{ro: aiurat, delirat}
{fr: déliré}
{en: delirious}

§ alju-rari/aljurare (a-ljĭu-rá-ri) sf aljurãri (a-ljĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aljureadzã
{ro: acţiunea de a aiura, de a delira; aiurare, delir}
{fr: action de délirer; délire}
{en: action of being delirious; delirium}

(expr: va s-amin tufechea sh-va ti vatãm); nveatsã culai, lj-aprindi caplu
(expr: lj-talji caplu)

§ apres (a-présŭ) adg apreasã (a-preá-sã), apresh (a-préshĭ), apreasi/aprease (a-preá-si) – tsi-lj s-ari adratã tsiva (datã foc) tra s-ardã (si s-facã lunjinã, etc.); tsi lu-ari acãtsatã inatea, etc.; aprimtu, aprimsu, pres, primtu, primsu, arsu, aminat (tufechea), ncãldzãt multu; inãtusit, nãirit, agrat, timusit, furtsuit, furchisit, ngindat, turbat, lisixit; criscut (aloat), amintat, afitat, aflat, etc.
{ro: aprins (foc, lumină), ars, etc.}
{fr: allumé; mis en feu, etc.}
{en: lighted (lamp, fire, pipe, etc.), burned, etc.}
ex: iu ti duts, lai gushi lungã? tsi mi ntreghi, lea fundu-apres? (angucitoari: cãldarea shi maljlu); foclu easti apres tahina cãndu mi scol; ardu focuri apreasi; ningã apreasa-lj fucurinã; durnja cu dauã tseri apreasi; va s-hibã luna apreasã (ishitã); cireap multu apres (arsu); cum eara cireaplu apres (ngãldzãt, arsu); eara apreasã (aroshi, ca foclu) la fatsã; o, moi Tasã, moi apreasã (caldã foc, nãrãitã); prifteasi apreasi (ngãldzãti, nfucati) di harauã sh-yin; oaminjlji s-aproachi apresh (timusits, nãrãits multu); cash apres; cap apres (tulburat)

§ aprimtu (a-prím-tu) adg aprimtã (a-prím-tã), aprimtsã (a-prím-tsã), aprimti/aprimte (a-prím-ti) – (unã cu apres)
ex: oclji aprimtsã; mãri lãcrinj, aprimti; deadun cu tuts, aprimtsã

§ aprintu (a-prín-tu) adg aprintã (a-prín-tã), aprintsã (a-prín-tsã), aprinti/aprinte (a-prín-ti) – (unã cu apres)

§ aprimsu (a-prím-su) adg aprimsã (a-prím-sã), aprimshi (a-prím-shi), aprimsi/aprimse (a-prím-si) – (unã cu apres)

§ aprinsu (a-prín-su) adg aprinsã (a-prín-sã), aprinshi (a-prín-shi), aprinsi/aprinse (a-prín-si) – (unã cu apres)

§ aprindiri/aprindire (a-prín-di-ri) sf aprindiri (a-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-aprindi tsiva i cariva; aprindeari; ardiri, ardeari, aminari (tufechea), ncãldzãri multu; inãtusiri, nãiriri, agrari, timusiri, furtsuiri, furchisiri, ngindari, turbari, lisixiri; crishteari (aloat), creashtiri (aloat), amintari, afitari, aflari, etc.
{ro: acţiunea de a aprinde (foc), de a face lumină, de a arde, etc.; aprindere, ardere, etc.}
{fr: action d’allumer; de mettre en feu, etc.}
{en: action of lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ aprindeari/aprindeare (a-prin-deá-ri) sf aprinderi (a-prin-dérĭ) – (unã cu aprindiri)

§ neapres (nea-présŭ) adg neapreasã (nea-preá-sã), neapresh (nea-préshĭ), neapreasi/neaprease (nea-preá-si) – tsi nu easti apres; neaprimtu, neaprimsu, niprimtu, niprimsu
{ro: neaprins (foc, lumină)}
{fr: non allumé; non enflammé}
{en: unlighted (lamp, fire, pipe, etc.)} tsigarea neapreasã (tsi nu easti apreasã)

§ neaprimtu (nea-prím-tu) adg neaprimtã (nea-prím-tã), neaprimtsã (nea-prím-tsã), nea-primti/neaprimte (nea-prím-ti) – (unã cu neapres)

§ neaprintu (nea-prín-tu) adg neaprintã (nea-prín-tã), neaprintsã (nea-prín-tsã), neaprinti/neaprinte (nea-prín-ti) – (unã cu neapres)

§ nea-primsu (nea-prím-su) adg neaprimsã (nea-prím-sã), neaprimshi (nea-prím-shi), neaprimsi/neaprimse (nea-prím-si) – (unã cu neapres)

§ neaprinsu (nea-prín-su) adg neaprinsã (nea-prín-sã), neaprinshi (nea-prín-shi), neaprinsi/neaprinse (nea-prín-si) – (unã cu neapres)

§ neaprindiri/neaprindire (nea-prín-di-ri) sf neaprindiri (nea-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-aprindi tsiva i cariva; neaprindeari
{ro: acţiunea de a nu aprinde (foc), de a nu face lumină, de a nu arde, etc.}
{fr: action de ne pas allumer; de ne pas mettre en feu, etc.}
{en: action of not lighting (lamp, fire, pipe, etc.), of burning, etc.}

§ neaprindeari/neaprindeare (nea-prin-deá-ri) sf neaprinderi (nea-prin-dérĭ) – (unã cu neaprindiri)

§ apreasã (a-preá-sã) sf fãrã pl –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu nu-ari ishitã (datã) soarili (luna) tahina tu apiritã;
2: partea di cãtrã iu da soarili; preasã, datã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres); levant; Est, Orient}
{en: rising (of sun, moon, stars); East, Orient}
ex: tu apreasa-a lunãljei (cãndu luna nchiseashti s-creascã); cu fatsa cãtrã tu apreasã (datã); tu apreasã (oara tsi da soarili) sh-tu chiritã [zbor tsi s-dzãtsi cãndu un lucru nu s-fatsi multi ori]; ditu chiritã yin sh-ditu apreasã

§ neapreasã (nea-preá-sã) sf fãrã pl – atsea tsi s-fatsi cãndu easi (da) soarili (luna) tahina tu-apiritã
{ro: răsărit}
{fr: lever (en parlant des astres)}
{en: rising (of sun, moon, stars)}
ex: s-fats tsi dzãc mini neapreasã (ninti ca s-easã, niishitã) luna

§ asprindu (as-prín-du) (mi) vb III asprimshu (as-prím-shĭu), asprindeam (as-prin-deámŭ), asprimtã (as-prím-tã), asprindiri/asprindire (as-prín-di-ri) – mi aprindu di multã alãgari (di multu lucru, di multã avursiri, etc.)
{ro: (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: get hot because of tiredness}

§ asprimtu (as-prím-tu) adg asprimtã (as-prím-tã), asprimtsã (as-prím-tsã), asprimti/asprimte (as-prím-ti) – apres di multã curmari (alãgari, lucrari, etc.)
{ro: înfierbântat de oboseală}
{fr: échauffé à la suite de la fatigue}
{en: who got hot because of tiredness}
ex: Dumnidzãlu a soarilui agiundzi asprimtu

§ asprin-diri/asprindire (as-prín-di-ri) sf asprindiri (as-prín-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-asprindi
{ro: acţiunea de a (se) înfierbânta de oboseală}
{fr: action de s’échauffer à la suite de la fatigue}
{en: action of getting hot because of tiredness}

{ro: acţiunea de a apuca, de a prinde, de a ajunge la timp, etc.; apucare, prindere, ajungere la timp, etc.}
{fr: action de saisir, de s’emparer de, etc.}
{en: action of seizing, of grabing, of catching, of getting, of being on time, etc.}
ex: cãmpul apucat (acãtsat) di somnu

§ apca-ri/apcare (ap-cá-ri) sf apcãri (ap-cắrĭ) – (unã cu apucari)

§ apucãturã (a-pu-cã-tú-rã) sf apucãturi (a-pu-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apucã tsiva; atsea tsi apucã un; acãtsãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.
{ro: apucătură, obicei, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: grasp, catch; habit, bad behaviour}
ex: arali apucãturi (hui, hãri) vidzui la hilj-tu

§ neapucat (nea-pu-cátŭ) adj neapucatã (nea-pu-cá-tã), neapucats (nea-pu-cátsĭ), neapucati/neapucate (nea-pu-cá-ti) –
1: tsi nu easti acãtsat di cariva; tsi nu easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; neacãtsat, neapruftusit, ninchisit, neahiursit, etc.;
2: numã tsi lj-u-aruts a cuiva tsi nu-l vrei dip (tsi nu vrei s-lu vedz dininti, tsi vrei s-lu lja neclu, tsi-l pitrets si s-ducã la drats, tu nec s-njargã, etc.); blãstimat, andihrist, etc.
{ro: neapucat, neprins, neajuns la timp, etc.; blestemat, afurisit, lua-l-ar dracul!}
{fr: qui n’est pas saisi, n’est pas emparé de, etc.; maudit; que le diable l’emporte!, qu’il s’en aille au diable!}
{en: who is not seized, not grabbed, not caught, etc.; cursed, damned; go to hell!}
ex: neapucata (blãstimata) va si s-mãritã; neapucata (blãstimata) di norã, tsi sh-nu sh-apucã!

§ neapcat (neap-cátŭ) adj neapcatã (neap-cá-tã), neapcats (neap-cátsĭ), neapcati/neapcate (neap-cá-ti) – (unã cu neapucat)
ex: s-plãteascã la hani berli a neapcatslor a lor bãrbats (a bãrbatslor a lor, s-lji lja neclu, si s-ducã la drats); mori, lai neapcatã (lai, blãstimatã, s-ti lja draclu)

§ neapucari/nea-pucare (nea-pu-cá-ri) sf neapucãri (nea-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apucã di tsiva; neacãtsari; neapruftusiri, ninchisiri, neahiursiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu apuca, de a nu prinde, de a nu ajunge la timp, etc.; neapucare, neprindere, neajungere la timp, etc.}
{fr: action de ne pas saisir, de ne pas s’emparer, etc.}
{en: action of not seizing, of not grabing, of not catching, of not getting, of not being on time, etc.}

§ neapca-ri/neapcare (neap-cá-ri) sf neapcãri (neap-cắrĭ) – (unã cu neapucari)

1: tsi esti loat cu zorea (fãrã vrearea-a lui); tsi easti furat, mprãdat; (featã) tsi easti furatã ti nveastã; hiumusit agonja sh-cu vãrtushami tra s-lja un lucru;
2: tsi lu-ari acãtsatã inatea (cljinlu, dratslji); tsi easti faptu foc; arãchit, arichit, archit, araptu; inãtusit, nãirit, yinutãsit, timusit, ariciuit, arceat, furchisit, furtsuit, ngindat, etc.;
3: (om) tsi lu-acatsã lishor inatea, trã itsi lucru njic; (om) tsi s-agunjiseashti s-facã un lucru fãrã si s-mindueascã ghini
{ro: răpit, furat, grăbit, înfuriat; zvăpăiat, irascibil}
{fr: ravi, enlevé, emporté (violemment); pressé, emporté par la colère; fougueux, irascible}
{en: ravished, abducted, kidnapped, hurried, furious; impetuous, irritable}
ex: fu arãchit (loat cu zorea, furat) di-acasã; eara un om multu-arãchit (nu s-minduea multu ninti ca s-facã un lucru)

§ araptu (a-ráp-tu) adg araptã (a-ráp-tã), araptsã (a-ráp-tsã), arapti/arapte (a-ráp-ti) – (unã cu arãchit1)
ex: boatsi subtsãri, araptã (scoasã cu zorea) canda dit frãndzã

§ arãput (a-rã-pútŭ) adg arãputã (a-rã-pú-tã), arãputs (a-rã-pú-tsĭ), arãputi/arãpute (a-rã-pú-ti) – (unã cu arãchit1)

§ arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) sf arãchiri (a-rã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãcheashti tsiva icã easti arãchit di cariva; arapiri, arãcheari, arãpeari, arpãyii, arãchiturã, agunjisiri, etc.
{ro: acţiunea de a răpi, de a fura, de a (se) grăbi, de a înfuria; răpire, furare, grăbire, înfuriere}
{fr: action de ravir, d’enlever, d’emporter (violemment); de se presser, de se laisser emporté par la colère}
{en: action of ravishing, of abducting, of kidnapping, of hurrying, of getting furious}

§ arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) sf arapiri (a-rá-pirĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arã-cheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) sf arãcheri (a-rã-chĭérĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) sf arãperi (a-rã-pérĭ) – (unã cu arãchiri)
ex: shi-lj da nã arãpeari (shi u-arã-cheashti)

§ arãchiturã (a-rã-chi-tú-rã) sf arãchituri (a-rã-chi-túrĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arpãyii/arpãyie (ar-pã-yí-i) sf arpãyii (ar-pã-yíĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãcheashti tsiva icã easti arãchit di cariva; arãchiri, arãcheari, arapiri, arãpeari, arãchiturã
{ro: acţiunea de a răpi}
{fr: action de ravir}
{en: action of ravishing}

§ arpag (ar-pághŭ) adg arpagã (ar-pá-ghã), arpayi (ar-páyĭ), arpayi/arpaye (ar-pá-yi) – (atsel) tsi arãcheashti tsiva (featã, lucru, etc.); arãpitor
{ro: răpitor}
{fr: ravisseur}
{en: abductor, ravisher, plunderer}

§ arãchit2 (a-rã-chítŭ) adv – unã-shunã, diunoarã, fãrã multã minduiri
{ro: repede, rapid}
{fr: vite, rapidement}
{en: fast, rapidly}

§ arãchitã (a-rã-chí-tã) sf arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) – (cu) agunjii
{ro: (în) grabă}
{fr: (en) hâte}
{en: (in a) hurry}
ex: si ncãldzashti pi-arãchiti (cu-agunjii)

§ arãchitor (a-rã-chi-tórŭ) adg arãchitoari/arãchitoare (a-rã-chi-tŭá-ri), arãchitori (a-rã-chi-tórĭ), arãchitoari/arãchitoare (a-rã-chi-tŭá-ri) – (atsel) tsi arãcheashti tsiva (featã, lucru, etc.); arpag
{ro: răpitor}
{fr: ravisseur}
{en: abductor, ravisher, plunderer}
ex: oaminj arãchitori

§ arichescu (a-ri-chĭés-cu) (mi) vb IV arichii (a-ri-chíĭ), aricheam (a-ri-chĭámŭ), arichitã (a-ri-chí-tã), arichiri/arichire (a-ri-chí-ri) – (unã cu arachi)

§ arichit (a-ri-chítŭ) adg arichitã (a-ri-chí-tã), arichits (a-ri-chítsĭ), arichi-ti/arichite (a-ri-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ arichiri/arichire (a-ri-chí-ri) sf arichiri (a-ri-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ ar-chescu (ar-chĭés-cu) (mi) vb IV archii (ar-chíĭ), archeam (ar-chĭámŭ), architã (ar-chí-tã), archiri/archire (ar-chí-ri) – (unã cu arachi)

§ archit (ar-chítŭ) adg architã (ar-chí-tã), archits (ar-chítsĭ), architi/archite (ar-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ archi-ri/archire (ar-chí-ri) sf archiri (ar-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ rãchescu (rã-chĭés-cu) (mi) vb IV rãchii (rã-chíĭ), rãcheam (rã-chĭámŭ), rãchitã (rã-chí-tã), rãchiri/rãchire (rã-chí-ri) – (unã cu arachi)
ex: tsi s-nji rãcheascã, tsi am?

§ rãchit (rã-chítŭ) adg rãchitã (rã-chí-tã), rãchits (rã-chítsĭ), rãchiti/rãchite (rã-chí-ti) – (unã cu arãchit1)

§ rãchiri/rãchire (rã-chí-ri) sf rãchiri (rã-chírĭ) – (unã cu arãchiri)

§ arãutati/arãutate (a-rã-u-tá-ti) sf arãutãts (a-rã-u-tắtsĭ) – (unã cu arãu3)

§ arãu4 (a-rắŭ) adv –
1: hamna, nibun, slab, lai, urut, etc.;
2: multu, cãt ma multu, mash, dip, etc.
{ro: rău; mult}
{fr: mal; beaucoup, complètement}
{en: badly; very, completely}
ex: earam un om arãu (multu) avut; feata eara mushatã arãu (multu); irnjii arãu (ahãndoasã; mash/dip irnjii); scoati-ts oaminj, scoati-arãu (cãt ma multsã); n casã eara arãu (multu) ghini

§ murtarauã (mur-ta-rá-ŭã) adg (mash fiminin) murtarali/murtarale (mur-ta-rá-li) – (muljari) tsi easti multu arauã
{ro: femeie foarte rea}
{fr: très méchante femme}
{en: very mean lady}
ex: ashi greashti murtaraua

§ multarauã (mul-ta-rá-ŭã) adg (mash fiminin) multarali/multarale (mul-ta-rá-li) – (unã cu mur-tarauã)

§ narãu (na-rắŭ) adg narauã (na-rá-ŭã), narãi (na-rắĭ), narali/narale (na-rá-li) – (unã cu arãu2)
ex: mult narauã-nj (arãu-nj) ti mutreashti

§ naraulea (na-rá-u-lea) adv – cu ursuzlãchi, cu arãeatsã, cu oclj-arãi
{ro: cu răutate}
{fr: mèchamment}
{en: with wickedness}
ex: armãnjlji-lj mutrescu naraulea (cu oclj arãi)

§ araulea (a-rá-u-lea) adv – (unã cu naraulea)

§ nrãescu (nrã-ĭés-cu) (mi) vb IV nrãii (nrã-íĭ), nrãeam (nrã-ĭámŭ), nrãitã (nrã-í-tã), nrãiri/nrãire (nrã-í-ri) – mi fac arãu; fac pi altu si s-facã arãu
{ro: înrăi}
{fr: rendre (devenir) méchant}
{en: become (make someone) vicious}
ex: cãtse sã nrãeshti (s-lu schinj, s-lu cãrteshti) cãnili?; cara si nrãeashti, nu pots s-lji aledz tsi va s-dzãcã; lji si nrãi (lj-si featsi cama lai, arauã) pleaga

§ nrãit (nrã-ítŭ) adg nrãitã (nrã-í-tã), nrãits (nrã-ítsĭ), nrãiti/nrãite (nrã-í-ti) – cari s-featsi arãu
{ro: înrăit}
{fr: qui est devenu méchant}
{en: who became vicious}

§ nrãiri/nrãire (nrã-í-ri) sf nrãiri (nrã-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-fatsi arãu
{ro: acţiunea de a înrăi}
{fr: action de (devenir) rendre méchant}
{en: action of becoming vicious}

§ ãnrãescu (ãn-rã-ĭés-cu) (mi) vb IV ãnrãii (ãn-rã-íĭ), ãnrãeam (ãn-rã-ĭámŭ), ãnrãitã (ãn-rã-í-tã), ãnrãiri/ãnrãire (ãn-rã-í-ri) – (unã cu nrãescu)

§ ãnrãit (ãn-rã-ítŭ) adg ãnrãitã (ãn-rã-í-tã), ãnrãits (ãn-rã-ítsĭ), ãnrãiti/ãnrãite (ãn-rã-í-ti) – (unã cu nrãit)

§ ãnrãi-ri/ãnrãire (ãn-rã-í-ri) sf ãnrãiri (ãn-rã-írĭ) – (unã cu nrãiri)

§ ascãpãtor (as-cã-pã-tórŭ) adg ascãpãtoari/ascãpãtoare (as-cã-pã-tŭá-ri), ascãpãtori (as-cã-pã-tórĭ), ascãpãtoari/ascãpãtoare (as-cã-pã-tŭá-ri) – atsel tsi lu-ascapã pri cariva; scãpãtor, scãpitor
{ro: salvator}
{fr: sauveur}
{en: saviour}
ex: Hristolu easti Ascãpãtorlu-a nostru

§ scap (scápŭ) vb I scãpai (scã-páĭ), scãpam (scã-pámŭ), scãpatã (scã-pá-tã), scãpari/scãpare (scã-pá-ri) – (unã cu ascap)
ex: nu putui si scap dit mãnjli a lui; Enoh lji scãpã (hãrgiui, bitisi) paradzlji; ashi scãpã (bitisi, muri) mãratlu, ashi muri Enoh; scãpãm didindi (tricum, ascãpitãm dinclo di munti)

§ scãpat (scã-pátŭ) adg scãpatã (scã-pá-tã), scãpats (scã-pátsĭ), scãpa-ti/scãpate (scã-pá-ti) – (unã cu ascãpat)

§ scãpari/scãpare (scã-pá-ri) sf scãpãri (scã-pắrĭ) – (unã cu ascãpari)
ex: di piriclju nu-i scãpari

§ scãpãtor (scã-pã-tórŭ) adg scãpãtoari/scã-pãtoare (scã-pã-tŭá-ri), scãpãtori (scã-pã-tórĭ), scãpãtoari/scã-pãtoare (scã-pã-tŭá-ri) – (unã cu ascãpãtor)

§ scãpitor (scã-pi-tórŭ) adg scãpitoari/scãpitoare (scã-pi-tŭá-ri), scãpitori (scã-pi-tórĭ), scãpitoari/scãpitoare (scã-pi-tŭá-ri) – (unã cu ascãpãtor)

§ discap (dis-cápŭ) vb I discãpai (dis-cã-páĭ), discãpam (dis-cã-pámŭ), discãpatã (dis-cã-pá-tã), discãpari/discãpare (dis-cã-pá-ri) – (unã cu ascap)

§ discãpat (dis-cã-pátŭ) adg discãpatã (dis-cã-pá-tã), discãpats (dis-cã-pátsĭ), discãpati/discãpate (dis-cã-pá-ti) – (unã cu ascãpat)

§ discãpari/discãpare (dis-cã-pá-ri) sf discãpãri (dis-cã-pắrĭ) – (unã cu ascãpari)

§ umbrã (úm-brã) sf um-bri/umbre (úm-bri) – (unã cu aumbrã)
ex: sta sum umbrã, tu avrã; lj-ishi nã umbrã (fig: un stifã, nã fandazmã) n cali shi-lj dzãsi: yinu dupã mini, shi-l dusi tu-ayinji; ninti di Rusalii, umbrili (fig: fandazmili, stiheadzlji) s-priimnã pisti loc; s-acatsã di mini ca umbra
(expr: nu mi-alasã dip singur)

§ aumbratã (a-um-brátã) sf aumbrãts (a-um-brắtsĭ) shi aumbrati/aumbrate (a-um-brá-ti) – apanghiu faptu di virdeatsã (alumãchi, arburi, etc.) tr-aumbrã; loc iu omlu poati sã-sh aflã arihatea tu-aumbrã; loc aumbros; umbratã
{ro: umbrar}
{fr: ombrage, abri de verdure}
{en: shady place, shelter}
ex: cum shidea nã dzuã sum aumbratã (loc cu-aumbrã); tu-aumbratã sã-nj mi bag; sum aumbrata-a unui nuc (aumbra-adratã di-un nuc); pãdzli cu aumbrati (locuri cu-aumbri); s-apusirã tu-aumbratã, si-lj coacã un somnu

§ umbratã (um-brátã) sf um-brãts (um-brắtsĭ) shi umbrati/umbrate (um-brá-ti) – (unã cu aum-bratã)
ex: tu umbrata-a plailui veardi; umbrãtsli a muntsãlor

§ aumbros (a-um-brósŭ) adg aumbroasã (a-um-brŭá-sã), aumbrosh (a-um-bróshĭ), aumbroasi/aumbroase (a-um-brŭá-si) – tsi easti cu multã aumbrã; tsi fatsi multã aumbrã; umbros, ntunicos, scutidos (fig: aumbros = (i) mãyipsit; (ii) slab, slãghit, traptu la fatsã; (iii) arãu, afurisit, blãstimat, mplin di drats)
{ro: umbros}
{fr: ombreux; ensorcelé; maigri; abominable}
{en: shady; bewitched; lean, thin; loathsome}
ex: un arburi stufos, aumbros s-tindea pri fãntãnã; tu-aumbroasa (ntunicata) aripidinã; pãduri greali sh-aumbroasi (cu-aumbrã multã, ntunicati); agiumsi s-hibã aumbroasã (aumbratã, fig: mãyipsitã); nutslji suntu aumbrosh (nutslji fac multã aumbrã, icã fig: nutslji suntu mãyipsits); nj-pãru multu aumbros (fig: slab, traptu la fatsã); om aumbros (fig: tu cari intrarã demunjlji)

§ umbros (um-brósŭ) adg umbroasã (um-brŭá-sã), umbrosh (um-bróshĭ), umbroasi/umbroase (um-brŭá-si) – (unã cu aumbros)
ex: shidzum tu-un loc umbros pi budza-a unui izvur di mãcãm pãni

§ aumbredz (a-um-brédzŭ) (mi) vb I aumbrai (a-um-bráĭ), aumbram (a-um-brámŭ), aumbratã (a-um-brá-tã), aumbrari/aumbrare (a-um-brá-ri) – stau (mi discurmu, isihãsescu) tu-aumbrã; fac aumbrã; umbredz, aumbrescu, umbrescu, aumbrãscu (fig: aumbredz = (i) mãyipsescu, fac mãyi, ãnj si fac mãyi; (ii) slãghescu, mi trag la fatsã)
{ro: adumbri; fermeca; slăbi}
{fr: ombrager; ensorceler; maigrir}
{en: shade, protect against the sun; bewitch; grow thin}
ex: tu vãcãreadzã, iu s-aumbra (shidea tu-aumbrã) sh-alantsã boi; ficiorlu da nãpoi, va lu-aumbrarã (fig: va-lj featsirã mãyi) mãratlu; lu-aumbrarã (fig: l-mãyipsirã) sh-lu scularã albili nsus; ti-aumbrash (fig: ti trapsish, slãghish) multu tu fatsã

§ aumbrat (a-um-brátŭ) adg aumbratã (a-um-brá-tã), aumbrats (a-um-brátsĭ), aumbrati/aumbrate (a-um-brá-ti) – tsi shadi (s-aflã) tu-aumbrã; tsi easti ntunicat; umbrat, aumbrit, umbrit, aumbrãt; (fig:
1: aumbrat = cãlcat di fandazmi, mãyipsit, cicãrdisit;
2: (fatsa) aumbratã = (i) (fatsa, vidzuta) mushatã, cu hari; (ii) slãghit, traptu tu fatsã)
{ro: umbrit, cu faţa graţioasă; vrăjit, slăbit}
{fr: ombragé, ombré; foulé par une fantôme; ensorcelé; maigri}
{en: shaded, shady, with a gracious appearance; visited by spirits; under a spell; grown thin}
ex: tu plai easti unã fãntãnã aumbratã (tsi s-aflã tu-aumbrã); pit vulodzli aumbrati (cu multã aumbrã, icã, fig: cãlcati di fandazmi); feata aestã ari fatsa aumbratã (fig: cu hari); tu yis s-vidzu aumbrat (fig: cãlcat di-unã fandazmã); imnji ca gãljina, aumbratã (fig: mãyipsitã); oaminj aumbrats (fig: mãyipsits, cicãrdisits) ca tini

§ aumbrari/aumbrare (a-um-brá-ri) sf aumbrãri (a-um-brắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu (s-)aumbreadzã tsiva i cariva, aumbrari, aumbriri, umbriri, aumbrãri
{ro: acţiunea de a umbri; de a fermeca; de a slăbi; umbrire, fermecare, slăbire}
{fr: action d’om-brager; d’ombrer; d’ensorceler; de maigrir}
{en: action of sha-ding, of protecting against the sun; of bewitching; of growing thin}

§ umbredz (um-brédzŭ) (mi) vb I umbrai (um-bráĭ), umbram (um-brámŭ), umbratã (um-brá-tã), umbrari/umbrare (um-brá-ri) – (unã cu aumbredz)

§ umbrat (um-brátŭ) adg umbratã (um-brá-tã), umbrats (um-brátsĭ), umbrati/umbrate (um-brá-ti) – (unã cu aumbrat)
ex: sum umbrati cãrãri

§ umbrari/umbrare (um-brá-ri) sf umbrãri (um-brắrĭ) – (unã cu aumbrari)

§ aum-brescu (a-um-brés-cu) (mi) vb IV aumbrii (a-um-bríĭ), aum-bream (a-um-breámŭ), aumbritã (a-um-brí-tã), aumbriri/aumbrire (a-um-brí-ri) – (unã cu aumbredz)
ex: pãdinjli s-aumbrirã (sã ntunicarã, s-featsirã cu-aumbrã)

§ aumbrit (a-um-brítŭ) adg aumbritã (a-um-brí-tã), aumbrits (a-um-brítsĭ), aumbriti/aumbrite (a-um-brí-ti) – (unã cu aumbrat)

§ aumbriri/aumbrire (a-um-brí-ri) sf aumbriri (a-um-brírĭ) – (unã cu aumbrari)

§ aum-brãscu (a-um-brắs-cu) (mi) vb IV aumbrãi (a-um-brắĭ), aumbram (a-um-brámŭ), aumbrãtã (a-um-brắ-tã), aumbrãri/aumbrãre (a-um-brắ-ri) – (unã cu aumbredz)

§ aum-brãt (a-um-brắtŭ) adg aumbrãtã (a-um-brắ-tã), aumbrãts (a-um-brắtsĭ), aumbrãti/aumbrãte (a-um-brắ-ti) – (unã cu aumbrat)

§ aumbrãri/aumbrãre (a-um-brắ-ri) sf aumbrãri (a-um-brắrĭ) – (unã cu aumbrari)

§ umbrescu (um-brés-cu) (mi) vb IV umbrii (um-bríĭ), umbream (um-breámŭ), umbritã (um-brí-tã), umbriri/umbrire (um-brí-ri) – (unã cu aumbrescu)
ex: cireshlu nã umbreashti (nã fatsi umbrã pisti) uborlu ntreg; golinjli si umbrescu (si-acoapirã cu umbrã); nu va s-umbreascã ghini cã nu easti tufos

§ umbrit (um-brítŭ) adg umbritã (um-brí-tã), umbrits (um-brítsĭ), umbriti/umbrite (um-brí-ti) – (unã cu aumbrit)

§ umbriri/umbrire (um-brí-ri) sf umbriri (um-brírĭ) – (unã cu aumbriri)

§ umbrelã (um-bré-lã) sf umbreli/umbrele (um-bré-li) – hãlati di mãnã (adratã di-unã pãndzã tsi poati si s-dishcljidã shi sã si ncljidã dupã cum u va omlu sh-di-unã coadã cu cari s-tsãni hãlatea cu mãna) tsi omlu u tsãni pristi cap (cu mãna) tra s-lu-afireascã di soari (shi sã-lj facã-aumbrã) icã di ploai (tra s-nu s-udã)
{ro: umbrelă}
{fr: ombrelle, parapluie}
{en: parasol, umbrella}
ex: unã casã pi-un cicior, cu umbrela easti sor (angucitoari: guguljana); lja-ts umbrela cã va s-da ploai; aveam acasã dauã umbreli, unã di ploai sh-alantã di soari

§ umbrilar (um-bri-lárŭ) sm umbrilari (um-bri-lárĭ) – un tsi fatsi i vindi umbreli
{ro: vânzător de umbrele}
{fr: marchand de ombrelles et parapluies}
{en: parasol and umbrella merchant}
ex: ded umbrela la umbrilar s-nj-u ndreagã