli a tat-tui

§ agrishti/agrishte sf agrishturi (a-grísh-turĭ) – pãrtsãli (paljili) di grãni tsi-armãn tu agru s-putridzascã, dupã tsi birichetea easti sitsiratã, adunatã sh-purtatã acasã; agrul tu cari armasirã frãndzãli shi pãrtsãli dit truplu a grãnilor, a misurlui (cu-arãdãtsinjli ngrupati tu loc), etc., dupã tsi birichetea easti purtatã nafoarã dit agru; cãlãmnjauã
{ro: păiş; mirişte}
{fr: chaume, étaule}
{en: stubble; stubble field}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

airati/airate

airati/airate (a-i-rá-ti) sf airãts (a-i-rắtsĭ) – amintaticlu tsi ts-lu-adutsi avearea tsi u ai (toclu di la pãradz dats ãmprumut, nichea loatã di la unã casã datã cu-ayoyi, etc.); iratã, irati
{ro: rentă, venit}
{fr: revenu, rapport, rente}
{en: revenue, income, annuity}
ex: nu-am mari airati

§ iratã (i-rá-tã) sf irati/irate (i-rá-ti) – (unã cu airati)
ex: sh-cu tutã irata-a mea

§ irati/irate (i-rá-ti) sf irãts (i-rắtsĭ) – (unã cu airati)
ex: shi lj-alãsã multi irati a bisearicãljei

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

alag

alag (a-lágŭ) vb I alãgai (a-lã-gáĭ), alãgam (a-lã-gámŭ), alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) –
1: imnu cama agonja di imnarea di-aradã; adãlag, dãlag;
2: mi duc dit un loc tu altu; fac multi cãljuri; cutriyir;
3: caftu
{ro: alerga, umbla; cutreiera; căuta}
{fr: courir, marcher; parcourir; chercher}
{en: run, go; wander through; seek}
ex: cari alagã nyii (fudzi-ampatrulea), s-curmã; alagã (fudzi-agonja) s-lj-aspunã a amirãlui; alãgam (imnam cu dealaga) dupã tini; omlu cãndu-l doari caplu alagã la (s-dutsi s-lu veadã un) yeatru; fudzii alãgãndalui (cu dealaga); alãgai (cutri-yirai, mi priimnai prit) tut loclu; alãgai multu (feci multi cãljuri) tu Vlãhii; tsi alagã (caftã), aflã; di-unã oarã ti-alag (ti caftu); atsel tsi alagã multu va s-curmã curundu; cari alagã dupã (caftã s-aibã) multi, cheari sh-putsãna; cari alagã (cutriyirã multi locuri), multi shtii; acãtsa s-alagã (si s-ducã pri la, s-urdinã) biseritsli; cari alagã dupã doi ljepuri, nu acatsã necã un

§ alãgat (a-lã-gátŭ) adg alãgatã (a-lã-gá-tã), alãgats (a-lã-gá-tsĭ), alãgati/alãgate (a-lã-gá-ti) – tsi s-ari minatã agonja (tsi ari alãgatã); tsi ari cutriyiratã sh-vidzutã multi locuri; tsi shtii multi; adãlãgat, dãlãgat, cutriyirat, cãftat
{ro: alergat, umblat; cutreierat; căutat}
{fr: couru; qui a parcouru des pays; cherché}
{en: run, gone; wandered; sought}
ex: calu easti alãgat (curmat di-alãgari); alãgatlu (atsel tsi-ari cutriiratã locuri) multi shtii; crimã cã hii alãgat (dus prit multi locuri); omlu-aestu easti multu alãgat (cari s-ari dusã prit multi locuri); oaminj alãgats shi nvitsats

§ alãgari/alãgare (a-lã-gá-ri) sf alãgãri (a-lã-gắrĭ) – atsea tsi ari faptã cariva tsi ari alãgatã; adãlãgari, dãlãgari, cutriirari, cãftari
{ro: acţiunea de a alerga, de a umbla, de a cutreiera, de a căuta; alergare, umblare; cutreierare; căutare; cursă}
{fr: action de courir, de marcher, de parcourir; de chercher; course, fuite}
{en: action of running, of going; of wandering; of seeking; race}
ex: lj-avea intratã luplu tru matsã di-ahãtã alãgari; diznou s-bãgã pri alãgari; cu mari alãgari vinji acasã

§ nealãgat (nea-lã-gátŭ) adg nealãgatã (nea-lã-gá-tã), nealãgats (nea-lã-gá-tsĭ), nealãga-ti/nealãgate (nea-lã-gá-ti) – tsi nu s-ari minatã agonja tra si s-ducã iuva; tsi nu-ari alãgatã prit multi locuri; cari nu shtii multi cã nu easti alãgat; (loc) tsi nu easti cutriyirat i vidzut di multsã oaminj; nicutriirat, nicãftat

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ambuir

ambuir (am-bú-irŭ) (mi) vb I ambuirai (am-bu-i-ráĭ), ambuiram (am-bu-i-rámŭ), ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) – (pravda) intrã (s-arucã, s-hiumuseashti, agudeashti, ntsapã) cu coarnili pri cariva; mbuir, ambuts, mbuts, mbut, ampar
{ro: împunge cu coarnele}
{fr: encorner, frapper avec les cornes; donner un coup de pointe}
{en: gore, stab (with horns)}
ex: boulu ti ambuirã (ti ntsãpã, ti pimsi, ti-agudi cu coarnili); va ti-ambuirã vaca

§ ambuirat (am-bu-i-rátŭ) adg ambuiratã (am-bu-i-rá-tã), ambuirats (am-bu-i-rátsĭ), ambuirati/ambuirate (am-bu-i-rá-ti) – cari fu agudit (ntsãpat) cu coarnili di-unã pravdã; mbuirat, ambutsãt, ambutsat, mbutsãt, mbutsat, mbutat, ampãrat
{ro: împuns cu coarnele}
{fr: encorné, frappé avec les cornes; qui a reçu un coup de pointe}
{en: gored, stabed (with horns)}

§ ambuirari/ambuirare (am-bu-i-rá-ri) sf ambuirãri (am-bu-i-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-unã pravdã ambuirã tsiva; mbuirari, ambutsãri, ambutsari, mbutsãri, mbutsari, mbutari, ampãrari
{ro: acţiunea de a împunge cu coarnele; împungere}
{fr: action d’encorner, de frapper avec les cornes; de donner un coup de pointe}
{en: action of goring, of stabbing (with horns)}

§ mbuir (mbú-irŭ) (mi) vb I mbuirai (mbu-i-ráĭ), mbuiram (mbu-i-rámŭ), mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) – (unã cu ambuir)
ex: birbeclu mi mbuirã sh-mi deadi di padi; lj-ishirã coarnili, cã tsã si pãrea, cã va s-ti mbuirã (s-ti ntsapã cu coarnili)

§ mbuirat (mbu-i-rátŭ) adg mbuiratã (mbu-i-rá-tã), mbuirats (mbu-i-rátsĭ), mbuirati/mbuirate (mbu-i-rá-ti) – (unã cu ambuirat)

§ mbuirari/mbuirare (mbu-i-rá-ri) sf mbuirãri (mbu-i-rắrĭ) – (unã cu ambuirari)

§ ampar2 (am-párŭ) vb I ampãrai (am-pã-ráĭ), ampãram (am-pã-rámŭ), ampãratã (am-pã-rá-tã), ampãrari/ampãrare (am-pã-rá-ri) – (unã cu ambuir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãschiredz

arãschiredz (a-rãs-chi-rédzŭ) vb I arãschirai (a-rãs-chi-ráĭ), arãschiram (a-rãs-chi-rámŭ), arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãs-chirari/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) – dispartu sh-li arãescu lucri tsi s-aflã deadun tu-un loc; bag lucrili s-hibã ahoryea un di-alantu; mi tindu di tuti pãrtsãli; disfac sh-tindu (shamia, flambura, etc.) s-fliturã tu vimtu; arãspãndescu, scrupsescu, prãstuescu, arãescu, etc.
{ro: răsfira, împrăştia, desfăşura}
{fr: déployer, éparpiller, faire flotter au vent}
{en: unfold, disperse, spread}
ex: ca sirma lj-u-arãschira (lj-u flitura tu vimtu)

§ arãschirat (a-rãs-chi-rátŭ) adg arãschiratã (a-rãs-chi-rá-tã), arãschirats (a-rãs-chi-rátsĭ), arãschirati/arãschirate (a-rãs-chi-rá-ti) – tsi easti dispãrtsãt di alti lucri sh-arãspãndit tu tuti pãrtsãli; tsi easti disfaptu sh-timtu tra s-fliturã tu vimtu; arãspãndit, scrupsit, prãstuit, arãit, etc.
{ro: răsfirat, împrăştiat, desfăşurat}
{fr: déployé, éparpillé, qui est fait flotter au vent}
{en: unfolded, dispersed, spread}

§ arãschira-ri/arãschirare (a-rãs-chi-rá-ri) sf arãschirãri (a-rãs-chi-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãschireadzã tsiva; arãspãndiri, scrupsiri, prãstuiri, arãiri, etc.
{ro: acţiunea de a răsfira, de a împrăştia, de a desfăşura; răsfirare, împrăştiere, desfăşurare}
{fr: action de déployer, d’éparpiller, de faire flotter au vent}
{en: action of unfolding, of dispersing, of spreading}

§ rãschiredz (rãs-chi-rédzŭ) vb I rãschirai (rãs-chi-ráĭ), rãschiram (rãs-chi-rámŭ), rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) – (unã cu arãschiredz)

§ rãschirat (rãs-chi-rátŭ) adg rãschiratã (rãs-chi-rá-tã), rãschirats (rãs-chi-rátsĭ), rãschirati/rãschirate (rãs-chi-rá-ti) – (unã cu arãschirat)
ex: boatsi astimtã shi rãschiratã

§ rãschirari/rãschirare (rãs-chi-rá-ri) sf rãschirãri (rãs-chi-rắrĭ) – (unã cu arãschirari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aridã1

aridã1 (a-rí-dã) sf aridz (a-rídzĭ) – oslu ma lungu sh-ma cãtã nãuntru (di doauãli oasi) di sum dzinuclju (piningã pulpã) pãnã la partea di nghios a ciciorlui; fluir, fler, fljer, cãlami, chilunghi;
(expr: va tsã frãngu aridzli = va tsã dau unã bunã bãteari, un shcop bun)
{ro: tibia, fluerul piciorului}
{fr: tibia}
{en: tibia, shin-bone}
ex: lj-avea shuiratã unã pri aridã; n casã s-nu-nj caltsi, cã va tsã frãngu aridzli
(expr: cã va ti batã ghini, va tsã da un shcop sãnãtos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã