DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

di

di (dí) prip – zbor tsi va s-aspunã: (i) lucrul di cari easti ligat tsiva, (ii) lucrul dit cari easti adrat tsiva, (iii) lucrul tsi s-aflã nãuntru di tsiva, (iv) lucrul tsi yini dupã tsiva, (v) lucru tsi-aspuni itia trã cari s-fatsi tsiva, etc., etc., ashi cum va s-veadã dit multili exempli dati ma nghios; dit, din; tu; la; ca; tra; trã; cãt trã, di la; dupã; un dupã-alantu; cãti; dicãt; cum; macã; etc.;
(expr:
1: lja di hima = (i) dutsi cãtrã nghios; (ii) urfãnipseashti;
2: lja di ureaclji = aducheashti, achicãseashti;
3: s-tsã dai cãmeasha di nãsh = s-tsã dai cãmeasha shi s-fudz di elj; s-fudz cãt ma diparti di nãsh;
4: mi scol di noaptea = mi scol tahina, dit hãryii, cu noaptea n cap;
5: nj-mutrescu di cali = nu-astãmãtsescu, njergu ninti;
6: li bag (lucrili) di cali = li ndreg (lucrili);
7: pãn di un = tuts, un dupã-alantu, pãnã la-atsel dit soni;
8: asun (cad, alas, etc.) di singur = asun (cad, alas, etc.) singur fãrã s-am agiutor di-iuva (di la cariva, di la vãrnu, etc.);
9: nj-da di mãnã (s-lu fac un lucru) = (i) nj-yini-ambar, escu prohir (s-lu fac un lucru); (ii) hiu bun, chischin, nj-acatsã mãna, shi-nj yini lishor s-lu fac un lucru ghini sh-agonja;
10: di vearã (earnã, toamnã, etc.) = veara (earna, toamna) tsi yini;
11: di tini, di mini = di la un, di la-alantu;
12: di cara (tu scriarea-a noastrã: dicara) va s-fac... = dupã tsi va s-fac...;
13: di trã tini = di itia-a ta;
14: nj-fac di inimã = nj-si fatsi njilã, nj-easti njilã, mi nduplic;
15: trag mãnã di tsiva = lu-alas (nu lu nchisescu, nu voi s-lu fac) un lucru;
16: nãinti di s-facã tsiva = nãinti ca sã nchiseascã s-facã tsiva)
{ro: de, de la, din, ca, după, căte, dacă, etc.}
{fr: à; de; depuis; dès; concernant; par; puisque; vu que; que, etc.}
{en: of, than, after, since, by, as to, etc.}
ex: cavai di noi; gura a mea ca di birbilj; va si s-acatsã di lucru; di flori shi ponjlji tuts si nvescu; tser ncljigat di steali; irnjiili mash di doilji noi... s-dãdea nãpoi; lã s-aleapsi carnea di oasi; pitã di peturi tsi chica di untulemnu; nj-deadi Dumnidzã aveari di nimal; easti tinir di anj; ashteaptã an di (dupã) an; an di (dupã) an, oarã di (dupã) oarã; dzuã di dzuã, an di an; s-urdinarã gioni di (dupã) gioni, pãn di un; va-nj mi facã bucãts di bucãts; alagã loc di loc (loc dupã loc; dit un loc tu-alantu); ushi di ushi (dit unã ushi tu-alantã) agiumsi; un di (cãti) un; unã di (cãti) unã; calea, calea, di om om (di la un om la altu); cari di cari ma bunã (unã ma bunã di-alantã); di casã, casã, di om, om (ntreb casã dupã casã, om dupã om); di ulmu, ulmu, di pom, pom; di doi doi (doi cãti doi) nsãrea tu gioc; lj-tãljarã un di (cãti) un; sãrbãtoarea a curatiljei di Stã-Mãria (a curatiljei Stã-Mãrii); cãmbãnjli nchisirã s-asunã di singuri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrshirot

fãrshirot (fãr-shi-rótŭ) sm, sf fãrshiroatã (fãr-shi-rŭá-tã), fãrshi-rots (fãr-shi-rótsĭ), fãrshiroati/fãrshiroate (fãr-shi-rŭá-ti) – armãn tsi yini dit Notlu-ali Arbinishii, cari, tu chirolu veclju, bãna cu oili veara tu muntsã sh-earna tu cãmpu, sh-cari zburashti un grai armãnescu niheamã altã soi di-alantsã armãnj
{ro: fărşerot, aromân din sudul Albaniei}
{fr: aroumain du sud de l’Albanie}
{en: Aromanian from Southern Albania}
ex: fãrshirotlu-i fãr cripari, tutã dzua-i pri cãntari; ma gionj di armãnjlji ipirots sh-ma alumtãtori di fãrshirots pri lumi... sãnãtati!; o, lai Marco, fãrshi-roate!; fãrshirotslji pãstrarã cama curatã limba armãneascã

§ fãrshirutami/fãrshirutame (fãr-shi-ru-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di fãrshirots; ntreaga farã a fãrshirotslor
{ro: mulţime de fărşeroţi}
{fr: nombre de “fãrshirots”}
{en: number of “fãrshirots”}
ex: tu fãrshirutami s-tsãn multi adets di la strãaush

§ fãrshi-rutescu (fãr-shi-ru-tés-cu) adg fãrshiruteascã (fãr-shi-ru-teás-cã), fãrshiruteshtsã (fãr-shi-ru-tésh-tsã), fãrshiruteshti/fãrshiruteshte (fãr-shi-ru-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu fãrshirotslji; tsi tsãni di fãrshirots; di fãrshirot
{ro: fărşerotesc}
{fr: tenant de “fãrshirots”}
{en: having to do with the “fãrshirots”}
ex: cãntic fãrshirutescu (di fãrshirots); cãlivili fãrshiruteshti (di fãrshirots); portul fãrshi-rutescu (di fãrshirot); inatea fãrshiruteascã

§ fãrshiruteash-ti/fãrshiruteashte (fãr-shi-ru-teásh-ti) adv – ca fãrshirotslji
{ro: fărşeroteşte}
{fr: à la manière des “fãrshirots”}
{en: as done by the “fãrshirots”}
ex: adutsi zborlu ca fãrshãruteashti (ca fãrshirotslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Ipir

Ipir (Í-pirŭ) sm fãrã pl – parti (nai) dit Grãtsii, tsi s-aflã cãtrã Notlu-a Machiduniiljei, tu cari bãneadzã sh-multsã armãnj; Epir
{ro: Epir}
{fr: Épire}
{en: Epirus}

§ Epir (É-pirŭ) sm fãrã pl – (unã cu Ipir)

§ ipirot (i-pi-rótŭ) sm, sf ipiroatã (i-pi-rŭá-tã), ipirots (i-pi-rótsĭ), ipiroati/ipiroate (i-pi-rŭá-ti) – un di-atselj tsi bãneadzã i yini dit Ipir
{ro: epirot}
{fr: habitant d’Épire}
{en: inhabitant of Epirus}

§ epirot (e-pi-rótŭ) sm, sf epiroatã (e-pi-rŭá-tã), epirots (e-pi-rótsĭ), epiroati/epiroate (e-pi-rŭá-ti) – (unã cu epirot)
ex: mãratslji, lai, epirots s-dusirã Mureauã tuts; ma gionj di-armãnjlji epirots sh-ma-alumtãtori di fãrshirots pri lumi, sãnãtati!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã