|
|
iodhuformã
iodhuformã (ĭo-dhu-fór-mã) sm iodhuformi/iodhuforme (ĭo-dhu-fór-mi) – unã cu ioduformã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: ioduformãiod
iod (ĭódŭ) sm fãrã pl – lugurii tsi yini ca crustali lutsiti, lãi-murni, cu-unã anjurizmã greauã, bunã ca yitrii tsi s-bagã pi arãnj njits tra s-nu-acatsã pronj
{ro: iod}
{fr: iode}
{en: iodine}
§ ioduformã (ĭo-du-fór-mã) sm ioduformi/ioduforme (ĭo-du-fór-mi) – unã yitrii adratã di iod, galbinã, bunã tri bãgari pi-arãnj tra s-nu-acatsã pronj
{ro: iodoform}
{fr: iodoforme}
{en: iodoform}
ioduformã
ioduformã (ĭo-du-fór-mã) sm – vedz tu iod
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: iodbarun
barun (ba-rúnŭ) pr barunã (ba-rú-nã) fãrã pl – nitsiun, nisun, vãr, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva
{ro: nimeni, niciun}
{fr: personne}
{en: nobody}
ex: nu-avets fricã di barun (vãrnu); nu am barun (nitsiun, vãr) lucru astãz
§ barunoarã (ba-ru-nŭá-rã) adv –
1: macar (barem) unã oarã;
2: un chiro tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; pute, putes, barunãoarã, vãrnãoarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}
ex: nu agãrsha barunoarã (putes) buneatsa
§ barunãoarã (ba-ru-nã-ŭá-rã) adv – (unã cu barunoarã)
etã
etã (é-tã) sf eti/ete (é-ti) shi ets (étsĭ) – chiro; multu chiro; chiro lungu; chiro di-unã sutã di anj; (fig:
1: etã = (i) unã sutã di anj; (ii) chiro multu lungu dit tricutlu-a loclui; (iii) lumi; expr:
2: di eta tutã; di eta-ali etã; di eta-a etilor = di totna; di multu chiro; di cãndu s-aflã lumea;
3: ti eta-a etilor; pãn tu eta-a etilor = ti totna, pãnã va s-chearã lumea;
4: eta-alantã; alanti ets; eta di nsus = chirolu, bana di dupã moarti; lumea-alantã di dupã moarti;
5: eta di adzã; etã amãrtioasã; = bana aestã di adzã; lumea di-aoa di pri loc, lumea tsi fatsi amãrtii, tsi bãneadzã tora pri loc;
6: unoarã sh-unã etã; tu-unã etã = aoa sh-un chiro; aoa sh-multu chiro; chiro multu lungu)
{ro: perioadă (lungă) de timp}
{fr: (longue) période de temps}
{en: (long) period of time}
ex: nu deadi ploai tru eta tutã (chirolu tut); tsi s-lji fats a etãljei (a oarãljei, a chirolui); tutã eta (tut chirolu) easti lãndzit; di tru etã (fig: sutã di-anj) pãn tru etã (fig: sutã di-anj); ca trei eti (fig: trei suti di anj) greali; unoarã sh-tru-unã etã (fig: sutã di-anj), nã pitã di curcubetã; easti unã etã (fig: nã sutã di anj, multu chiro) di cãndu nu ti vidzui; s-ti duts tu etã (fig: lumi) amãrtioasã; un amirã njardzi dit amirãriljia-a lui tru vãrã altã etã (fig: lumi); cãdzu unã etã (fig: lumi) cama nghios; ma eara cu gurã barim ca tutã eta (fig: lumea); noi, armãnj di eta tutã
(expr: di totna); escu calu-a lui di eta-ali etã
(expr: di totna); arburi di tutã eta
(expr: di totna); lã da munduirea pãn tu eta-a etilor (ti totna); a s-njirdzem tu eta-alantã
(expr: s-njirdzem tu lumea-alantã, di dupã moarti; s-murim); s-mi-alinats tu eta di nsus (s-mi pitritsets tu lumea di nsus, lumea-alantã, di dupã moarti); s-ti-alinj tu eta di nsus
(expr: s-ti duts tu lumea-alantã, dupã moarti); i dus tu-alanti ets
(expr: tu-alantã lumi di dupã moarti); tsi yeatsã (banã) dush mini tu eta aestã (bana, chirolu-aestu tsi bãnedz)?
marmarã2
marmarã2 (mar-má-rã) sf marmari/marmare (mar-má-ri) – oaie i caprã stearpã, grasã, mplinã di sarpitlãchi, cari nu-ari-afitatã vãrãoarã; stearpã
{ro: oaie sau capră stearpă care nu a fătat niciodată şi care e plină de viaţă}
{fr: brehaigne, mouton ou chèvre stérile}
{en: barren sheep or goat}
ex: cupiili di marmari (stearpi) tsi umplea muntsãlj; tãljai nã marmarã (stearpã); muljerli a lor suntu ca nishti marmari (cãpri i oi stearpi)
nitsi/nitse
nitsi/nitse (ní-tsi) cong – nits, netsi, ni, ne, necã, neca, nicã, nintsi, uti
{ro: nici}
{fr: ni}
{en: not even; nor, or; neither, either}
ex: nitsi eu nu yin; nitsi unã lacrimã; nitsi (necã) s-toarnã, nitsi (necã)-nj scrii; nitsi (ni) unã, nitsi (ni) doauã; nitsi cãt puljlji cãlãtori; nu-au nitsi noatinj, ni birbets
§ nits (nitsĭ) cong – (unã cu nitsi)
§ netsi (né-tsi) cong – (unã cu nitsi)
§ ni1 (ni) cong – (unã cu nitsi)
ex: ni (nitsi) io nu dau, ni (nitsi) el nu lja; ni io nu fug
§ ne1 (ne) cong – (unã cu nitsi)
ex: ne (nitsi) unã, ne (nitsi) doauã; ne cap, ne cior nu s-aleadzi; ne albu, ne lai
§ nicã2 (ní-cã) cong – (unã cu nitsi)
ex: nicã (nitsi) mbitats, nicã (nitsi) curvari
§ neca (né-ca) cong – (unã cu nitsi)
ex: neca s-vedz
§ necã (né-cã) cong – (unã cu nitsi)
ex: necã (nitsi) eu nu-l voi; necã (nitsi) lãndzit, necã (nitsi) yeatru
§ nintsi/nintse (nín-tsi) cong – (unã cu nitsi)
ex: nintsi un zbor nu fu di cãbili s-lji scot; nintsi tsintsi paradz nu dai pri nãs
§ nitsiun (ni-tsĭúnŭ) pr indif nitsiunã (ni-tsĭú-nã) fãrã pl – nitsi un, nisun, barun, vãr, vãrã, vãrnu, vãrnã, verun, vãrun, vrãn, cariva, cainiva, caniva, cuniva, tsiniva
{ro: nimeni, niciun}
{fr: personne}
{en: nobody}
ex: nitsiun (vãrã) nu vinji s-mi veadã
§ nisun (ni-súnŭ) pr indif nisunã (ni-sú-nã) fãrã pl – (unã cu nitsiun)
§ nitsiunãoarã (ní-tsĭu-nã-ŭá-rã) adv – un chiro tsi nu eara vãrnãoarã; un chiro tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; vãrnãoarã, vãrãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, pute, putes, barunãoarã, barunoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}
§ nitsiunoarã (ní-tsĭu-nŭá-rã) adv – (unã cu nitsiunãoarã)
puntu1
puntu1 (pún-tu) sn punti/punte (pún-ti) – semnu arucutos sh-multu njic (cãt chipita di ac) tsi s-bagã pi-unã carti dupã un zbor scriat, tra s-aspunã bitisirea-a unei idei; stigmii
{ro: punct}
{fr: point}
{en: point, period}
pute
pute (pu-té) adv – (chiro) tsi nu va s-yinã vãrnãoarã; putes, vãrnã-oarã, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, barunoarã, barunãoarã
{ro: niciodată}
{fr: jamais}
{en: never}
ex: aushlu pute (vãrnãoarã) nu s-mindui; pute (vãrnãoarã) turtsi s-nu videts; ma pute (vãrnãoarã) nu-lj talji mintea; aestu ficior di pute (vãrnãoarã) nicunuscut; el nu dzãtsi cap pute (nu dzãtsi dureari di cap vãrnãoarã); cum nitsi nyisatã nu-avea pute
§ putes (pu-tés) adv – (unã cu pute)
siod
siod (si-ódŭ) sm pl(?) – soi di piper
{ro: un fel de piper}
{fr: sorte de poivre}
{en: a kind of pepper}
stigmii2/stigmie
stigmii2/stigmie (stig-mí-i) sf stigmii (stig-míĭ) – semnu arucutos sh-multu njic (cãt chipita di ac) tsi s-bagã pi-unã carti dupã un zbor scriat, tra s-aspunã bitisirea-a unei idei; puntu
{ro: punct}
{fr: point}
{en: point, period}
ex: bagã-lj nã stigmii (puntu)
§ stigmusescu (stig-mu-sés-cu) vb IV stigmusii (stig-mu-síĭ), stigmuseam (stig-mu-seámŭ), stigmusitã (stig-mu-sí-tã), stigmusi-ri/stigmusire (stig-mu-sí-ri) – bag unã stigmii (puntu) dupã un zbor, tu bitisirea-a unei idei; (fig: stigmusescu = dãnãsescu trã niheamã chiro un lucru, un zbor, etc.)
{ro: puncta}
{fr: mettre un point}
{en: dot}
ex: nu shtii sã stigmuseascã sh-tr-atsea nu s-aleadzi tsi va s-dzãcã
§ stigmusit (stig-mu-sítŭ) adg stigmusitã (stig-mu-sí-tã), stigmusits (stig-mu-sítsĭ), stigmusiti/stigmusite (stig-mu-sí-ti) – tsi-lj s-ari bãgatã unã stigmii
{ro: punctat}
{fr: avec un point mis}
{en: dotted}
§ stigmusiri/stigmusire (stig-mu-sí-ri) sf stigmusiri (stig-mu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si stigmuseashti
{ro: acţiunea de a puncta}
{fr: action de mettre un point}
{en: action of dotting}
vãrnãoarã
vãrnãoarã (vắr-nã-ŭá-rã) adv –
1: chiro trãninti (di ma nclo) ti cari nu s-dzãtsi tamam cãndu; vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, cãti-vãrnãoarã, cãtivãrãoarã;
2: chiro tsi nu va s-yinã putes; pute, putes, vãrnoarã, vãrãoarã, vãroarã, nitsiunãoarã, nitsiunoarã, nitsidãnãoarã, barunoarã, barunãoarã
(expr: di vãrnãoarã = nu anlu-aestu ma tu-alantu an tsi yini)
{ro: vreodată, cândva; la anul; niciodată}
{fr: quelquefois; l’année prochaine; jamais}
{en: sometime; next year; never}
ex: ayinea zburashti vãrnãoarã?; pot ca s-easã vãrnãoarã pulj?; di vãrnãoarã
(expr: tu anlu tsi yini) ma ghini!; nu va ti videm vãrnãoarã (putes), cãt va s-bãnãm; eu vãrnãoarã (putes) nu mãc masini
§ vãrnoarã (vắr-nŭá-rã) adv – (unã cu vãrnãoarã)
§ vãrãoarã (vắ-rã-ŭá-rã) adv – (unã cu vãrnãoarã)
§ vãroarã (vã-rŭá-rã) adv – (unã cu vãrnãoarã)
ex: di vãroarã
(expr: anlu tsi yini) va-nj mi duc acasã; va s-tsã plãteascã di vãroarã (nu va-ts plãteascã nitsiunãoarã)
vãrnãoarã
RO:niciodată
EN:never
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015