|
|
stipsusescu
RO:vopsi cu drojdie … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46428>2014-05-14 22:31:12.898453 »
stipsusiri
RO:vopsire cu drojdie … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46429>2014-05-14 22:31:12.89893 »
stipsusitu
RO:vopsit cu grojdie … Dictsiunar Armãn-Romãn Data DB:46430>2014-05-14 22:31:12.899789 »
ipsu
ipsu (íp-su) sn ipsuri (íp-surĭ) – unã soi di cheatrã tsi s-sãrmã lishor shi sh-u-adutsi niheamã cu cãlcherea; pulbiri di-aestã cheatrã tsi s-fatsi corcan cãndu easti-amisticatã cu apa (sh-tr-atsea s-bagã deavãrliga di-un cicior i brats frãmtu, tra s-lu tsãnã niminat pãnã s-vindicã)
{ro: ipsos, ghips}
{fr: gypse}
{en: gypsum}
ipsumã
ipsumã (íp-su-mã) sf ipsumi/ipsume (íp-su-mi) – cumata di lituryii dit cari s-talji anafura trã cumnicari; lituryii, lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, piscur, piscuri, piscurã
{ro: agneţ, prescură}
{fr: chanteau de pain bénit}
{en: communion bread}
ex: scoasi ipsuma di la lituryii; ipsuma a caljljor
adzãmã
adzãmã (á-dzã-mã) sf, adg (mash fiminin) adzãmi/adzãme (á-dzã-mi) – pãni adratã fãrã mãeauã; pãni nicriscutã; azimã, lipsunévat
{ro: azimă}
{fr: azyme; non levé, sans levain}
{en: azyme, unleav-ened bread}
ex: pãni adzãmã; turtã adzãmã
§ azimã (á-zi-mã) sf azimi/azime (á-zi-mi) – (unã cu adzãmã)
artu
artu (ár-tu) sm fãrã pl – unã soi di cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; pindeartu, lituryii, lutruyii, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã
{ro: artos}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
§ pindeartu (pin-deár-tu) sm fãrã pl – (unã cu artu)
hig
hig (hígŭ) (mi) vb III shi II hipshu (híp-shĭu), hidzeam (hi-dzeámŭ), hiptã (híp-tã) shi hipsã (híp-sã), hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) shi hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) – fac (bag) un lucru (di-aradã chipitos, sumigos, cu mitcã) s-intrã cu zorea sh-ahãndos tu tsiva; bag tsiva tu-un lucru chipitos (tu apã, loc, etc.); plãntu, afundu, bag, etc.; (fig:
1: l-hig = l-bag ghini un lucru iuva, lu-ascundu;
2: expr: mi hig tu guvã di sharpi (di fricã, di-arshini) = mi-ascundu tu-un loc iu nu poati s-mi aflã vãrnu)
{ro: înfige}
{fr: enfoncer, ficher, planter}
{en: drive in (stake, nail); plunge, sink (into mud, water)}
ex: s-hipsirã (s-afundarã) doilji tu valtu; hidzi-lj (bagã-lj, plãnteadzã-lj) cutsutlu tu cheptu; hipshu (plãntai) ghini parlu tu loc; lj-hipsi (lj-plãntã) cutsutlu pãnã tu mãner; hidzi arãdãtsinjli tu loc; s-hipsi tu guvã di sharpi
(expr: s-ascumsi) di arshini
§ hiptu (híp-tu) adg hiptã (híp-tã), hiptsã (híp-tsã), hipti/hipte (híp-ti) – tsi easti faptu s-intrã tu tsiva; plãntat, bãgat
{ro: înfipt}
{fr: enfoncé, fiché, planté}
{en: driven in (stake, nail); plunged, sunk (into mud, water)}
ex: eara hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) tu guvã; easti hiptu tu guvã, nu pot s-lu vatãm; iu earai hiptu (fig: bãgat ghini, ascumtu) di nu ti vidzui?; di-iu eara hiptu, dizleagã calu di cãpestru
§ hipsu (híp-su) adg hipsã (híp-sã), hipshi (híp-shi), hipsi/hipse (híp-si) – (unã cu hiptu)
§ hidziri/hidzire (hí-dzi-ri) sf hidziri (hí-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-hidzi i easti hiptu iuva; plãntari, bãgari
{ro: acţiunea de a înfige; înfigere}
{fr: action d’enfoncer, de ficher, de planter}
{en: action of driving in (stake, nail); of plunging, of sinking (into mud, water)}
§ hidzeari/hidzeare (hi-dzeá-ri) sf hidzeri (hi-dzérĭ) – (unã cu hidziri)
§ nhig (nhígŭ) (mi) vb III shi II nhipshu (nhíp-shĭu), nhidzeam (nhi-dzeámŭ), nhiptã (nhíp-tã) shi nhipsã (nhíp-sã), nhidziri/nhidzire (nhí-dzi-ri) shi nhidzeari/nhidzeare (nhi-dzeá-ri) – (unã cu hig)
lipsunevat
lipsunevat (lip-su-né-vatŭ) sn lipsunevati/lipsunevate (lip-su-né-va-ti) – pãni adratã fãrã mãeauã; pãni nicriscutã; adzãmã, azimã
{ro: azimă, pâine nedospită}
{fr: azyme; (pain) non levé, (pain) sans levain}
{en: azyme, unleavened bread}
lituryii1/lituryie
lituryii1/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi stronghilã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu shi dit ea si s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscuri, piscurã;
(expr: apã di lituryii = om cu suflitlu curat, fãrã stepsu, nistipsit)
{ro: prescură}
{fr: pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adar doauã lituryii (piscuri); dãdui nã lituryii la bisearicã trã suflitlu-a dadã-meai; ãlj ded nã lituryii shi-l pitricui s-arãmã n cuprii; s-turna cu gumarlu ncãrcat cu lituryii, di la bisearicã; eara cu mãnjli, apã di lituryii
(expr: eara fãrã stepsu, nistipsitã) curati; tsãnj ninga, cã muljari-ta easti apã di lituryii
(expr: fãrã stepsu, nistipsitã) sh-cã nu s-arãdi?
§ lituryii2/lituryie (li-tur-yí-i) sf lituryii (li-tur-yíĭ) – dyeavãsea tsi u fatsi preftul la bisearicã cati Dumãnicã (i dzuã di sãrbãtoari) tahina, cãndu s-vluyiseashti (s-ayiseashti) pãnea shi yinlu cu cari s-cumãnicã lumea;
(expr: easi preftul cu lituryia = partea di lituryii cãndu preftul easi cu doarãli)
{ro: liturghie}
{fr: messe}
{en: (church) mass}
ex: nu putui s-ascultu lituryia pãnã tu bitisitã; nu-avea ishitã lituryia
(expr: preftul cu doarãli)
§ lutruyii1/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii1)
§ lutruyii2/lutruyie (lu-tru-yí-i) sf lutruyii (lu-tru-yíĭ) – (unã cu lituryii2)
ex: ayea lutruyia
§ lituryisescu (li-tur-yi-sés-cu) vb IV lituryisii (li-tur-yi-síĭ), lituryiseam (li-tur-yi-seámŭ), lituryisitã (li-tur-yi-sí-tã), lituryisi-ri/lituryisire (li-tur-yi-sí-ri) – (ca preftu) dghivãsescu lituryia tu bisearicã shi vluyisescu (ayisescu) pãnea (lituryia, piscurea) sh-yinlu cu cari s-cumãnicã lumea; psãltisescu, psãlsescu, psulisescu
{ro: liturghisi}
{fr: célébrer la messe}
{en: celebrate the mass}
piscuri/piscure
piscuri/piscure (pis-cú-ri) sf piscuri (pis-cúrĭ) – cãrvealji di pãni (njicã shi arucutoasã) adratã maxus trã bisearicã tra s-hibã vluyisitã di preftu sh-dit cari s-talji anafura cu cari s-cumãnicã lumea; lituryii, lutruyii, artu, pindeartu, pãnãyii, ipsumã, piscur, piscurã
{ro: prescură}
{fr: (chanteau de) pain bénit}
{en: communion bread}
ex: adrarã ndauã piscuri; agãrshim scafa di njari, ca s-undzim piscurli (litturyiili)
§ piscurã (pis-cú-rã) sf piscuri (pis-cúrĭ) – (unã cu piscuri)
§ piscur (pis-cúrŭ) sn piscuri (pis-cúrĭ) – (unã cu piscuri)
§ pãnãyii/pãnãyie (pã-nã-yí-i) sf pãnãyii (pã-nã-yíĭ) – (unã cu piscuri)
§ piscurici (pis-cu-rícĭŭ) sn piscurici/piscurice (pis-cu-rí-ci) – piscuri njicã
{ro: prescură mică}
{fr: petit (chanteau de) pain bénit}
{en: small communion bread}
stipsi/stipse
stipsi/stipse (stíp-si) sf stipsuri (stíp-surĭ) – unã soi di cheatrã cu cari s-limpidzashti shi s-curã apa (stipsunerea, etc.) sh-cu cari yeatsrãlj u bagã ca yitrii pi cheali (si stringã chealea, arãnjli sh-vinili di sãndzi, etc.)
{ro: piatră acră}
{fr: alun}
{en: alum}
ex: vãpsii cu stipsi; cu stipsi s-limpidzashti apa turburã
§ stipsune-ri/stipsunere (stip-su-né-ri) sf stipsuneri (stip-su-nérĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi lã si scoati dzama dit poami, ca purni (agru-meari, agru-gortsã, etc.), cu hirbearea, chisarea, aprindearea, sh-cu cari armãnjlji buisescu lucri di lãnã; prishtinã, prãshtinã, prushtinã, purushtinã, bãrsii, tsipur, cumenji
{ro: borhot}
{fr: marc, résidu de pommes ou de prunes ou de poires sauvages}
{en: mark, residue from apples, plums, wild pears, etc.}
§ stipsusescu (stip-su-sés-cu) vb IV stipsusii (stip-su-síĭ), stipsuseam (stip-su-seámŭ), stipsusitã (stip-su-sí-tã), stipsusiri/stipsusire (stip-su-sí-ri) – dau cu stipsi tsãsãturi di lãnã cãndu li buisescu; buisescu tsãsãturi di lãnã cu hirbearea-a lor tu dzama di stipsuneri prota shi, deapoea, dupã hirbeari, cu pispilirea di pulbiri di arizari pristi tsãsãturi (tra s-nu-algheascã cu chirolu)
{ro: vopsi cu “stipsuneri”}
{fr: colorer des tissus de laine dans la “stipsuneri”}
{en: color wool fabric in the “stipsuneri”}
§ stipsusit (stip-su-sítŭ) adg stipsusitã (stip-su-sí-tã), stipsusits (stip-su-sítsĭ), stipsusiti/stipsusite (stip-su-sí-ti) – tsi s-ari buisitã tu stipsuneri
{ro: vopsit cu “stipsuneri”}
stipsuneri/stipsunere
stipsuneri/stipsunere (stip-su-né-ri) sf – vedz tu stipsi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: stipsi